Sistemul medical nu e pregătit pentru șocul climatic

Ministerul Sănătății nu are o strategie dedicată de adaptare la schimbările climatice, iar Strategia Națională de Sănătate menționează „schimbările climatice” o singură dată. În același timp, Institutul Național de Sănătate Publică recunoaște că nu are o analiză de risc și așteaptă înființarea unui „Observator” pentru a începe să evalueze problema. Acesta este contextul în care sistemul sanitar românesc, aflat deja sub presiune, va înfrunta una dintre cele mai mari amenințări ale acestui secol: schimbările climatice.

„Am avut pacienți cu mușcătură de căpușă și în decembrie”, a declarat dr. Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Oradea. Medicul spune că boli tropicale noi sau traume în masă provocate de furtuni violente sunt riscuri iminente pentru care sistemul sanitar nu se pregătește. La spitalul din Oradea, costurile pentru boala Lyme au crescut de 17 ori în 2024, față de 2020. Putem observa o creștere constantă, în fiecare an. La medicamentele folosite pentru tratamentul bolii, creșterea a fost de peste 50 de ori, până la 80.000 de lei în 2024.

Medicul Hadrian Borcea spune că cheltuielile mari sunt o consecință a schimbărilor climatice și un exemplu despre cum ar putea fi afectat sistemul sanitar.

Din cauza temperaturilor ridicate pe tot parcursul anului, spune medicul, mușcătura de căpușă nu mai este ceva sezonier. „Am avut mușcătură de căpușă și în decembrie, cred că ianuarie e singura lună în care nu am avut, dar în decembrie am avut pacienți cu mușcătură de căpușă. Atunci, toată profilaxia sau achiziția de materiale, medicamente pentru profilaxia bolii care rezultă din chestia asta, am extins-o pe tot anul. Acum avem teste și medicamente nu numai în aprilie-septembrie, ci pe tot parcursul anului. E un exemplu care ține de faptul că trăim într-o climă tot mai caldă”, a declarat Borcea. 

Medicul susține că sistemul medical ar trebui să se pregătească pentru astfel de scenarii, unde afecțiuni care erau reduse la anumite sezoane se vor întâlni pe tot parcursul anului. Sau vor apărea boli noi, tropicale, ori cazuri tot mai dese de traumatisme sau un număr mare de victime cu traumatisme, din cauza furtunilor mai frecvente și mai violente. Se pregătesc spitalele pentru astfel de scenarii? 

„Nu știm nimic care să fie planificat la nivel național. Nu ni s-a cerut un input, nicio decizie nu a venit către noi”, a spus șeful UPU – SMURD. Au fost luate unele decizii local, la nivelul Unității de Primiri Urgențe, pentru a se adapta noului context climatic, însă, în opinia medicului orădean „un sistem sanitar matur trebuie să vadă care sunt riscurile cu care s-ar putea confrunta”. „Sunt tot felul de provocări pentru care sistemul trebuie să se pregătească”, a subliniat Borcea.  

Dincolo de urgență: lipsa mecanismelor de recuperare agravează impactul asupra sănătății

Medicul orădean mai vorbește despre un aspect, care a fost atins și într-un raport al Băncii Mondiale, despre presiunea asupra economiei, prin reducerea productivității ca urmare a problemelor de sănătate care apar în noul context climatic. Detalii aici

Borcea spune că e nevoie de mecanisme de recuperare pentru pacienți, după o boală infecțioasă gravă, o furtună sau alt fenomen extrem, inclusiv caniculă. Este vorba de modul prin care statul se asigură că persoana afectată se reface cât mai curând, pentru a-și putea relua rolul în societate. 

„E simplu să reacționezi la partea de urgență. Dar pe urmă, perioada de recuperare, asta este partea mai costisitoare. Și aici nu văd modificări, nu văd o îmbunătățire a modului în care pacienții care au nevoie de o recuperare după un incident, indiferent că e contagios sau traumatic, să beneficieze de un alt mecanism de recuperare, reabilitare. Aici, din punct de vedere al sănătății, este impactul cel mai mare, pe lângă distrugeri sau alte efecte directe, revenirea la viața de zi cu zi a unei comunități care a fost afectată”, explică Hadrian Borcea.

Oameni bolnavi înseamnă zile de muncă pierdute, bani plătiți de la buget pe concedii medicale, zile de spitalizare, investigații medicale, tratamente. Asta înseamnă o presiune mai mare pe sistemul medical, dar si pe companiile private (când angajații sunt în concediu medical) și în final pe buget. Nimeni nu a calculat cât ne-ar costa schimbările climatice, în acest context, și la ce ne putem aștepta sau ce ar trebui făcut.

Observatorul Național pentru Climă și Sănătate

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, nu există, în acest moment, o analiză a riscurilor și impactului schimbărilor climatice asupra sistemului de sănătate. În schimb, reprezentanții INSP spun că o măsură prevăzută în „Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030” este înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate. Va funcționa în cadrul platformei Ro-ADAPT și va „inventaria, monitoriza și cuantifica riscurile climatice asupra sănătății publice, precum și de a selecta și evalua soluțiile de adaptare implementate”. 

INSP ne-a transmis că nu are expertiză în inițierea de propuneri legislative privind domeniul schimbărilor climatice și că Ministerul Mediului se ocupă de strategia de adaptare. Așadar, autoritățile așteaptă să fie înființat Observatorul pentru Climă și Sănătate pentru a veni cu soluții.

‘Schimbările climatice şi impactul în economie’, conferinta organizata de Administraţia Naţională de Meteorologie şi DC News Media Group, in Bucuresti, 25 iulie 2025. Inquam Photos / Octav Ganea

„Analiza riscurilor și estimarea impactului financiar al schimbărilor climatice asupra sistemului de sănătate va fi facilitată de înființarea Observatorului Național pentru Climă și Sănătate, care va contribui la evaluarea riscurilor climatice asupra sănătății publice și la selectarea soluțiilor de adaptare”, ne mai transmit reprezentanții INSP.

Ministerul Sănătății nu face adaptare

Ministerul Sănătății nu are o strategie dedicată adaptării la schimbările climatice. Are doar un „rol consultativ, de sprijin tehnic și științific și va implementa toate măsurile care pot reduce riscurile generate de schimbările climatice asupra sănătății populației”.

Instituția ne-a comunicat că în Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 sunt incluse referiri la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. În documentul la care face referire, sintagma „schimbări climatice” apare o singură dată, în această formulare: „M.1.3.1.7. Îmbunătățirea colaborării cu agențiile/ instituțiile care au responsabilități în monitorizarea riscurilor de sănătate publică (mediu – aer, apă, sol, deșeuri, schimbări climatice, siguranță alimentară, sănătate ocupațională etc.)”

„Unul dintre obiectivele strategice este crearea unui sistem de sănătate inteligent, rezilient și echitabil, capabil să facă față provocărilor actuale și viitoare, inclusiv celor generate de schimbările climatice. De asemenea, strategia urmărește realizarea unui sistem de finanțare sustenabil și rezistent la șocuri provocate de crize economice și climatice”, ne-a mai transmis ministerul . 

Planurile de adaptare pentru spitale, în curs de realizare

Legat de adaptarea spitalelor la noul context climatic, aflăm că „planuri concrete de acțiune la nivelul spitalelor pentru a face față provocărilor generate de schimbările climatice sunt în curs de dezvoltare și implementare”. 

Medicul pneumolog Beatrice Mahler, care a realizat un studiu pentru a dovedi legătura dintre creșterea numărului de spitalizări și poluarea din București, spune însă că „nu există o coerență între ministere, care să ajungă până la nivelul efectului asupra cetățeanului”. 

„Nu putem să facem politicile de sănătate fără să discutăm despre studii care să stea la baza orientării politicilor de sănătate. Nu putem. În acest moment, Strategia pe sănătate are la bază informațiile de la câteva date statistice naționale, foarte puține, mult prea puține, zic eu, sau dintr-o nișă mult prea mică”, a spus Mahler. Iar studii nu există, a adăugat medicul .