Context.ro în 2024: Investigații despre politicienii care ne-au cerut votul, dezinformare, instituții disfuncționale și candidații extremiști cu discurs pro-rus și legionar

Am monitorizat alegerile din România. Am fost cu ochii pe politicienii care au candidat la europarlamentare, prezidențiale și parlamentare. Am adus în prim-plan probleme de integritate, corupţie şi ineficienţă care afectează instituţiile publice şi economia României. Am urmărit cum au fost irosiți sau furați banii publici și am încercat să combatem dezinformarea și consipirațiile pro-Kremlin și anti-Occidentale. Iată cele mai importante investigații Context.ro în 2024:

Reporterii Context.ro, alături de Info Sud-Est și PressOne, au analizat declarațiile de avere a 60 de candidați la alegerile europarlamentare de anul acesta. Ne-am uitat la averile lor, la conflictele de interese și dosarele penale, dar și la declarațiile prin care au răspândit ură sau conspirații. Prin seria de articole Averile si Integritatea, ne-am propus să-i scoatem la lumină pe cei care dețin imperii imobiliare sau care au cele mai bănoase contracte cu statul. V-am prezentat milionarii care ne-au cerut votul, dar și candidații de „lux” care au cele mai scumpe colecții de bijuterii și obiecte de artă. I-am identificat și pe cei mai conspiraționiști dintre ei, și pe cei cu discursuri anti-europene, deși cereau votul pentru Parlamentul European.

În contextul alegerilor parlamentare, care au avut loc pe întâi decembrie, ne-am reunit din nou și am analizat, împreună cu Info Sud-Est și PressOne, declarațiile de avere ale senatorilor și deputaților care și-au dorit încă un mandat de parlamentar. Am realizat topul parlamentarilor-candidați cu cei mai mulți bani în conturi, dar și topul latifundiarilor care au vrut un nou mandat în Casa Poporului. 

În contextul alegerilor prezidențiale, am participat la investigația internațională care dezvăluie legăturile cu rușii ale unuia dintre candidații din cursa pentru Cotroceni. Mai exact, am arătat cum un coordonator al campaniei lui Mircea Geoană este partener de afaceri cu un propagandist rus care a fost în Crimeea de cel puțin 10 ori după anexarea ilegală din 2014. 

Ulterior, am mers pe fir și v-am arătat cum o parteneră de afaceri a lui Rareș Mănescu, unul dintre coordonatorii de campanie ai lui Mircea Geoană, a fost colaboratoare a unui oligarh sancționat internațional, apropiat al lui Putin. 

Am intrat în culisele campaniei secrete ale fostului adjunct NATO și v-am prezentat cum acesta își desfășura campania prezidențială într-o clădire a mogulilor imobiliari de la One United Properties. Geoană a refuzat să spună dacă este finanțat de grupul ONE, care în trecut a beneficiat de o linie de finanțare de 50 de milioane de euro de la o bancă internațională condusă de „bancherul lui Putin”. Reprezentanții ONE s-au dezis de Geoană și susțin că nu sunt implicați în nicio formă de finanțare a campaniei fostului adjunct NATO.

Am continuat să investigăm mașinăria electorală a lui Mircea Geoană și am descoperit o tranzacție suspectă de 50.000 de euro către ONG-ul care l-a susținut pe acesta, sumă care a fost returnată ulterior. Banii veneau de la o firmă bulgărească obscură într-un moment în care ONG–ul Asociației Mișcarea Țara Renaste îl susținea deja în mod public pe Mircea Geoană pentru funcția de președinte al României. Firma care a donat e controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Luând urma banilor din campania lui Geoană am ajuns să discutăm cu un consultant israelian care-l acuză pe candidat că are să-i dea 300.000 euro pentru strategia electorală la care a lucrat. Același consultant susține că în iunie a fost plătit cu 200.000 euro de omul de afaceri Sacha Dragic, patronul Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, pentru consultanța realizată pentru Mircea Geoană. 

Odată cu clasarea lui Călin Georgescu pe locul întâi în primul scrutin al alegerilor prezidențiale, am pus lupa pe campania sa suspectă de pe rețelele de socializare dar și pe oamenii care-l susțin. Am scris despre Operațiunea Georgescu pe X, Telegram și Facebook, care arată cum conținutul candidatului a fost urcat în algoritmi de conturi rusești cu sute de mii de urmăritori. În analiza realizată cu ajutorul softului de specialitate “Osavul”, am identificat o posibilă coordonare între aceste conturi cu vădite simpatii pro-ruse, anti-occidentale și conspiraționiste. Astfel, profilul și mesajele lui Georgescu în perioada premergătoare alegerilor au ajuns în fața a milioane de români prin canale din străinătate.

V-am prezentat și oamenii din spatele lui Călin Georgescu. Împreună cu Info Sud-Est am analizat experiența profesională, traseul politic, declarațiile de avere și interese ale candidaților Partidului Oamenilor Tineri, care-l susține pe Georgescu. Printre ei se regăsesc un ”sultan” căsătorit cu o prințesă musulmană din Africa, un condamnat pentru un examen fraudat în Armată, investitori în vaccinuri și farma, fani păcănele, ”dinastii” pe model AUR. 

Ulterior am descoperit că membri din aceeași formațiune distribuie sute de clipuri ce conțin mesaje manipulatoare, false, unele menite să genereze frică și panică, iar peste 35% din TikTok-urile lui Georgescu de pe canalul oficial conțin dezinformări și conspirații care au fost vizionate de zeci de milioane de ori.

Nu ne-am oprit aici și am săpat după dovezi în campania subterană a lui Georgescu. Context.ro a analizat 22 de pagini afiliate AUR și am constatat că majoritatea au rulat campanii de promovare electorală plătite pentru Georgescu, dar fără a fi marcate corespunzător, chiar și după ce campania electorală se încheiase oficial, iar propaganda era interzisă.

Am cerut reprezentanților TikTok, platforma care l-a viralizat pe Georgescu să ne spună dacă a analizat cum a fost posibilă creșterea uriașă în popularitate a lui Călin Georgescu din ultimele săptămâni de campanie electorală. În replică, reprezentantul TikTok a afirmat că „majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok”.

Bonus: Am aflat și cine se bate în instanță pentru candidatul Rusiei în articolul Legiunea lui Georgescu.

Ne-am uitat atent și la Curtea de Conturi a României, o instituție extrem de importantă unde lucrurile nu merg așa cum ar trebui. 

Într-un proiect european derulat de Curtea de Conturi, investigat de Parchetul European, 11 angajaţi au primit salarii cumulate de peste 2 milioane de lei pentru gestionarea acestuia. Ancheta evidenţiază posibile nereguli financiare şi utilizarea ineficientă a fondurilor publice.

Am mai arătat cum membrii plenului Curții de Conturi au încasat câte 1.000 de euro pentru fiecare ședință la care au participat, dar și cum la Camera de Conturi Vrancea s-au derulat afaceri de familie pe bani publici. 

În contextul războiului lansat de Rusia în Ucraina, ne-am uitat atent și la oligarhii ruși care fac afaceri în România. 

Am descoperit cum Andrey Kosogov, un oligarh rus apropiat de Vladimir Putin, a obţinut câştiguri semnificative din vânzarea suplimentelor alimentare pe piaţa românească. Deşi partenerii săi sunt sancţionaţi internaţional, afacerile continuă fără restricţii. Compania oligarhului a fost sancţionată de CNA pentru că reclamele suplimentelor erau înşelătoare.

Tot în ciuda sancţiunilor internaţionale, statul român a direcţionat milioane de euro către companii precum Lukoil şi firme asociate oligarhului rus Oleg Deripaska. Aceste contracte ridică întrebări legate de influenţa rusă asupra economiei române. 

Nu în ultimul rând, am arătat cum placaj rusesc importat ilegal, provenit de la o firmă investigată de Comisia Europeană, a pătruns în România fără probleme. Acest caz scoate la lumină lipsa de eficienţă a controalelor vamale şi încălcarea sancţiunilor internaţionale impuse Rusiei.

Am continuat să ne uităm la eurofrauda româno-bulgară și am radiografiat cum compania Murfatlar a fost implicată într-un caz de evaziune fiscală care a prejudiciat statul cu echivalentul a două spitale. Investigaţiile au dezvăluit transferuri financiare suspecte către conturi din Bulgaria, ilustrând dimensiunea corupţiei în sectorul privat şi ce efecte poate avea aceasta asupra banilor publici.

Iar în plin proces de aderare la Schengen, am arătat cum sistemul SCOMAR, responsabil cu supravegherea frontierei maritime a României, este afectat de lipsa mentenanţei. Problemele tehnice ridică semne de întrebare privind securitatea frontierelor şi pregătirea infrastructurii pentru standardele europene.

Tot în 2024 ne-am uitat și la hotelurile, pensiunile şi cabanele politicienilor fără avize ISU. Mai multe unităţi de cazare deţinute de politicieni funcţionează fără avize de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, prezentând un risc crescut de incendiu. Lipsa conformităţii cu normele de siguranţă pune în pericol vieţile clienţilor şi ridică semne de întrebare cu privire la aplicarea legii.

În seria de articole “Reţeaua Mototolea” am descoperit afacerile umflate cu statul ale unor firme afiliate unui politician local, care, printre altele, au câştigat contracte de catering pentru centre de plasament şi au lăsat sute de copii fără hrană adecvată. Această investigaţie pune accentul pe nepotismul şi gestionarea ineficientă a fondurilor publice în administraţia locală.

Și ne-am uitat și la patrimoniul istoric. Cel din Sibiu, ciuntit de un un milionar prin lucrări neautorizate, sub privirile indulgente ale procurorilor. Acţiunile sale au deteriorat clădiri de valoare culturală, evidenţiind lipsa de protecţie a patrimoniului naţional.