România trebuie să impună limite mai stricte pentru poluarea aerului, însă noua directivă privind aerul curat ne prinde cu date viciate, fără planuri pentru calitatea aerului și cu întârzieri în transpunerea regulilor mai stricte, care ar urma să intre în vigoare în 2030.
O investigație regională la care Context.ro a contribuit arată că 30% din bugetul UE destinat modernizării industriilor poluatoare este investit în proiecte cu risc de poluare. Cele mai mari investiții din fondurile UE ale României sunt în întârziere.
Firma unui fost parlamentar care a trecut prin patru partide în timpul mandatului din Camera Deputaților, absolvent al Colegiului Național de Informații din cadrul SRI, a obținut 250.000 de euro într-o lună, de la ANM, prin cinci achiziții directe. Societatea are sediul în Ploiești și a obținut, de-a lungul timpului, contracte cu statul în valoare totală de 4,7 milioane de euro.
Auditorii au descoperit erori în modul în care au fost cheltuite fondurile europene, cea mai mare rată de erori a fost înregistrată la fondurile de coeziune: 6,6%. Ei avertizează că modelul PNRR, bazat pe ținte și jaloane, ar putea fi aplicat în viitorul buget european, deși sistemele de control nu sunt suficient de eficiente.
Context.ro a analizat proiectul verificat acum de inspectori în cadrul seriei "Eșec pe Climă".
O investigație regională la care Context.ro a contribuit arată că 30% din bugetul UE destinat modernizării industriilor poluatoare este investit în proiecte cu risc de poluare. Cele mai mari investiții din fondurile UE ale României sunt în întârziere.
O investigație regională la care Context.ro a contribuit arată că 30% din bugetul UE destinat modernizării industriilor poluatoare este investit în proiecte cu risc de poluare. Cele mai mari investiții din fondurile UE ale României sunt în întârziere.
România își epuizează apa dulce de două ori mai repede decât se poate reface natural și ocupă locul 2 în UE la acest capitol. Guvernele trecute au ignorat avertismentele, iar acum seceta afectează tot, de la robinete la producția de energie electrică.
România riscă să piardă 1 miliard de euro din cauza neîndeplinirii jaloanelor din PNRR privind hidrogenul regenerabil.
Aproape 5.000 de români au murit în 2024 din cauza temperaturilor extreme, iar numai în București 360 de oameni au decedat din cauza caniculei, în 2025. În acest timp, România nu are un sistem funcțional de monitorizare a riscurilor climatice asupra sănătății.
Investigații | Știri | Explicative | Seriale | Video | Despre noi | English | Contactează-ne
facebook | instagram | x (twitter) | youtube | rss
© 2026 Context.ro. Toate drepturile rezervate. Website Ecuson Studio
