Firme mufate la bani publici, unele cu conexiuni politice, altele cu indicatori financiari de risc sau implicate în scandaluri și suspiciuni de corupție, au primit, în ultimii ani, bani europeni destinați proiectelor pentru adaptare climatică.

În practică, nimeni nu știe exact care sunt sumele cheltuite, proiectele implementate și progresul făcut în adaptarea la schimbările climatice. Statul român nu are o bază de date centralizată nici cu banii investiți, nici cu monitorizarea rezultatelor.

Proiectele derulate în prezent pe zona de adaptare climatică sunt vechi, începute în exercițiul financiar anterior. Excepție fac proiectele începute cu bani din PNRR, ca cele pentru reabilitarea barajelor și digurilor, care au pierdut însă mare parte din finanțare din cauză că autoritățile s-au mișcat extrem de greu cu documentația și începerea lucrărilor.

Context.ro s-a uitat la toate proiectele implementate cu bani europeni pentru adaptare climatică. În documentare am folosit două instrumente noi, Kleptotrace și YC World, pentru a verifica firmele la care au ajuns banii.

În acest episod am radiografiat proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România face adaptare și prin PNRR. Doar că proiectele din acest segment au pierdut o parte importantă din finanțare în urma renegocierii cu Comisia Europeană . La Apele Române, de exemplu, din proiectul Adaptarea la Schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente, au rămas în lucru doar un baraj și o poldere, dintr-o listă cu 26 de obiective . Iar Ministerul Mediului a pierdut 70% din finanțarea pentru insulele ecologice . Ținta inițială era instalarea a 13.752 de insule până în 2026, cu un buget de 260 de milioane de euro.

Ministerul Proiectelor Europene ne-a transmis, la începutul anului 2025, că peste 44% din fondurile din PNRR sunt alocate unor investiții care susțin adaptarea climatică. Fără a clarifica însă exact câte proiecte sau bani sunt strict pentru adaptare.

Corina Murafa, lector universitar, activist și consultant independent în domeniul climei, energiei și sustenabilității, a apreciat că din lista cu cele 7 investiții din PNRR transmise de minister, doar una este clar pe adaptare, Investiția 4 din Componenta 1 – Managementul Apei – reabilitarea barajelor și liniilor de apărare la inundații, tocmai investiția redusă acum la doar două proiecte.

„Acest demers dovedește cât de limitată și divergentă este înțelegerea la nivel de State Membre despre ce înseamnă adaptarea, nevoia de definiții și metrici comune la nivel european, ceea ce Comisia este reluctantă să dea în contextul actual de «simplificare». Legat de proiectele din PNRR puse de minister la adaptare, din punctul meu de vedere, Investiția 4 (n.red. Componenta 1 – Managementul Apei) este clar pe adaptare. Poate, doar dacă vorbim despre specii adaptate la secetă sau ceva de genul intră și Investiția 2 (n.red Dezvoltarea de capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere ). În rest, nu au legătură cu adaptarea. Cel din Componenta 3 – Managementul deșeurilor, nu are legătură nici măcar cu mitigarea. Să zicem că cele din Componenta 5 – Valul renovării, 6 -Energie , 16-RepowerEU au de-a face cu mitigarea, măcar atât, dar nu cu adaptarea”, explică Murafa.  

sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

10 milioane de euro prin PNRR pentru centre de competență 

Două centre de competență, finanțate prin PNRR, pe adaptare și schimbări climatice, au primit finanțare de 10 milioane de euro. Unul este DTEClima, care a câștigat finanțarea pe domeniul „Adaptare la schimbările climatice”. Proiectul, cu termen de execuție 3 ani, are ca obiectiv „implementarea strategiei europene de adaptare la schimbările climatice în România prin consolidarea unei rețele naționale de excelență”. A primit o finanțare de 3,8 milioane de euro. 

Proiectul este coordonat de prof. Dr. habil. Mihai Datcu, de la Universitatea Politehnică din București și este realizat în parteneriat cu mai multe instituții, dar și firme private, unele controversate.

Prof. Dr. habil. Mihai Datcu (dreapta), de la Universitatea Politehnică coordonează proiectul DTClimate, cu o finanțare de 3,8 milioane de euro. Foto: DLR

Parteneri în insolvență la un centru de competențe cu finanțare de 6 milioane de euro

Un alt proiect finanțat prin PNRR este NetZeRoCities al Universității Politehnice București, care oferă expertiză pentru autoritățile locale, naționale sau internaționale, în pilotarea, testarea și dezvoltarea de soluții pentru provocările climatice ale orașelor inteligente. Are o finanțare de 6 milioane de euro. Proiectul trebuia finalizat anul trecut, însă prof. Ciprian Dobre, coordonatorul centrului NetZeRoCities, ne-a transmis că a fost prelungit până în aprilie 2026, iar livrabilele nu au fost încă finalizate „din cauza lipsei fondurilor”.

„Centrul de competențe reprezintă un instrument de tip rețea de excelență, având ca scop creșterea șanselor de reușită a obiectivului Misiunii UE privind clima și neutralitatea carbonului”, a răspuns Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București pentru Context.ro. 

„Va lucra îndeaproape cu primăriile și entitățile guvernamentale pentru a alinia strategiile cu politicile publice în vigoare”, potrivit prof. Ciprian Dobre, coordonatorul centrului.

Și acest centru este o colaborare între parteneri privați și publici. Unul dintre parteneri, Building Technology Group R SRL, companie fondată în 2013 și deținută de Apostol Maricel, este în insolvență, cu datorii la ANAF de 1,8 milioane de lei. 

În cadrul proiectului, Building Technology Group R se ocupăt de soluții în zona de Smart Lighting, în colaborare cu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, cu „rezultate în special în Iași, Suceava”. 

Întrebat anul trecut dacă problemele companiei ar putea afecta proiectul, Ciprian Dobre a spus că firma nu i-a informat în mod oficial despre insolvență. Iar recent a afirmat că „duc proiectul la final, asumând toate livrabilele la care contribuie”. 

Încă un studiu și o nouă platformă

Un livrabil din proiect este și Studiul de fezabilitate privind stadiul implementării obiectivelor Misiunii UE pentru Climă în România. Ciprian Dobre ne-a transmis, în luna mai 2025, că documentul este în stadiu de verificare și după aprobarea finanțatorului, va fi publicat pe site. Studiul nu a fost încă publicat . 

Este publicată cartea intitulată «Guvernanța orașelor inteligente și neutre din punct de vedere climatic», care este disponibilă pe site-ul editurii ICI. Avem în curs de publicare un nou volum intitulat «Modele de guvernanță multi-nivel pentru orașele inteligente», volum care va fi disponibil tot la editura ICI. Elementele publicate din aceaste volume vor fi agregate și publicate (tot în regim deschis, ca și cele două volume) în studiul menționat”, a declarat Florin Pop, responsabil proiect din partea ICI București.

„În contextul finanțării parțiale și întârziate de care am avut parte în derularea acestui centru de competențe, finalizarea unor activități (în special a celor care agregă rezultate din toate proiectele specifice) a fost de asemenea decalată, dar rezultatele sunt și vor fi disponibile, conform cu contractul încheiat de autoritatea de finanțare”, a completat Pop.

Un alt obiectiv este o platformă, un instrument digital de interacțiune cu cetățenii. „Responsabilă cu platforma este compania Holisun. Platforma de interacțiune cu cetățenii este adresata UAT-urilor. Până în acest moment a fost implementată la 2 primării şi este în curs de implementare la alte primării”, ne-a spus coordonatorul centrului, acum șapte luni. De atunci, potrivit site-ului, nu au fost înregistrate progrese. 

Coordonatorii proiectului ne-au transmis recent că obiectivul proiectului era de fapt doar „modelul conceptual, arhitectura, componentele, fluxul de lucru și un demonstrator” și că cele două platforme realizate de Holisun sunt „un plus adăugat care demonstrează fezabilitatea acestei competențe formate”.Proiectul promite cinci rezultate: Guvernanță Neutră din punct de vedere Climatic, Energie și Mediu Durabile, Clădiri Inteligente și Durabile (Raport de cercetare privind materialele de construcții și tipurile de sisteme de instalații disponibile pe piață), Mobilitate și Infrastructuri Inteligente și Campus Inteligent și Digital Twins.

Platforma Primăriei Săcălășeni, realizată prin proiect. Foto: Captură

Jaloane în PNRR

Aceste două centre sunt parte dintr-un jalon PNRR. „Astfel, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a îndeplinit toate cele trei jaloane din PNRR care aveau termen finalul lunii decembrie 2022”, a transmis Ministerul Cercetării, la semnarea contractelor de finanțare. 

Autoritățile nu au fost foarte generoase cu informațiile legate de cele două centre. Am cerut detalii despre livrabile, informații din cererile de finanțare, stadiul proiectelor și copii ale rapoartele de progres. 

Autoritatea Națională de Cercetare, aflată în subordinea Ministerul Educației și Cercetării, a răspuns că cererile de finanțare depuse de centre nu sunt publice și ne-a transmis că nu are calitate de partener sau beneficiar în aceste proiecte. 

Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene ne-a transmis, într-un răspuns scris, că „Pentru informații suplimentare despre aceste proiecte (…) vă recomandăm să contactați Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) pentru proiectele ce vizează cercetarea, respectiv Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru proiectele ce vizează digitalizarea”.

Investiții pentru apărarea împotriva inundațiilor, fără finanțare

Prin PNRR urmau să fie reabilitați 408 kilometri de diguri, 13 baraje și 13 acumulări nepermanente laterale/poldere.   

Aceste proiecte aveau inițial o finanțare de peste 340 de milioane de euro. Însă, până la începutul lui iunie 2025, Apele Române a semnat doar un contract, pentru acumularea Leșu, județul Bihor, și contracte de execuție lucrări la două poldere (Sălard, județul Bihor, Rovinari, județul Gorj). 

Din cauza întârzierilor și în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, Apele Române au păstrat doar două investiții, reabilitarea barajului Leșu și polderul Sălard, cu o finanțare de 33 de milioane de euro. Detalii despre investițiile PNRR derulate de Apele Române aici.

Lucrări de reabilitare prin PNRR la acumularea Leșu, o investiție strategică pentru Bihor, care asigură siguranța comunităților din aval. Foto: Apele Române Crișuri

Lucrările la Barajul Leșu sunt realizate de asocierea condusă de S.C. SOCOT S.A., din care face parte AQUAPROIECT S.A., CONTROLSOFT AUTOMATIZARE S.R.L., ELECTRIC LIGHT EXPERT S.R.L. și CARPI TECH S.A. .

Barajul Leșu din Bihor, singurul baraj aflat în reabilitare, cu finanțare prin PNRR, după reviziurea programului, în această toamnă. Foto: Apele Române Crișuri

Acționarul majoritar al firmei Controlsoft Automatizare SRL din Miercurea Ciuc este Controlsoft Kft, principalul furnizor de servicii de automatizare din Ungaria. Compania a primit de la guvernul maghiar 754.000 de euro pentru înființarea subsidiarei din România, o investiție de 1,26 milioane de euro. 

În 2025, Controlsoft Automatizare SRL și-a adjudecat un contract de peste 2,6 milioane de euro pentru implementarea unui sistem de management al traficului la Miercurea Ciuc. În 2022, firma a câștigat un contract de peste 1,2 milioane de euro, pentru furnizarea de echipamente către Apaserv Satu Mare. În 2023, cifra de afaceri a companiei a crescut de șase ori, iar profitul de 18 ori, potrivit datelor furnizate de Termene.ro. 

Despre celelalte firme care fac lucrările la Barajul Leșu am scris aici.

Proiectul insulelor ecologice: de la aproape 14.000 de insule la 5.000

O altă investiție din PNRR, trecută de MIPE la proiecte care susțin adaptarea climatică, este cea a insulelor ecologice digitalizate. Inițial, în valoare de peste 260 de milioane de euro, proiectul avea ca țintă instalarea a 7000 de insule ecologice digitalizate în orașele din țară, până în septembrie 2024. Iar până în iunie 2026 ținta era de cel puțin 13.752 de insule. 

Ministerul Mediului ne-a transmis că din cauza contestațiilor la licitație a apărut o întârziere de 6 luni. În aprilie, erau doar 2800 de insule recepționate de localități. În final, din cauza întârzierilor, acest proiect a pierdut 70% din finanțare. 

În urma renegocierilor cu Comisia Europeană, insulele ecologice au acum un buget de 72 de milioane de euro. Noua țintă este de 5.000 de insule, până în iunie 2026. 

Insule ecologice cu probleme tehnice

Unele orașe, printre care și Oradea, au sistat, în 2024, instalarea insulelor . Din cele 375 de insule care ar fi trebuit instalate, doar 100 au fost puse în funcțiune. Primăria a decis să sisteze instalarea insulelor după ce a constatat că sunt probleme cu sistemul de închidere/deschidere care e pe bază de cartelă. 

Am încercat să aflăm de la Ministerul Mediului câte primării din țară au mai întâmpinat probleme cu insulele ecologice. „Referitor la situația containerelor ecologice de la Oradea, menționăm că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu deține informații legate de funcționalitatea insulelor ecologice digitalizate sau de sistarea livrărilor pentru respectivele produse”, ne-a transmis ministerul, care spune că primăriile sunt responsabile de derularea contractelor. 

sursa foto: Primăria Oradea

Pe de altă parte, autoritățile orădene ne-au spus că au informat ministerul despre sistarea instalării insulelor și au trimis lista cu probleme către Ministerul Mediului în decembrie 2024.

Între timp, Primăria Oradea a testat un nou model de insulă, „cu design îmbunătățit” . Însă deocamdată nu e clar când vor fi instalate restul insulelor. „Se așteaptă confirmarea finanțării din partea Ministerului Mediului”, ne-a transmis municipalitatea, în luna octombrie.

Insulele ecologice sunt furnizate de Europlast România, Ax Perpetuum și Grădinariu Import Export. Europlast România este deținută de o firmă cu austriacă. 

Ax Perpetuum este deținută de omul de afaceri Dan Pitic, acționar sau administrator în peste 20 de alte firme. Ax Perpetuum a avut o cifră de afaceri, în 2024, de 300 de milioane de lei și un profit de peste 15 milioane de lei. 

TechBolide este subcontractor în proiect.

Cealaltă companie care vinde insulele, Grădinariu Import Export, este deținută de Andrei Călin Grădinariu.Grădinariu, prin firmele lui, a participat și în alte proiecte de adaptare. Grădinariu Import Export are achiziții publice, în 2024, de aproximativ 1,5 milioane de euro. În total, compania a făcut afaceri cu statul de peste 6,8 milioane de euro, potrivit Termene. Detalii aici.

• Am trimis câte un set de întrebări companiilor amintite în serial, doar trei companii au răspuns: Rartel S.A., Aquaproiect S.A. și Polskie Zaklady Lotnicze Sp. Zoo/.