Firme mufate la bani publici, unele cu conexiuni politice, altele cu indicatori financiari de risc sau implicate în scandaluri și suspiciuni de corupție, au primit, în ultimii ani, bani europeni destinați proiectelor pentru adaptare climatică.

În practică, nimeni nu știe exact care sunt sumele cheltuite, proiectele implementate și progresul făcut în adaptarea la schimbările climatice. Statul român nu are o bază de date centralizată nici cu banii investiți, nici cu monitorizarea rezultatelor.

Proiectele derulate în prezent pe zona de adaptare climatică sunt vechi, începute în exercițiul financiar anterior. Excepție fac proiectele începute cu bani din PNRR, ca cele pentru reabilitarea barajelor și digurilor, care au pierdut însă mare parte din finanțare din cauză că autoritățile s-au mișcat extrem de greu cu documentația și începerea lucrărilor.

Context.ro s-a uitat la toate proiectele implementate cu bani europeni pentru adaptare climatică. În documentare am folosit două instrumente noi, Kleptotrace și YC World, pentru a verifica firmele la care au ajuns banii.

În acest episod am radiografiat proiectele finanțate din fondurile europene de coeziune.

Departament de monitorizare, fără date

Legat de absența unor date despre monitorizarea proiectelor, merită amintit că timp de mai bine de doi ani, în cadrul Secretariatului General al Guvernului a funcționat un departament pentru evaluarea și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene . Condus de Roxana Mînzatu (acum comisar european), departamentul a funcționat cu 3-5 posturi, dar rezultatele concrete ale activității sale rămân neclare. Pe site-ul instituției sunt 2 rapoarte de activitate, despre participările angajaților la ședințe, întâlniri de lucru, workshopuri și mese rotunde.

Departamentul apare în strategia pentru adaptarea la schimbările climatice, aprobată în 2024, ca fiind o instituție cheie în atingerea obiectivelor de adaptare la schimbările climatice. Numai că, la momentul adoptării strategiei (august 2024), departamentul nu mai avea conducere, Roxana Mînzatu fusese deja eliberată din funcție, la cerere, în iulie 2024. Tot de atunci datează și ultimul raport de activitate al departamentului. 

„Nu există informații despre progresul implementării în vederea atingerii obiectivelor de adaptare nici în raportarea din 2021, nici în cea din 2023. România raportează că sunt disponibile fonduri limitate pentru a sprijini politici climatice eficiente și reducerea riscului de dezastre, dar nu există informații specifice privind bugetarea pentru adaptare”, se arată într-o evaluare făcută de Comisia Europeană, cu privire la progresul României când vine vorba de adaptare.

Roxana Mînzatu la conferința Femeia în Politică și în perioada în care conducea Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene. Inquam Photos / Mălina Norocea

Câți bani au fost alocați și cheltuiți pe adaptare

Cinci proiecte pe Dezvoltare Durabilă

În acest moment, România are în implementare cinci proiecte pe adaptare, prin Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021 – 2027. Valoarea lor reprezintă aproximativ 4,8% din totalul pe care îl avem la dispoziție, până în 2027, pentru adaptare și managementul riscurilor, adică aproximativ 9,2 miliarde de euro. Banii sunt alocați prin Fondurile de coeziune. Nu e clar, din comunicarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde se regăsesc restul fondurilor, de până la 9,2 miliarde de euro. „Sumele finale privind schimbările climatice vor putea fi calculate la încheierea procesului de implementare a contractelor semnate cu beneficiarii”, ne-a transmis MIPE.
Mai mult, investițiile în derulare sunt proiecte vechi, începute în exercițiul financiar trecut (2014 – 2020). Un proiect datează din 2012. 

Top Proiecte

Plajele 

Reducerea eroziunii costiere, un proiect care costă aproximativ 1 miliard de euro, a fost început în 2012 prin programul POS, continuat în cadrul POIM, derulat acum prin PDD. Prin proiect, plajele înghițite de ape sunt refăcute, sunt construite diguri noi și refăcute cele vechi, distruse. Scopul este protejarea litoralului de fenomene extreme, de inundații și eroziune. Dintr-o investigație „România, te iubesc!”, aflăm că proiectul nu este deloc prietenos cu mediul, așa cum a fost prezentat inițial.

Lucrările din proiect au fost împărțite în 11 contracte și sunt realizate de mai multe firme: Van Oord, SC Franco Giuseppe S.R.L, Strabag . O singură firmă supervizează lucrările pentru toate cele 11 contracte. Este vorba de EPMC Consulting. Contractul, în valoare de aproximativ 4,5 milioane de euro, a fost atribuit în 2019. Compania mai are și alte afaceri cu statul, inclusiv pe adaptare climatică. EPMC Consulting (fosta KVB Economic) are doi asociați, Cristina Corpodean și Horia Corpodean.

Dintr-un raport al Expert Forum, Banii și Politica, aflăm de legăturile firmei cu partidele politice. În perioada 2010 – 2011, compania a fost administrată de Răzvan Zamfir Stan, consilier PD în Sectorul 3. Stan a fost și administratorul KVB Economic SA, o societate din București controlată de fostul Ministru al Mediului PDL, Sulfina Barbu, și Silvian Ionescu, fost șef al Gărzii de Mediu. EPMC Consulting a fost redenumită, pentru scurt timp, în KVB Economic Filiala Cluj Napoca, iar KVB Economic SA era unul dintre acționari, alături de Cristina Corpodean . De-a lungul timpului, EPMC și KVB Economic au fost implicate în scandaluri cu privire la modul în care au derulat contracte cu statul.

Lucrari de innisipare a plajei din zona cartierului Faleza Nord realizate de compania Van Oord Dredging and Marine Contractor BV, in cadrul proiectului ‘Protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului romanesc. Inquam Photos / Bogdan Chesaru

Echipamente pentru IGSU 

Alt proiect pe adaptare climatică, Viziune 2020 faza I și faza II, în valoare de aproape 650 de milioane de euro, a fost început prin POIM și continuat acum prin PDD. Este vorba de dotarea cu echipamente a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. „Proiectul urmărește să reducă timpul mediu de răspuns într-o situație de urgență de la 13,50 minute (raportat la sfârșitul anului 2018) la 12,06 minute până în 2022”, se arată în descrierea proiectului. Obiectivul nu a fost atins, timpul mediu de răspuns a ajuns la 12,22 de minute în 2022. Cauza invocată: pandemia Covid-19. 

Public găsim puține informații despre stadiul proiectului și contractele derulate. 

Din lista cu achiziții transmisă de IGSU reiese că cele mai mari contracte au fost ale Polskie Zaklady Lotnicze Sp.Z.O.O., filiala Lockheed Martin, unul dintre cei mai mari producători de aeronave din Polonia și cea mai mare unitate de producție Lockheed Martin din afara Statelor Unite. Compania a vândut IGSU, prin negociere competitivă, elicoptere în valoare de 160 de milioane de euro. 

Din datele disponibile reiese că în septembrie 2020 s-a încheiat prima fază a proiectului, în valoare de peste 42 de milioane de euro. Au fost cumpărate tabere pentru sinistrați, autospeciale, containere logistice, autospeciale și autocamioane. În 2021, Europa Liberă a publicat un articol în care arăta că, deși aveau bani la dispoziție, pompierii din Constanța nu au reușit să salveze viața unei femei, din cauză că nu aveau suficiente saltele pneumatice. 

Din noiembrie 2023, IGSU are un și punct de comandă mobil. Tot atunci, a primit și două din cele 33 de centre de comunicații ale punctelor de comandă mobile de nivel mediu. Echipamentele au fost furnizate de Elbit Systems C4I and Cyber L.T.D. care a câștigat licitația în asociere cu Eurobody Hydraulics SRL.

Prezentarea a 15 dintre cele 25 de posturi medicale avansate intrate în dotarea IGSU, precum şi a 4 autospeciale suport radio, achiziţionate în cadrul proiectului VIZIUNE 2020. Inquam Photos / Cosmin Enache

Companie israeliană boicotată

Elbit System este o companie israeliană boicotată  de mai multe instituții financiare, printre care unele din Danemarca sau Australia. Mai exact, compania a fost acuzată că a dezvoltat un sistem de supraveghere de-a lungul barierei din West Bank, care a fost considerat ilegal de Curtea Internațională de Justiție . ONG-uri pro Palestina au publicat rapoarte despre contribuția firmei de armament la crimele de război din Gaza. Contractul IGSU cu Elbit Systems a fost de 1,3 milioane de euro. Compania israeliană are mai multe contracte în România, inclusiv cu MApN, dar și fabrici deschise în țară.

 Snoop.ro a scris recent despre exporturile de arme de la subsidiarele Elbit System din România către Israel. Iar zeci de organizații au demarat în luna octombrie campania Elbit Out, prin care cer autorităților să încheie colaborarea cu firma de armament israeliană. Totodată, o investigație a Follow the Money, arată că Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții a suspendat contractele Elbit Systems aflate în derulare și a interzic companiei să participe la alte licitații, din cauza unor suspiciuni de corupție. „Se presupune că firme de apărare ar fi plătit mite în valoare de potențial milioane de euro pentru a obține contracte prin intermediul Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții, cu scopul de a furniza echipamente alianței militare și celor 32 de state membre ale acesteia”, scrie Follow the Money. 

Altă achiziție în cadrul programului este un post medical avansat, care a costat peste 2,6 milioane de euro , furnizat de Stimpex SA. Compania are, în total, contracte de peste 4,6 milioane de euro în proiect.

Conferinta de deschidere a proiectului ,,Viziune 2020”. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

O firmă de consultanță, într-o asociere de 95 de milioane de euro

Asocierea SC Datasec Consulting SRL – Jacinto Marques De Oliveira Successores Lda are contracte pentru autospeciale, în valoare de aproape 95 de milioane de euro. Datasec Consulting are ca principal obiect de activitate consultanță pentru afaceri. Firma din Cluj-Napoca îl are ca acționar și manager pe fostul manager general și acționar Deltamed, Răzvan Topârcean. Un alt acționar, Dragoș Emilian Văsâi a fost și el angajat Deltamed, potrivit profilului de LinkedIn. El a fost și consilier tehnic la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, prezidată de președinții consiliilor județene din Moldova.

Asocierea Grădinariu Truck Solutions cu Romprim are contracte în valoare de aproape 90 de milioane de euro pentru autospeciale. Grădinariu Truck Soluțions și Grădinariu Import Export sunt deținute de Andrei Călin Grădinariu. Cele două companii apar ca furnizori și în proiectele de adaptare ale Serviciului de Pază și Protecție și în proiectul privind insulele ecologice digitalizate, derulat prin PNRR. La fel și Eurobody Hydraulics, o altă firmă pe numele lui Grădinariu.

Firmele Grădinariu, banii și politica

În raportul „Banii și Politica”, Expert Forum scrie că Grădinariu Import Export a donat 10.000 de lei PSD, în 2008. Documentul citat vorbește despre faptul că Grădinariu a câștigat frecvent contracte cu Salubris Iași, în perioada în care Valerian Săvălăstru a fost directorul firmei de salubritate. Săvălăstru a fost secretar al PNL Iaşi și este, potrivit presei, finul liderului liberal Relu Fenechiu, fost ministru condamnat pentru corupție. Grădinariu Import Export are mii de contracte cu statul, iar presa locală a relatat în mai multe rânduri despre suspiciuni privind modul în care firma a câștigat licitații.

Top 10 companii cu cele mai mari contracte din proiectul Viziune 2020

Adaptare la Meteo

Inframeteo este un proiect al Administrației Naționale de Meteorologie, în valoare de peste 50 de milioane de euro (început cu POIM, continuat cu PDD) . Scopul lui este de a îmbunătăți sistemul național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase. Printre obiective se numără și realizarea unui IT Datacenter, care este deja funcțional, dar și înființarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI – Europa, din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). 

Centrul va funcționa într-o clădire nouă, în București. Clădirea este „Smart & Green” și include laboratoare și spații destinate activităților operative și de cercetare. Aici este și sediul Centrului de Monitorizare Climatică, realizat prin proiectul RO-Adapt, tot de ANM, în colaborare cu EPMC Consulting. Potrivit ANM, Centrul Agrometeorologic este finalizat și va fi dat în funcțiune în cel mult două luni. 

Centru Agrometeorologic a fost construit de Real Deco SRL și Elektra Power. ANM a încheiat un contract cu cele două companii în decembrie 2022. Prețul inițial a fost de 4,6 milioane de euro, însă în februarie 2025 prețul a fost modificat de două ori, până a ajuns la 5,5 milioane de euro. Iar termenul de finalizare a fost modificat de la 17 luni, la 24 de luni.

Centrul Agrometeorologic construit în cadrul proiectului de adaptare climatică. Foto: Georgiana Anghel

Real Deco SRL, înființată în 2007, a avut o cifră de afaceri de peste 43 de milioane de lei, în 2024, și profit de 1,8 milioane de lei. A mai avut trei contracte cu ANM în 2023 . Asociați în companie sunt Cezar Bucurel Scumpu și Carol Scumpu. Compania mai are și alte contracte cu statul, printre care și reabilitarea Căminului CNE Cernavodă, Piața Mihai Viteazu din Târgoviște, contracte cu Ministerul Apărării, Compania Națională de Investiții și cu Ministerul Educației. 

Elektra Power îl are ca administrator pe Dan George Oproescu, care a fost implicat, de-a lungul timpului, în mai multe controverse. Info Sud-Est a scris că Oproescu este locatar al complexului Caelia, din Mamaia, construit pe plajă cu complicitatea lui Radu Mazăre.

Sisteme de avertizare la inundații 

Proiectul Watman, care a început în 2013, cu termen inițial de finalizare 2015, a costat aproximativ 63 de milioane de euro. A fost finanțat inițial prin POS Mediu și a continuat cu o finanțare POIM, pe adaptare climatică . A fost terminat cu cinci ani întârziere, în 2020. Investiția presupunea realizarea unor sisteme de avertizare la inundații și management al cursurilor de apă din întreaga țară.

CCT SRL a oferit consultanță și a supervizat lucrările. Valoarea contractului a fost de peste 440.000 de euro. Asociatul unic al companiei, Călin Tatomir, a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare, în 2024, pentru evaziune fiscală . Tatomir, care este și fost director general al reprezentanței locale a Microsoft, s-a folosit de două companii prin care a prejudiciat statul cu 1 milion de euro. Una dintre companiile folosite de Tatomir a fost CCT SRL, cea care a lucrat pentru Apele Române la proiectul Watman.

Dimar SRL a câștigat un contract din cadrul proiectului Watman în valoare de peste 55 de milioane de euro. Firma este condusă de Iulian Drăgunoiu. Societatea a fost cercetată de Consiliul Concurenței pentru participarea într-o posibilă achiziție falsificată. Iar Drăgunoiu a donat 50.000 de lei către PDL în 2009, potrivit raportului Expert Forum „Banii și Achizițiile: Unde au ajuns contractele din PNDL” . Dimar SRL apare ca fiind pe locul 3 la achizițiile făcute prin programul guvernamental, în județul Giurgiu. 

Protecție împotriva inundațiilor la Tecuci

Compania lui Iulian Drăgunoiu a mai câștigat un proiect pe adaptare climatică: reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci. În valoare de peste 25 de milioane de euro, contractul a fost adjudecat în asociere cu firmele Socot SA și Inoveco.
Presa locală scria în noiembrie 2024 că lucrările sunt aproape de final.

Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci. Foto: Mircea Fechet/Facebook

Tot de acolo aflăm că s-a construit o acumulare nepermanentă în amonte de orașul Tecuci, care are rol de atenuare a undelor de viitură, s-a amenajat albia în aval de acumulare și au fost reabilitate două stații de pompare. În 2007, Tecuci a fost inundat în proporție de 70%.

Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad a anunțat că recepția finală a lucrărilor s-ar face în primul trimestru al anului 2025. Lucrările au fost finalizate abia în august 2025.

Cifra de afaceri a firmei Socot a fost de 274 de milioane de lei, în 2024, cu profit de peste 48 de milioane de lei. Socot a fost implicată în dosarul „Digul”, după ce Ministerul Mediului a adresat, în 2005, o solicitare Parchetului Național Anticorupție pentru verificarea contractelor atribuite în perioada 2000 – 2004 de Administrația Națională Apele Române. Au fost vizate firmele Aquaproiect SA, Apasco SA, Repcon SA din Oradea și Socot SA Târgu Mureș.

30 de milioane de euro pentru barajul Dumbrava

Firma Socot are un al doilea proiect pe adaptare, punerea în siguranță a barajului Dumbrava – Rocșoreni, județul Mehedinți, și amenajarea râului Jiu cu lucrări la digurile de pe sectorul baraj Ișalnița – aval de Craiova.

Investiția de 30 de milioane de euro a fost realizată în parteneriat cu firmele: Lescaci Com, Semcor, Laurentiu H SRL, Carmin Popstar Prod. Termenul de finalizare anunțat de Ministerului Mediului a fost 31 decembrie 2023.

Proiectul apare ca neterminat în baza de date a MIPE, dar Administrația Bazinală Apă Jiu ne-a transmis că lucrarea a fost finalizată.

Companiile Aquaproiect SA și Ramboll South East Europe au realizat memoriul de prezentare și alte documentații pentru proiect. Documentația a costat 550.000 de euro. Acționatul majoritar al Aquaproiect  este o firmă la care au fost acționari soția și fiul fostului ministru al Mediului Aurel Constantin Ilie. Ramboll îl are ca administrator pe Silviu Stoica, fost secretar de stat în Ministerul Mediului în timpul Guvernului Boc.

Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a inspectat lucrările de la Tecuci, realizate de firmele Socot și Inoveco, în luna august. Foto: Mircea Fechet/Facebook

Aquaproiect, Ramboll și legăturile cu statul

Aquaproiect SA este deținută de compania Apa Proiect SRL, care a preluat Institutul pentru Planuri de Amenajare şi Construcţii Hidrotehnice şi Institutul de Cercetare şi Proiectare de Gospodărirea Apelor. Înființată în 2001, în Apa Proiect au fost acționari Leontina Ilie și Dan Ilie, soția și fiul fostului ministru al Mediului, Aurel Constantin Ilie . 

Dintr-un articol publicat de Curentul în 2003, aflăm cum familia fostului ministru Ilie, în acel moment ambasador al României la Moscova, a preluat controlul fostului institut de proiectare în domeniul lucrărilor de regularizări cursuri de apă. Administratorii Aquaproiect sunt Ioana Liliana Drăgan, Sanda Deleanu și Alexandru Daniel Stăcescu. Cel din urmă a fost director în cadrul Ministerulului Mediului . De-a lungul timpului, au existat mai multe suspiciuni legate de Aquaproiect (fiind și una din companiile implicate în dosarul „Digul”) despre de modul în care a câștigat contractele pe bani publici .

Reprezentanții Aquaproiect SA ne-au transmis că firma este „specializată în proiecte de ingineria apelor, cu o tradiție de peste 70 de ani de activitate, cu capital privat românesc și fără nici o afiliere sau influență/legătură politică”. Aquaproiect SA este printre puținele companii care ne-au răspuns la întrebările transmise pe email. 

Istoricul Ramboll

Ramboll South East Europe a avut o cifră de afaceri de 89 de milioane de lei în 2024 și profit de peste 8 milioane de lei. Societatea este administrată de Silviu Stoica, care a fost şef al Autorităţii de Management a Programului Operațional Sectorial Mediu şi director general al Direcţiei pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Mediului . Stoica a demisionat din funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului  în 2009, în urma unui scandal de corupţie, după ce s-a descoperit că a patronat încheierea unui contract ilegal, în valoare de 958.000 euro, cu o firmă din Ploieşti. 

Ramboll South East a fost denumită inițial Geonet Târgoviște, Blominfo și Blom România. Administrator al societății a fost deputatul PSD Ionuț Cristian Săvoiu, în perioada 2004 – 2006. În 2014, societatea a fost achiziționată de Ramboll Danemarca.
Iar Viviana Alina Săvoiu, soția fostului deputat Săvoiu, a fost angajata Ramboll după ce Silviu Stoica a preluat compania. Ionuț Săvoiu a lucrat în anii ‘90 ca director al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Acesta a donat 248.500 de lei către PSD și USL în 2012.

Ramboll apare și în raportul „Banii și Politica”, printre companiile cu cele mai multe contracte cu statul. Aceeași firmă este nominalizată de Expert Forum și în raportul „Clientelism Politic în Contractele de Consultanță pentru Infrastructură”, publicat în 2019. Într-o analiză EFOR realizată pe 100 de firme, Ramboll s-a clasat pe locul 9 la valoarea contractelor de consultanță, cu 38 de milioane de euro, în perioada 2007-2018.

Proiect supervizat de un fost director CNADR

Supervizarea lucrărilor de amenajare a râului Jiu a fost atribuită firmei lui Florin Goroneanu, Irimat Cons SRL, pentru suma de 190.000 de euro. Florin Gelu Goroneanu, asociat unic, este fost director al CNADR (actuala Companie Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în perioada 2005-2007. Pe când era director la CNADR, soția lui era angajata Irimat Cons, beneficiară de contracte de la CNADNR. În perioada 2007 – 2013, firma lui Goroneanu a încheiat 14 contracte cu CNAIR în valoare de aproximativ 45 de milioane de euro (aproape 35% din venitul total al societății), arată Expert Forum în raportul Banii și Politica.

Totodată, Florin Goroneanu a fost președinte al comisiei de evaluare pentru o licitația câștigată de  Ascot Engineering – contract cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru suspiciuni conform cărora asociații societății ar fi lucrat pentru CNADNR. 

Serviciul de Pază și Protecție și adaptarea la climă

Serviciul de Pază și Protecție are un proiect de adaptare prin POIM, în valoare de peste 47 de milioane de euro. Parteneri în proiect sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Am reușit să identificăm 35 de licitații în SEAP, în valoare de aproximativ 37 de milioane de euro. 

Cea mai mare licitație este în valoare de 29 de milioane de euro, pentru proiect tehnic și lucrări de construcție la un sediu nou, adjudecată de PORR Construct. Urmează un contract în valoare de 2,5 milioane de euro pentru aeronave fără pilot, punct mobil autonom de comandă și balize luminoase portabile. Câștigători sunt Polskie Zakłady Lotnicze Sp. z o. O. (2,4 milioane de euro), Deltamed (122.000 de euro) și Business Plus (9.600 de euro). 

Într-o altă licitație, în valoare de 2 milioane de euro, pentru punct de comandă mobil pentru coordonarea intervențiilor la dezastre și alte echipamente, regăsim firma Stimpex printre câștigători, cu un contract de 253.000 de euro. Rohde and Schwarz România are un contract de 749.000 de euro, iar Syntegra Security și Deltamed de peste 1 milion de euro.

Alte achiziții făcute de SPP în cadrul proiectului de adaptare climatică: ambulanțe, autoturisme și motociclete pentru antrenament, autoutilitare, dar și autospeciale pentru întreținere și curățat drumuri, motofierăstraie, echipamente pentru pregătire si evaluare psihologică și software pentru monitorizarea mișcărilor ochilor și analiză comportamentală. Mai găsim echipamente medicale, coșuri de gunoi și dispenser pentru dezinfectant, mașini de spălat și uscătoare, dar și aspiratoare sau bărci cu motor. 

Am solicitat SPP o clarificare privind motivul implicării Serviciului de Protecție și Pază în implementarea unui proiect descris ca fiind de adaptare climatică, însă nu am primit un răspuns oficial.

Instituția condusă de Lucian-Silvan Pahonțu, general cu patru stele, a făcut adaptare climatică printr-un proiect de 47 de milioane de euro.

În lista cu achizițiile făcut de SPP regăsim multe dintre firmele care au participat și în alte proiecte de adaptare: Stimpex, Deltamed, Syntegra Security, Dante Internațional, Grădinariu Import Export și Eurobody Hydraulics, printre altele.

Notă: Kleptotrace și YCWorld

Am folosit setul de instrumente Kleptotrace, dezvoltat de centrul de cercetare Transcrime – Università Cattolica del Sacro Cuore, pentru a verifica firmele amintite în investigație. Kleptotrace permite depistarea companiilor cu risc ridicat prin identificarea indicatorilor de risc (red-flags). Kleptotrace indică anomalii care pot semnala riscuri de eludare a sancțiunilor, corupție, coluziune și spălare de bani, detectează carteluri sau grupuri de firme asociate în scopuri criminale. 

YCWorld este un instrument dezvoltat de o firmă din Ucraina, care permite căutarea în istoricul companiilor a acționarilor sau a activelor care provin din Rusia sau Belarus, precum și verificarea legăturilor dintre figuri politice și persoane sancționate.

Am trimis câte un set de întrebări companiilor amintite în articol, doar trei companii au răspuns: Rartel S.A., Aquaproiect S.A. și Polskie Zaklady Lotnicze Sp. Zoo.