SECRETELE MINERALELOR CRITICE. Un proiect de lege pro-minerit reia reguli controversate din legea Roșia Montană, fără aprobarea guvernului și premierului

Un proiect de lege, propus de parlamentarii PSD Natalia Intotero, Ilie Toma și Adrian Câciu, vrea să schimbe legea minelor din România. Respinsă de Senat, aceasta așteaptă să fie dezbătută la Camera Deputaților. Inițiativa legislativă controversată preia multe elemente din proiectul cunoscut ca “legea Roșia Montană”. Dacă este aprobată, legea ar putea muta responsabilitatea proiectelor miniere strategice de pe masa premierului pe cea a ministrului Mediului. 

• Propunerea ar institui, pentru toate proiectele miniere strategice recunoscute de Comisia Europeană, un regim special cu derogări și proceduri accelerate care acoperă principalele etape de pregătire și autorizare a exploatării. 
• Propunerea a atras critici dure din partea Ministerului Justiției, care a semnalat lipsa unei fundamentări și a unui studiu de impact, suprapunerea cu legislația deja în vigoare și necorelarea cu Regulamentul european. 
• Printre obiecții se numără și riscul ca exproprierea pentru utilitate publică să fie folosită în beneficiul unor companii private, concentrarea la Curtea de Apel București a litigiilor privind proiectele miniere strategice și introducerea unor termene judiciare excesiv de scurte, care ar putea afecta dreptul la apărare și calitatea actului de justiție.

foto: mină lignit, sursa: Inquam Photos/Justinel Stavaru

Uniunea Europeană a adoptat, în primăvara anului trecut, Regulamentul de instituire a unui cadru prin care încearcă să își securizeze accesul la materiile prime necesare industriei verzi, sectorului digital, apărării și industriei aerospațiale. 

Regulamentul introduce mecanisme pentru accelerarea investițiilor în extracția, prelucrarea și reciclarea materiilor prime strategice, prin acordarea statutului de „proiect strategic” anumitor investiții. 

Aceste proiecte beneficiază de proceduri de autorizare prioritare, coordonate și supuse unor termene maxime, iar promotorii lor se adresează unui punct unic de contact desemnat de statul membru, care facilitează și coordonează relația cu autoritățile competente.

Acest act normativ, fiind regulament, este obligatoriu și se aplică direct în toate statele membre, fără să fie necesară transpunerea printr-o lege națională, spre deosebire de directivele UE, care nu sunt direct aplicabile în statele membre, aceastea fiind necesar să fie transpuse în legislația națională.

Context.ro a analizat poziția Ministerului Justiției (MJ) cu privire la proiectul de lege, transmis la sfârșitul lunii martie, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului. Documentul nu a fost făcut public.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ, pe 17 iunie, din partea Guvernului, care a formulat un punct de vedere semnat de Ilie Bolojan, adresat președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Acesta preia mai multe dintre criticile adresate de Ministerul Justiției, aproape textual. 

Paralelism legislativ

Ministerul Justiției atrage atenția că există deja o ordonanță de urgență care stabilește cum trebuie aplicat în România regulamentul european privind materiile prime critice și că noul proiect de lege vine cu încă un set de reguli pentru același domeniu, fără să înlocuiască sau să clarifice ordonanța existentă. Astfel, autoritățile și companiile ar putea ajunge să lucreze după două acte normative diferite, care reglementează aceleași proceduri și care pot conține formulări sau soluții diferite și ar putea apărea confuzie. 

În punctul de vedere din iunie, exprimat de Guvern, se arată, de asemenea, că propunerea legislativă „depășește cadrul necesar implementării regulamentului european și introduce un regim normativ paralel, cu vulnerabilități juridice și instituționale semnificative”. Dacă sunt puse în aplicare atât ordonanța, cât și această lege, acest lucru ar genera „dacă nu un paralelism legislativ interzis de lege, cel puțin o reglementare multiformă a domeniului materiilor prime critice, cu neluarea în considerare a principiului unicității”, potrivit Guvernului. 

Ilie Toma, deputat PSD de Hunedoara și unul dintre inițiatorii propunerii, este de părere că ordonanța este „foarte prost scrisă și nu reprezintă mai deloc interesele României”, după cum a declarat pentru Context.ro. 

foto: Ilie Toma -deputat PSD, sursa: Inquam Photos / George Călin

“Domeniul de aplicare conturat de prezenta propunere legislativă, „proiecte miniere strategice” nu se corelează cu domeniul de aplicare al Regulamentului care se referă la „proiect privind materiile prime critice””, mai susține MJ, care explică faptul că “preluarea parţială a unor noţiuni din dreptul UE şi utilizarea lor în legislaţia internă nu constituie decât un risc de a nu aplica Regulamentul”, iar regulile generale riscă să fie ocolite.

MJ mai atrage atenția că legea și justiția riscă să devină “facultative”, având în vedere că un articol din proiectul de lege ar permite refacerea unor avize și autorizații anulate pentru ilegalitate, fără ca problemele constatate de instanță să fi fost eliminate. În punctul de vedere al Guvernului este folosită aceeași formulare, “legea poate deveni facultativă, dar și că justiția poate dobândi acest caracter”. 

Același articol este criticat de MJ și pentru că încearcă să impună o regulă generală peste procedurile speciale care reglementează separat fiecare aviz, acord sau autorizație.

În propunerea de lege există prevederea ca în cazul unor pauze lungi de la activitățile efective de extracție, titularii de licențe ale unor proiecte strategice să nu fie obligați să dovedească un progres tehnologic, condiție obligatorie în prezent. MJ spune că acest articol este necesar să fie eliminat deoarece, așa cum este scris, încalcă principiul ierarhiei normelor și Constituția. În plus, acesta nu are legătură cu implementarea Regulamentului European.

MJ mai atrage atenția asupra faptului că inițiatorii legii au sărit peste consultările obligatorii cu administrațiile locale.

Se mai arată că expunerea de motive la inițiativa legislativă prezintă doar sumar modificările și nu explică principiile, finalitatea, elementele noi, studiile sau evaluările statistice care justifică proiectul de lege, dar și că nu a fost realizat un studiu de impact. “Absenţa studiului de impact este de natură să genereze neconstituţionalitatea reglementării”, potrivit MJ. Aceeași problemă este invocată și de Guvern.

În urma analizei propunerii legislative, concluzia, spune MJ, este că, “rezultă existența unor grave deficienţe de redactare, structurare şi coerenţă normativă, care afectează substanţial calitatea reglementării şi pun sub semnul întrebării respectarea cerinţelor minimale de tehnică legislativă”. Mai mult, “se poate desprinde concluzia că redactarea acesteia a fost realizată, integral sau preponderent, cu ajutorul unor instrumente automate de generare a textului”, se mai arată în punctul de vedere emis de MJ.

În discuția cu reporterul Context.ro, unul dintre inițiatorii legii, Ilie Toma (PSD), neagă că ar fi fost utilizată inteligența artificială și afirmă că punctul de vedere al MJ ar fi fost redactat de  “funcționari răuvoitori”.

“Sunteți tendențioasă”, a fost replica parlamentarului atunci când reporterul Context.ro i-a amintit că punctul de vedere al MJ poartă semnătura colegului său de partid Radu Marinescu, fost ministru al Justiției. 

“Deci, aici pe bune, ministrul poate citi absolut toate actele, așa-i? Primarii citesc absolut toate actele posibile? Pentru ce ai departamente de specialitate? Pentru ce ai secretar de stat și subsecretar de stat?(…) Și secretarii de stat și subsecretarii de stat sunt de la diverse coloraturi politice și, din păcate, repet, nu trag toți la aceeași căruță”, a declarat Ilie Toma. 

Mutarea competenței de la Guvern la Ministerul Mediului

Un articol din propunerea de lege prevede ca pentru proiectele miniere strategice competența să fie transferată către Ministerul Mediului. În prezent, acordul de mediu, respingerea solicitării sau autorizația de mediu pentru anumite proiecte miniere de mare amploare se emit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității centrale pentru protecția mediului. MJ critică acest articol din propunerea legislativă care ar permite ca, în cazul proiectelor declarate strategice, decizia să fie luată direct la nivelul autorității centrale de mediu. 

Și Guvernul și-a exprimat punctul de vedere asupra aceluiași articol și spune că “propunerea nu poate fi susținută”, iar extinderea competențelor Ministerului Mediului “nu este justificată”.

„Concentrarea unei decizii cu o miză economică foarte ridicată într-o singură instituție ori într-un circuit administrativ mai restrâns poate spori vulnerabilitatea la influență”, explică pentru Context.ro Alina Barbu, expert jurist, cu 25 de ani de activitate legislativă la nivel central. 

Ilie Toma, unul dintre inițiatori, spune că „Ghișeul unic ar trebui să se ocupe de tot”.

Ghișeul unic este o autoritate desemnată prin OUG 61/2025, care urmează să funcționeze în subordinea ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale). 

Punctul de vedere al Guvernului include un răspuns al ANRM în legătură cu etapa în care se află ghișeul unic, care precizează că este „în stadiul de implementare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2025”. 

Scopul „ghișeului unic” este acela de a facilita și coordona procesul de acordare a autorizațiilor și de asigura comunicarea dintre compania care deține un proiect strategic și autorități, conform cerințelor incluse în Regulamentul UE, unde mai este specificat și faptul că „statele membre ar trebui să decidă dacă un ghișeu unic este, de asemenea, o autoritate care ia decizii de autorizare”. 

Ilie Toma spune, în schimb, că ANRM nu își asumă responsabilitatea pentru această nouă autoritate.

„În momentul actual, ANRM-ul zice că nu-i la ei”, a afirmat Toma. Acesta mai spune că ar vedea Ghișeul unic „direct în subordinea Secretariatului General al Guvernului”. Cu toate acestea, textul propunerii legislative pe care a coinițiat-o este lipsit de orice prevedere referitoare la instituția responsabilă cu asigurarea funcției de ghișeu unic.

Întrebată de reporterii Context.ro care va fi autoritatea care va da autorizația finală în cazul proiectelor miniere strategice, Natalia Intotero, deputată PSD de Hunedoara, o altă inițiatoare a proiectului de lege, nu a răspuns concret. 

foto: Natalia Intotero, sursa: Inquam Photos / Saul Pop

„Parlamentul are obligația de a legifera și de a pune în acord cu legislația românească Regulamentul adoptat de Comisia Europeană, iar Guvernul României are rolul de a autoriza și monitoriza, prin instituțiile din subordinea sa, derularea în bune condiții a proiectelor”, a afirmat deputata PSD.

Exproprierea

Noul proiect de lege prevede că exproprierile se vor face printr-o procedură specială și accelerată. 

În prezent, procedura de expropriere prevăzută de lege se aplică, în domeniul minier, în principal lucrărilor de interes național pentru exploatarea lignitului realizate prin operatori aflați sub autoritatea statului și unor proiecte privind resursele minerale energetice derulate prin societăți cu capital majoritar de stat. Expropriatorul este statul român. Proiectul de lege ar extinde acest mecanism la titularii proiectelor miniere strategice recunoscute de Comisia Europeană, inclusiv la companii private.

Conform propunerii, titularul proiectului minier strategic are drept de preempțiune cu prioritate asupra oricărui teren aflat în perimetrul proiectului. În cazul în care oferta sa nu este acceptată de proprietar, acesta se adresează ghișeului unic pentru inițierea exproprierii. Sumele aferente despăgubirilor sunt avansate de companie către stat, care îi oferă apoi imobilele dobândite prin concesionare.

În punctul său de vedere, Ministerul Justiției spune că mecanismul de expropriere în interes privat este în afara statului de drept și nu este conform Constituției. Practic, toate drepturile de proprietate sunt puse în pericol, pentru că riscă să se afle în perimetre miniere. 

Regimul exproprierii este considerat de către Guvern „un element critic” și subliniază că „se introduce finanțarea despăgubirilor de către operatori privați, ceea ce ridică problema de utilitate publică, riscuri de neconstituționalitate și vulnerabilități privind ajutorul de stat.”

O altă critică este cea legată de lucrările care presupun exploatarea minieră. Ministerul consideră că definirea lucrărilor „necesare, utile sau în legătură cu proiectele miniere strategice” nu este suficient de exactă și că astfel se pot include sub această umbrelă orice lucrări, „fără a putea determina dincolo de orice dubiu, de la bun început” ce este cu adevărat necesar acestor proiecte. În practică, în cazul unui litigiu, există posibilitatea să „nu se poată distinge care lucrări sunt de utilitate publică și care nu”.

Procesele din industria minieră se mută în fieful Liei Savonea 

În legătură cu  litigiile care privesc proiectele miniere strategice, inițiativa legislativă propune ca toate să se judece la o singură instanță – Curtea de Apel București, urmând ca hotărârile pronunțate de aceasta să poată fi contestate doar la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile. Curtea de Apel a fost condusă timp 11 ani de Lia Savonea, care acum e președintele Înaltei Curți și este unul dintre cei mai controversați magistrați din România. 

foto: Lia Savonea, sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministerul Justiției spune că „având în vedere gradul ridicat de încercare al acestei instanțe judecătorești”, noua lege „ar putea duce la neîndeplinirea obiectivului de soluționare cu celeritate a acestor tipologii de cauze”. Deși Regulamentul European impune soluționarea cât mai rapidă a acestor litigii, acest lucru ar deveni de fapt imposibil, dacă spețele ar fi judecate la o instanță deja încărcată, se arată în analiză.

În punctul său de vedere asupra proiectului legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) oferă o soluție alternativă la atribuirea exclusivă a proceselor Curții de Apel București. CSM propune „instituirea unei competențe teritoriale a curților de apel, abilitate să judece în fond litigiile referitoare la proiectele miniere strategică”.

Într-o petiție a Declic, care a strâns până în acest moment peste 37.000 de semnături, se semnalează că această propunere aduce cu sine dezavantajarea oamenilor din zonele îndepărtate din țară. Aceștia ar trebui, conform propunerii, să ajungă în București, unde litigiul se va judeca în condiții de urgență și cu prioritate.

Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic, a declarat pentru Context.ro că „(legea n.r.) ne-ar obliga și pe noi și pe comunitățile locale să ne ducem la București, unde sunt cu totul alte costuri pentru reprezentare în instanță. Deci ne îngreunează, dacă nu chiar anulează, accesul la justiție.”

Întrebat despre această situație, Ilie Toma, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, spune că e doar o propunere.   

„Deci asta a fost o propunere, fiind București, capitala României, să fie în București judecate procesele, dar asta se poate schimba. Nu ține nimeni să fie procesul la București”, a susținut parlamentarul în discuția cu reporterul Context.ro.

Termene nerealizabile

Potrivit proiectului de lege, ar urma să fie instituite termene reduse pentru soluționarea cu celeritate a litigiilor care au legătură cu proiectele miniere strategice. Acestea sunt considerate atât de Ministerul Justiției, cât și de Consiliul Suprem al Magistraturii, ca fiind prea scurte. 

Ministerul Justiției susține că legea „ar putea chiar împiedica exercitarea efectivă a dreptului de acces la o instanță și/sau a dreptului de apărare”, în cazul în care s-ar institui un termen de 24 de ore pentru înmânarea citației. Se precizează în analiză că nu există antecedente legislative cu termene atât de scurte, nici măcar ordonanța președințială. 

Inițiativa legislativă propune ca procesele de la Curtea de Apel București să aibă termene foarte scurte, din punctul de vedere al Ministerului Justiției. „Considerăm că un termen de 2 zile acordat pentru remedierea lipsurilor cererilor de chemare în judecată în procesele vizate este unul extrem de scurt”, precizează aceștia, propunând apoi un termen de 5 zile. 

sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Un alt argument al ministerului, împărtășit și de CSM, vizează prevederile pe care Codul Civil le are deja prevăzute pentru procesele urgente, care pot fi aplicate și proiectelor de importanță strategică. Acum, termenele sunt lăsate la aprecierea judecătorului: cele pentru formularea întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare sau fixarea primului termen de judecată. Propunerea de față pretinde termene fixe pentru fiecare dintre acestea: pârâtul ar fi obligat de această lege să depună întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, judecătorul să depună răspunsul la întâmpinare în două zile, iar termenul de judecată nu ar putea depăși 10 zile.

CSM arată în punctul de vedere transmis că „termenele propuse ar trebui să fie realiste, pentru ca dezideratul unei apărări efective să nu fie iluzoriu.” 

O prevedere a inițiativei aspru criticată de minister este cea care vizează  redactarea hotărârii judecătorești în maxim 5 zile de la pronunțare, deși în normele de drept comun, aceasta se redactează în maxim 30 de zile, care se poate prelungi cu maxim 60 de zile, lucru regăsit și în jurisprudența Curții Constituționale. Ministerul Justiției spune că această soluție legislativă „ar trebui reevaluată de către inițiatori, termenul avansat fiind unul extrem de scurt, de natură să afecteze calitatea actului de justiție.”

Ce mai prevede Regulamentul

Regulamentul (UE) de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice prevede în mod explicit că lista proiectelor strategice se va actualiza, prin proceduri regulate, de cel puțin patru ori pe an, de către Comisia Europeană. Cererile de recunoaștere a acestora vor fi depuse de fiecare companie în parte.

Roxana Pencea Brădățan, de la Declic, spune că „în România și la nivel european, lucrurile fiind netransparente, nu cunoaștem care sunt acele proiecte care au aplicat pentru statutul de proiect minier strategic. (…) Pe lângă cele trei proiecte pe care le avem momentan, care ar fi beneficiarele directe ale legii din Parlament, s-ar putea ca la anul să avem 5, peste 2 ani 7 și peste 3 ani 10 și tot așa.”

Regulamentul prevede faptul că inclusiv lista de materii prime critice se va actualiza. Prima revizuire se va face de Comisia Europeană până la 24 mai 2027 și, ulterior, cel puțin o dată la 3 ani. Pe lângă revizuirile regulate, lista se poate actualiza în orice moment la cererea Comitetului european pentru materii prime critice, unde fiecare stat are un membru reprezentant. 

În prezent, există trei proiecte pe teritoriul României care se află pe lista proiectelor strategice ale Comisiei Europene. Dintre acestea, doar unul aparține statului – proiectul de exploatare a grafitului, de la Baia de Fier, gestionat de SALROM SA (Societatea Națională a Sării). Celelalte două aparțin unor dezvoltatori străini – Verde Magnesium SRL (filiala românească a unui firme americane, Amerocap LLC), cu un proiect de exploatare al magneziului din Budeasa și SAMAX SRL (filiala românească a Euro Sun Mining, companie canadiană), cu un proiect în Rovina, de exploatare de cupru. 

Criticile ONG-urilor

Șaizeci de ONG-uri și fundații au semnat o scrisoare deschisă adresată către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Secretarul General Adjunct, Viviane d’Udekem d’Acoz, prin care cer deschiderea unei proceduri de pre-infringement, care să verifice dacă legea 143/2026 respectă dreptul european. Semnatarii scrisorii consideră că inițiatorii proiectului legislativ se folosesc de Regulamentul European, pentru a avansa și a urgenta promulgarea legii, deși există deja cadrul legal pentru implementarea regulamentului, OUG 61/2025.

Conform scrisorii, atât Constituția României, cât și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice aplicarea exproprierii, așa cum este descrisă în propunerea de lege. 

„A permite ca o astfel de dinamică să se consolideze ar submina încrederea publicului, ar destabiliza legitimitatea democratică și ar eroda chiar fundamentele pe care s-a clădit democrația post-1989 a României. Acest lucru ar alimenta narativele conform cărora UE impune politici dăunătoare, că suveranitatea este erodată și că Bruxelles-ul este indiferent la realitățile locale”, mai declară aceștia.

Legea Roșia Montană 

Inițiativa se aseamănă destul de mult cu propunerea legislativă din 2013, cunoscută drept legea Roșia Montană, care privea compania Roșia Montană Gold Corporation, deținută majoritar de Gabriel Resources. Proiectul a fost respins definitiv de Parlament în 2014, după o mobilizare masivă a societății civile, care a adunat în stradă un număr record de oameni. 

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Atât în propunerea din 2013, cât și în cea din 2026 se regăsesc mecanisme prin care un proiect minier primește un regim privilegiat pentru autorizare, acces la terenuri, expropriere și concesionarea bunurilor expropriate. Dacă proiectul de lege din 2013 viza modificarea și completarea Legii minelor pentru un singur proiect, propunerea de față ar crea un regim aplicabil mai multor proiecte recunoscute drept strategice de Comisia Europeană. 

În ambele proiecte este prevăzută exproprierea de către statul român, prin Ministerul Economiei, dar prin mijloace diferite. În propunerea din 2026 apare obligativitatea unei încercări de negociere cu proprietarul imobilului, înainte ca procedura de expropriere să se demareze, pe când în propunerea din 2013, procedura era declanșată la simpla cerere a titularului. 

În cazul ambelor proiecte, pentru procedurile de expropriere inițiate în cazul proiectelor miniere strategice nu este necesară aprobarea indicatorilor tehnico-economici. 

Ulterior, compania canadiană Gabriel Resources a dat în judecată statul român, cerând despăgubiri în valoare de 6,7 miliarde de euro, dar statul român a primit câștig de cauză la Curtea de Arbitraj de la Washington (ICSID), în martie 2024 .