Cum mutilează un milionar patrimoniul istoric din Sibiu, fără autorizații, sub ochii procurorilor indulgenți

Judecătorii sibieni au stabilit că milionarul sibian Jurgen Faff trebuie anchetat până la capăt pentru lucrări neautorizate la o clădire monument istoric din centrul fortificat al orașului Sibiu, deși procurorii au considerat că nu există interes public în finalizarea dosarului. Afaceristul a mai fost inculpat în alte patru dosare similare, tot pentru intervenții fără autorizații sau avize de la Direcția de Cultură. Într-unul dintre ele, deși Direcția Județeană de Cultură s-a opus, Faff a fost “iertat” cu condiția să intre în legalitate în șase luni. La un an și jumătate după, omul de afaceri nu a obținut actele necesare, dar parchetul nu a redeschis încă dosarul.

• Procurorii au închis alte 4 dosare în care Faff a fost cercetat pentru infracțiuni similare. Nu pentru că acuzațiile nu au putut fi dovedite, ci pentru că au considerat că nu există interes public
  

• Unul dintre ele viza construirea, fără autorizație, a unei săli de evenimente, cu piscină, în incinta Ansamblului Bisericii Evanghelice fortificate din Șura Mare, alt monument istoric de interes național.
  

• Și dosarul în care Faff este acum trimis în judecată a fost inițial închis de parchet, dar magistrații de la Judecătoria Sibiu au respins soluția și au cerut finalizarea urmăririi penale. 

Jurgen Faff, afaceristul ale cărui firme datorează statului zeci milioane de euro, ajunge în fața instanței. Nu pentru modul în care s-au scurs bani europeni în proiectele fantomă pe care le-a dirijat, ci pentru o banală terasă amenajată fără autorizație. Acuzațiile aproape că par benigne, dar fac parte dintr-un mod de operare: Faff a ignorat autoritățile de-a lungul anilor și este acuzat că a încălcat legea care protejează monumentele istorice în mai multe rânduri. De ani de zile, neștiut, afaceristul sibian cu care se fotografiază politicieni de top, de la șefi de consilii județene la ministrul Dezvoltării, a fost investigat de mai multe ori de parchetele din Sibiu. A fost cercetat și inculpat, dar, în mod sistematic, a fost tratat cu indulgență de procurori, așa cum arată o hotărâre publicată pe portalul Ministerului Justiției.

Jurgen Faff, între Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea și președintele CJ Brașov, Șerban Todorică-Constantin (sursa: Facebook / Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea)

Recent, Faff a fost trimis în judecată  pentru amenajări ilegale efectuate la un imobil monument istoric din Piața Huet, parte a Centrului istoric al Sibiului. O firmă administrată de afacerist, Green Vision Thirteen, a închiriat un apartament și a demarat o serie de lucrări fără să aibă autorizație.

Aici, în 2022-2023, Jurgen Faff a „montat o podea de lemn pe toată suprafața terasei/curții, spațiu comun al imobilului, și a construit o structură metalică cu acoperiș mobil, tip prelată, cu stâlpii de susținere sprijiniți de zidurile fortificației prin bucăți din fier sub formă de pătrat”, conform informațiilor publicate pe portalul Ministerului Justiției. Omul de afaceri a amenajat terasa fără acordul vecinilor și a ignorat somația trimisă de Direcția Județeană de Cultură Sibiu, care a cerut îndepărtarea structurii.

sursa foto: turnulsfatului.ro

“Inculpatul a recunoscut că a efectuat lucrările anterior menţionate, cunoscând statutul de monument istoric al imobilului, însă a precizat că structura şi prelata nu afectează în nici un fel imobilul, nefiind efectuate intervenţii asupra structurii sau faţadei clădirii monument istoric. Inculpatul a mai precizat că este adevărat că a fost somat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu să îndepărteze lucrările, lucru pe care nu a dorit să îl facă, trimiţând în acest sens şi un răspuns scris, sesizarea organelor de poliţie de către această instituţie fiind considerată ca o şicană personală la adresa sa din partea directorului instituţiei.”

Totuși, procurorii care au instrumentat dosarul penal au considerat că nu există interes în urmărirea faptei și au propus renunțarea la urmărirea penală.

• *Renunțarea la urmărirea penală este o soluție care poate fi adoptată de procurori atunci când „în raport cu elementele concrete ale cauzei nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia”. 

Ordonanța de renunțare la urmărirea penală a fost respinsă însă de magistrații Judecătoriei Sibiu, care au argumentat, printre altele, că Faff a fost implicat în alte patru dosare penale, cu obiect similar, pentru care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală , deci „persistă în conduita ilicită, în ciuda clemenței care i-a fost oferită în mai multe ocazii de către organele judiciare.”

Unul dintre dosarele amintite de judecătorii de la Sibiu, închis în decembrie anul trecut, a vizat mutilarea Ansamblului Bisericii Evanghelice din Șura Mică, o localitate din apropierea municipiului Sibiului, ansamblu clasificat ca monument istoric de interes național.

Piscina de la Biserica Evanghelică din Șura Mare

În 2017, o firmă  deținută și administrată de Jurgen Faff a închiriat de la Consistoriul Districtual Evanghelic CA Sibiu casa parohială, plus curtea aferentă și fosta şcoală din localitate. În același an, a demarat șantierul prin înlocuirea, fără aviz de la Direcția de Cultură, a acoperitorilor celor două clădiri. Faff plănuia să deschidă aici o sală de evenimente, cu parcare și piscină. Fără niciun aviz sau autorizație.

Mai târziu, în 2020, tot fără să obțină actele necesare, omul de afaceri a intervenit masiv asupra clădirilor și a terenului. Documentele oficiale consultate de Context.ro enumeră lucrările ilegale: a săpat și nivelat terenul, a demolat anexe, a schimbat acoperișul, a dat jos tencuielile interioare, a recompartimentat interioarele și a înlocuit tâmplăria din lemn cu PVC. În plus, a construit o clădire de 200 de metri pătrați, din BCA, lipită de zidul fortificat al Bisericii Evanghelice și de unul dintre pereții Casei Parohiale. 

Audiat, Faff a declarat că a reparat clădirile care era degradate și că anexele demolate erau “cotețe fără nicio valoare”, conform încheierii de cameră preliminară publicată de Ministerul Justiției. Din document lipsește justificarea construcției din BCA.   

Pe lângă autorizația de construire, Faff ar fi trebuit să obțină, conform legii, și certificatul de descărcare arheologică, un document necesar atunci când lucrările, mai precis săpăturile, pot afecta situri arheologice. Dacă pentru lucrările din 2017 faptele s-au prescris, pentru cele din 2020 Faff s-a ales cu o “mustrare”: obligația de a intra în legalitate.

Procurorul  de caz a luat în considerare inclusiv faptul că a fost vorba de un caz izolat “faţă de datele existente la dosarul cauzei, nu rezultă o predispoziție în ceea ce privește comiterea de către inculpat a unor fapte cu caracter infracțional”. Ca să beneficieze de clemența procurorilor, lui Faff i s-a impus să transmită dovada că a obținut, retroactiv, autorizația pentru lucrările de la Șura Mare. Avea la dispoziție cel mult șase luni de la renunțarea la urmărirea penală împotriva lui. În caz contrar, ordonanța se revocă. 

După un an și 4 luni de la emiterea ordonanței, Primăria Șura Mare a confirmat că nu există autorizație pentru lucrările comandate de Faff. Am cerut Parchetului să ne comunice ce măsuri au luat pentru nerespectarea obligației de intrare în legalitate. Deocamdată, “cauza a fost repartizată la procuror pentru verificări”.

Pentru săpăturile fără certificat de descărcare arheologică, a fost deschis un dosar separat. Deși expertul arheolog consultat de Parchet a arătat că toate lucrările de amenajare a curții și grădinii și de construirea a unei noi clădiri ar fi trebuit să se facă cu aprobarea Comisiei Naționale a Monumentelor, după ce specialiștii s-ar fi asigurat, printr-o cercetare arheologică preventivă, că nu există riscul distrugerii patrimoniului arheologic, și acest dosar a fost clasat.

Reprezentanții parchetului au considerat că terenul pe care Faff a săpat fără autorizație a fost inclus în repertoriul arheologic național ulterior și nici nu se poate stabili cu certitudine dacă lucrările au afectat situl.

Însă studiul arheologic la care se referă procurorii, întocmit pentru aprobarea unui nou Plan Urbanistic General al comunei Șura Mare și aprobat în 2021, face doar o delimitare precisă a sitului arheologic aferent Ansamblului bisericii Evanghelice, care era deja inclus în repertoriul arheologic național. Mai mult, studiul a fost redactat în 2019, înainte de efectuarea săpăturilor.

Reprezentanții Bisericii Evanghelice, proprietarul monumentului istoric unde Faff a construit ilegal, nu au răspuns întrebărilor trimise de Context.ro. Nici Primăria Sibiu și nici Direcția Județeană de Cultură nu au reacționat la cererile formulate de Context.ro în baza legii accesului la informații de interes public. 

Jurgen Faff nu a transmis un punct de vedere solicitat de reporterii Context.ro.