Ucigașul tăcut: Canicula omoară mai mulți români decât accidentele rutiere

Canicula omoară mai mulți români decât accidentele rutiere, arată cercetările privind decesele cauzate de temperaturile ridicate. Numărul morților asociate valurilor de căldură aproape s-au triplat în ultimii trei ani, în țara noastră, în timp ce instituțiile statului rămân incapabile în a-și apăra cetățenii în fața celui „mai mare și mai urgent pericol climatic pentru sănătatea umană”, deși au avut la dispoziție miliarde de euro din bani europeni pentru a investi în adaptarea la acest tip de fenomene.

Anul trecut, 1.064 de decese au fost atribuite schimbărilor climatice, în 35 de orașe din România, cu o populație totală de 6.010.799, potrivit unui studiu al Institutului Grantham din Londra. Adică 72% din totalul morților în exces.

În 2024, România a fost pe locul al patrulea în Europa la morțile cauzate de caniculă, potrivit unei cercetări realizate de IS Global Barcelona. Studiul mai arată că, față de 2022, numărul morților asociate valurilor de căldură aproape s-au triplat, iar rata pe milion de locuitori a crescut cu circa 68%. 

„Amploarea acestor cifre evidențiază necesitatea «consolidării strategiilor de adaptare, inclusiv dezvoltarea și implementarea unei noi generații de sisteme de avertizare timpurie privind căldura și sănătatea, bazate pe impact, la nivel continental»”, spun autorii cercetării.

Tomáš Janoš, epidemiolog și cercetător afiliat IS Global Barcelona a explicat pentru Context.ro că nu există un diagnostic care să arate că o anumită moarte a fost cauzată de căldură.

„Căldura nu este cauza directă a morții, ci mai degrabă un factor contribuitor/critic care face diferența dacă o persoană rămâne în viață sau moare. Diagnosticul este de obicei de origine cardiovasculară sau respiratorie, acestea fiind organele critice afectate. Cu alte cuvinte, fără expunere la căldură, o persoană ar supraviețui”, potrivit specialistului. 

Janoš a explicat că studiile privind decesele cauzate de caniculă nu sunt o simplă numărătoare.

„Folosim modele epidemiologice care se bazează pe serii temporale foarte lungi de temperaturi zilnice și numărul zilnic de decese (precum și alte variabile care îmbunătățesc modelul). De obicei, folosim date cu o vechime mai mare de 5-10 ani. Aceste modele epidemiologice urmăresc apoi dacă o creștere a temperaturilor zilnice a determinat o creștere a numărului zilnic de decese”, spune cercetătorul.

sursa foto: Inquam Photos / Tudor Pana

Efectele caniculei asupra organismului

Un raport al Agenției Europene de Mediu arată că încălzirea treptată și creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură afectează sănătatea deoarece temperatura ridicată blochează capacitatea corpului de a regla temperatura internă. Acest lucru poate provoca crampe, epuizare, insolații și agravarea afecțiunilor cronice cum ar fi bolile cardiovasculare, respiratorii și cerebrovasculare, și probleme legate de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea. 

InfoClima arată că o cercetare făcută în 2017 a identificat mecanismele care leagă schimbările climatice de hipertensiunea arterială, diabet, bolile cardiace ischemice, insuficiența cardiacă și accidentele vasculare cerebrale, afecțiuni cu o etiologie multifactorială (o boală sau o problemă care nu are o singură cauză).

„Potrivit acestui studiu, căldura extremă nu funcționează ca un factor izolat, ci declanșează o cascadă de probleme medicale grave, ale căror mecanisme încep să fie mai bine cunoscute”, arată InfoClima.

Cu 234% mai multe decese cauzate de caniculă decât morții în accidente rutiere

Datele din studiile citate arată că, începând cu 2022, decesele cauzate de temperaturile extreme au crescut constant, cu peste 154% în 2024, față de 2022. În același timp, comparând numărul deceselor cauzate de caniculă cu decesele din accidente rutiere, în 2022 avem cu peste 18% mai mulți români decedați din cauza temperaturilor extreme, față de cei morți pe soșele. Această diferență crește în anii următori. Astfel că, în 2023, decesele cauzate de caniculă depășesc cu 103% decesele cauzate de accidente rutiere, iar în 2024 acest procent crește de peste 3 ori, la 234%. 

Sursa: Eurostat, Directoratul General pentru Mobilitate și Transport al Comisiei Europene și Poliția Română

INSP: 94 de decese în 25 de ani

Institutul Național de Statistică (INS) nu colectează date privind persoanele decedate din cauza temperaturile extreme în România, susține instituția.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis la cererea Context.ro că în 25 de ani, în România au fost numărate 94 de decese din cauza expunerii la căldură excesivă și la soare. INSP susține că cele două studii citate folosesc o metodologie diferită față de cea a instituției, care „nu se bazează pe cauza de deces înscrisă individual pe certificat”, ci compară numărul total de decese din perioadele cu temperaturi extreme cu numărul de decese care s-ar fi înregistrat în mod normal, potrivit datelor din anii anteriori, iar diferența este estimată ca fiind asociată expunerii la căldură, pe baza relației statistice dintre temperatură și mortalitate.

Potrivit directorului Direcției de Sănătate Publice (DSP) Bihor, Daniela Rahota, atunci când există cod roșu de caniculă, direcția contabilizează numărul deceselor din cauza temperaturilor extreme, iar datele sunt trimise la Ministerul Sănătății. 

Un raport publicat de InfoClima confirmă însă că mortalitatea asociată căldurii a crescut, la nivel european, cu aproximativ 30% în ultimii 20 ani. 

„Decesele cauzate de căldură au crescut în 94% dintre cele aproape 1.000 de regiuni europene monitorizate, inclusiv în cele din România”, potrivit raportului.

Inventarierea riscurilor asociate schimbărilor climatice, amânată 

În România, analiza riscurilor și estimarea impactului financiar al schimbărilor climatice asupra sistemului de sănătate “va fi facilitată de înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate, care va contribui la evaluarea riscurilor climatice asupra sănătății publice și la selectarea soluțiilor de adaptare”, au transmis reprezentanții INSP la cererea Context.ro.

Observatorul Național pentru Climă și Sănătate, implementat de Administrația Națională de Meteorologie, nu este încă funcțional. „S-a mai avansat pe el, adică e în stadiul în care trebuia să fie. Au fost mai multe grupuri de lucru, se lucrează la documentele conceptuale care au termen până în septembrie să fie finalizate”, a explicat pentru Context.ro Cristian Didiță, director de cabinet al secretarului de stat Elena Tudose, de la Ministerul Mediului. 

Înființarea observatorului este prevăzută în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030 și va funcționa în cadrul platformei Ro-ADAPT. 

Potrivit Planului de acțiune pentru implementarea strategiei de adaptare, măsurile care țin de implementarea și funcționarea observatorului presupun investiții de aproximativ 100 de milioane de euro. Cei mai mulți bani, 50 de milioane de euro, au fost alocați pentru conectarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate cu platforma Ro-Risk și altele asemănătoare. Context.ro a relatat anterior că, plaftorma Ro-Risk, dezvoltată în cadrul unui proiect în valoare de șase milioane de euro, nu este funcțională. 

Schimbările climatice, o amenințare directă

Perioadele cu temperaturi extreme vor fi mai frecvente și urmările mai grave, avertizează cercetătorii InfoClima. 

Datele din raportul Lancet Countdown 2024 pentru Europa privind sănătatea și schimbările climatice evidențiază trei tendințe alarmante cu mare relevanță regională: creșterea mortalității asociate valurilor de căldură, agravarea secetei și a insecurității alimentare, precum și extinderea bolilor infecțioase transmise prin vectori precum țânțarii și căpușele, mai arată InfoClima.

„Orașele sunt extrem de vulnerabile la valurile de căldură, deoarece suprafețele întinse de beton și asfalt captează și rețin căldura, în timp ce transportul și consumul de energie generează și mai multă căldură, amplificând temperaturile periculoase din mediul urban”, arată studiul realizat de Institutul Grantham, care avertizează că “urbanizarea reprezintă o tendință în creștere în Europa, 70% din populație locuind în orașe, iar până în 2050 se preconizează că acest procent va depăși 80%”.

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Amenințările climatice asupra sănătății au atins un prag istoric 

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid de pe Pământ, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. 

 „Amenințările schimbărilor climatice la adresa sănătății au atins niveluri fără precedent. Din cele 20 de indicatoare care urmăresc riscurile și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății în acest raport, 12 au stabilit noi recorduri îngrijorătoare în cel mai recent an pentru care sunt disponibile date. În medie, 16 (84%) din cele 19 zile de valuri de căldură extremă care pun viața în pericol și la care oamenii au fost expuși anual în perioada 2020-2024 nu ar fi avut loc fără schimbările climatice, arată raportul The Lancet 2025.  

Studiul realizat de Institutul Grantham subliniază că politicile actuale în vigoare la nivel mondial vor duce la o încălzire cu aproximativ 2,7°C peste nivelurile preindustriale până în 2100, ceea ce va provoca și mai multe decese cauzate de căldură. „Acest lucru subliniază încă o dată nevoia urgentă de a renunța rapid la combustibilii fosili pentru a asigura un viitor viabil”, susțin cercetătorii.