Ce spun parlamentarii care au semnat proiectul de lege privind mineralele critice. Mugur Mihăescu (AUR): Nu cunosc conținutul

Deputatul AUR, Mugur Mihăescu, spune că a semnat pentru proiectul de lege favorabil industriei miniere, deși susține că nu are habar ce conține textul. Retorica partidului extremist AUR conține ani de zile lozinci împotriva firmelor străine care vin în România, iar noua lege ajută companiile din afara țării. AUR n-a mai susținut apoi proiectul.   Un alt deputat ne-a spus că a fost convins să semneze de către inițiatori, printre care și Natalia Intotero, fost ministru de Cultură și al Familiei și Egalității de Șanse. Un parlamentar din Hunedoara spune că proiectul ar fi benefic pentru cetățenii din zonă, deoarece ar aduce investiții importante. 

Am luat legătura cu opt semnatari ai proiectului de lege care vrea să schimbe legea minelor din România, ca să înțelegem care a fost motivația lor și de ce unii s-au și retras ulterior. Mai mulți parlamentari ne-au spus că proiectul va ajuta cele 3 companii de exploatare minieră să-și dezvolte proiectele mai ușor în România.

Din cei 116 semnatari ai proiectului, 29 de parlamentari au solicitat retragerea semnăturii de inițiator al inițiativei. În prezent, au mai rămas 80 de deputați și 6 senatori care susțin proiectul de lege.

Broșura AUR, sursa foto: Context.ro

Propunerea ar institui, pentru toate proiectele miniere strategice recunoscute de Comisia Europeană, un regim special cu derogări și proceduri accelerate care acoperă principalele etape de pregătire și autorizare a exploatării. 

Propunerea a atras critici dure din partea Ministerului Justiției, care a semnalat lipsa unei fundamentări și a unui studiu de impact, suprapunerea cu legislația deja în vigoare și necorelarea cu Regulamentul european. 

Printre obiecții se numără și riscul ca exproprierea pentru utilitate publică să fie folosită în beneficiul unor companii private, concentrarea litigiilor privind proiectele miniere strategice la Curtea de Apel București și introducerea unor termene judiciare excesiv de scurte, care ar putea afecta dreptul la apărare și calitatea actului de justiție.

 Proiect de lege cu dedicație 

„Am semnat pe baza unei prezentări foarte scurte de către colegii din Hunedoara. O salvare a zonei miniere din zona respectivă”, ne-a declarat Vasile Budacă, deputat  PSD.

Când l-am întrebat despre criticile formulate de Ministerul Justiției, dar și cele ale ONG-urilor, deputatul ne-a spus că „Părea un proiect extraordinar. Dar nici cu gândul că ar putea veni nu știu ce agenți privați care au nu știu ce interese.”

Vasile Budaca a mărturisit că bănuiește că ar exista niște beneficiari din Ministerul Mediului de pe urma acestui proiect „Odată ce i-au dat avizul favorabil, vă zic că au atâtea și atâtea posibilități.”

sursa foto: Facebook/ Vasile Budaca

Adrian Popa, deputat PSD a menționat același lucru „Cred că colegul Toma de la Hunedoara ne-a spus ceva despre ea (n.red. propunere legislativă) pentru că el știu că e interesat de proiectele astea. Din zona minieră. Eu mărturisesc că nu mă pricep la așa ceva.”

Deși semnătura lui Popa se regăsește în subsolul inițiativei legislativei, acesta nu-și amintea că a semnat. În discuția cu reporterul Context.ro acesta a întrebat „sunteți sigură că eu mi-am pus semnătura pe așa ceva? Eu nu sunt foarte sigur, dar nu-mi aduc aminte de asta. E posibil să am eu o scăpare.” 

Costel Dunava, deputat PSD, un alt semnatar, a spus că proiectul „mai trebuie analizat. Dacă a fost respins de Senat, înseamnă că nu e tocmai ce trebuie.”

 „Eu nu cunosc să-mi fi retras semnătura”

Un alt deputat care nu știa că a semnat inițiativa este și Mugur Mihăescu (AUR): „Nu cunosc conținutul acestui proiect legislativ, pentru că nu este în domeniul meu de antreprenoriat.” Nici despre faptul că s-a retras ulterior nu știa. „Eu nu cunosc să fi retras semnătura de pe acest proiect sau să mi se fi cerut.”

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Lidia Vadim Tudor (AUR) și-a justificat retragerea semnăturii, întrucât ar exista „aspecte care nu au fost explicate inițial de inițiatori și există elemente care lasă loc de interpretări și de eventuale situații de abuzuri la nivelul actorilor economici care ar putea fi implicați în activitatea de exploatare și prelucrare a acestor materii prime rare.” 

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Așadar, am încercat să luăm legătura cu „colegii cu Hunedoara”. 

Am discutat cu Vetuța Stănescu, deputată PNL de Hendoara pe care am întrebat-o despre interesele miniere din zona Ardeal. 

„După ce mi-a fost prezentat proiectul, prezentat de inițiator de unul din colegii de la PSD, mi s-a părut ok. Am socotit că este unul benefic pentru zona noastră.” Ulterior, deputata și-a retras semnătura, „am discutat cu oamenii din zona la care se referea în mod cu totul și cu totul exact, cei din zona Bradului, zona Bucureșci, și au fost extrem de nemulțumiți de faptul că se modifică în profunzime felul în care arată zona respectivă și felul în care va fi pus în operă respectivul proiect. Adică naturalețea zonei, faptul că perimetrii respectivi vor produce modificări arhitecturii zonei respective.”

sursa foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Întrebată dacă are vreo legătură cu proiectele miniere din zona Hunedoarei, aceasta a spus că nu are nicio legătură. În schimb, a recunoscut că inițiativa „vizează un proiect minier la care se face așa în mod direct, atât din specificațiile tehnice ale textului, cât mai ales din ceea ce a fost în spațiu public”.

După mai multe încercări de a discuta cu inițiatoarea proiectului Natalia Intotero (PSD), am reușit să obținem un punct de vedere din partea dumneaei.

Aceasta a recunoscut că una din zonele de interes vizate de proiect ar fi Hunedoara: „Zona Brad, de unde provin, este o zonă calamitată social și economic… Noi, ca parlamentari ai județului Hunedoara, ne-am luat angajamentul, în fața oamenilor să facem tot ceea ce ne stă în puteri, în măsura atribuțiilor pe care le avem, pentru a facilita crearea de locuri de muncă.”

sursa foto: Inquam Photos /Octav Ganea

Deși proiectul va da undă verde în mod cert celor 3 companii care exploatează resurse miniere în România, conform listei de proiecte strategice aprobate de Comisia Europeană, una românească, Salrom și două companii cu capital străin Verde Magnesium și Euro Sun Mining, inițiatoarea susține că „firmele românești nu trebuie dezavantajate față de cele străine.”

Reprezentanții unei companii canadiene, care promovează un proiect de exploatare a aurului și cuprului la Rovina, Euro Sun Mining, au avut o întâlnire acum zece luni cu Sorin Grindeanu, care era alături de doi dintre inițiatorii legii 143/2026 – Natalia Intotero și Ilie Toma. Întâlnirea a fost consemnată de companie pe rețeaua LinkedIn, în septembrie.

Despre întâlnirea sa cu reprezentanții Euro Sun Mining, Intotero a declarat că „Orice investitor care vine în zonă trebuie ascultat și ajutat, pentru că așa ajutăm la dezvoltarea zonei și contribuim la bunăstarea oamenilor pe care îi reprezentăm în Parlament.

Discuția a avut loc având în vedere că cei doi parlamentari prezenți reprezintă județul Hunedoara în Camera Deputaților. Reprezentanții companiei au vrut să atragă atenția asupra faptului că se întârzie aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1252.” 

Amintim că una din critice formulate de Ministerul Justiției la adresa proiectului de lege este că România are deja un cadru normativ pentru implementarea Regulamentului european privind materiile prime critice, prin OUG 61/2025. Acest act normativ, fiind regulament, este obligatoriu și se aplică direct în toate statele membre, fără să fie necesară transpunerea printr-o lege națională, spre deosebire de directivele UE, care  nu sunt direct aplicabile în statele membre, aceastea fiind necesar să fie transpuse în legislația națională.

Un alt inițiator, Ilie Toma, deputat PSD de Hunedoara a spus că știe de criticile Ministrului Justiției, însă reprezentanții instituției „Nu colaborează, nu sunt ceea ce așteaptă cetățenii de la funcționarii publici. Nu sunt. Îmi cer scuze. Nu sunt. Nu vor să fie în primul rând. Au impresia că sunt niște mici zei acolo și doar ei dictează totul. Există o rea-voință a tuturor celor care întocmesc astfel de acte”. 

Cât despre votul negativ din Senat, Ilie Toma a declarat că „nu s-a votat în cunoștință de cauză. S-a votat mai mult așa, pe un curent creat”, iar cei care s-au retras ar fi făcut-o din două motive: 

 „Una, de frică. Pentru că n-au citit proiectul de lege. Și poate, pe bună dreptate, nu au cunoștințe juridice. Și atunci unii și alții care le-au băgat în cap diverse opinii că „Că u-i bine”, că așa. Și pe de altă parte, dacă faci referință direct la partide, ()fiecare partid cu fiecare au avut contradicțiile lui în ultimele șase luni.”

Inițiatorul a mai susținut că este deschis să modifice legea, astfel încât să respectele normele de rigoare. 

foto: Ilie Toma, deputat PSD, sursa: Inquam Photos / George Călin

Atât Natalia Intotero, cât și Ilie Toma, au recunoscut că s-au consultat la redactarea legii atât cu Euro Sun Mining, cât și cu două celelalte companii.