Costul inacțiunii climatice în România

5.700 de morți și 5 miliarde de euro pierderi în ultimii 25 de ani, în urma a peste 70 de fenomene extreme. Acesta este bilanțul schimbărilor climatice în România în perioada 2000-2024, conform studiilor europene. Peste un sfert de milion de români au fost afectați de furtuni, secete, inundații și temperaturi extreme.

În toate cazurile, guvernanții preferă să despăgubească în loc să prevină, și asta ne costă scump.

Deși studii internaționale arată că un euro investit în prevenție înseamnă 6 euro economisiți, România nu face studii aprofundate și subestimează costurile inacțiunii, care se pot ridica la peste 5,8 miliarde de euro în 2050.

Imaginea ultimilor 25 de ani arată vulnerabilitatea economiei românești în fața schimbărilor climatice. „În ciuda progreselor înregistrate în reducerea emisiilor, suntem blocați în decenii de efecte ale schimbărilor climatice”, se arată într-un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). 

Efectele schimbărilor climatice depășesc cu mult disconfortul termic din zilele caniculare. Ele se traduc în pierderi economice concrete pentru stat și sectorul privat, dar mai ales în vieți omenești. 

„Adaptarea la schimbările climatice este esențială, nu doar pentru a proteja vieți, ci și pentru a valorifica o oportunitate economică semnificativă care va sprijini direct bunăstarea europenilor“, a declarat vicepreședintele Băncii Europene de Investiții, Ambroise Fayolle, responsabil pentru acțiuni climatice și dezvoltare.

Costul schimbărilor climatice

Situația din România reflectă o tendință la nivel european. 

„În 2021, inundațiile rapide din Europa de Vest au dus la pagube de aproximativ 50 de miliarde de euro în câteva zile. În 2023, inundațiile din Slovenia au afectat PIB-ul cu aproximativ 11%. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, pagubele economice medii aduse statelor membre în timpul COVID au fost de aproximativ 8-9%”, a spus Wopke Hoekstra, comisar european pentru Climă, în cadrul Forumului Misiunii UE pentru Adaptare la Schimbările Climatice.

Program pilot la Finanțe

Am încercat să aflăm dacă autoritățile au estimări legat de cum ar putea fi afectată economia în viitor. Ministerul Finanțelor ne-a transmis că a introdus, într-o fază pilot, elemente de bugetare verde la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, “cu scopul de a asigura gestionarea responsabilă a resurselor financiare care contribuie la protecția mediului și la combaterea schimbărilor climatice”. 

Nu am primit însă un răspuns legat de previziuni și estimări ale pierderilor pe care economia românească le-ar putea înregistra din cauza schimbărilor climatice.

Cât ne-ar putea costa inacțiunea

O serie de rapoarte realizate de instituții europene, cum ar fi Curtea de Audit sau Agenția Europeană de Mediu, atrag însă atenția asupra pierderilor financiare cauzate de schimbările climatice. 

‘Schimbările climatice şi impactul în economie’, conferinta organizata de Administraţia Naţională de Meteorologie şi DC News Media Group, in Bucuresti, 25 iulie 2025. Inquam Photos / Octav Ganea

 „Fenomenele meteorologice și climatice extreme au cauzat pierderi economice de active estimate la 738 de miliarde de euro în perioada 1980-2023 în Uniunea Europeană”, arată o analiză a Agenției Europene de Mediu. Peste 168 de miliarde de euro (22% din totalul pierderilor) au fost înregistrate în doar trei ani, între 2021 și 2023.

Agenția estimează că România a suferit pierderi în valoare de 24 de miliarde de euro pe parcursul a 44 de ani. Iar estimările cu ce urmează sunt sumbre. 

„Numai din cauza schimbărilor climatice, daunele anuale aduse infrastructurii critice a Europei ar putea crește de zece ori până la sfârșitul secolului în scenariile actuale (de la 3,4 miliarde de euro în prezent, la 34 de miliarde de euro)”, se arată într-un raport al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei UE de adaptare la schimbările climatice. Cele mai mari pierderi ar fi în industrie, transport și energie.

Pierderi de 2,3 miliarde Euro într-un singur sector

În România nu există însă o sursă care să centralizeze posibilele pierderi.

Am găsit, în schimb, câteva documente care ne arată ce sectoare ar putea fi afectate în viitor și o estimare a costurilor. 

De exemplu, un document al Băncii Mondiale, realizat pentru Administrația Națională Apele Române, arată că „impactul tot mai mare al schimbărilor climatice (pagubele anuale preconizate, în cazul riscului la inundații sunt evaluate la 2,3 miliarde Euro), precum și presiunea exercitată de cererea de apă la nivelul utilizatorilor, adaugă un strat nou de provocări autorităților române din domeniul apei”.

Imagine aeriana cu urmarile inundatiei petrecute in localitatea Slobozia Conachi din Galati, 14 septembrie 2024. Inquam Photos / George Călin

Cu 78 de milioane de euro putem preveni pierderi de miliarde

Alt raport al Băncii Mondiale, publicat în 2024, arată că dezastrele cauzate de schimbările climatice (precum valurile de căldură, incendiile de vegetație, inundațiile și secetele) prezintă riscuri pentru macroeconomie. 

Documentul arată că reducerea productivității muncii din cauza temperaturilor ridicate, aspect atins și de medicul Hadrian Borcea (detalii, aici), a fost estimată la până la 1% din PIB în 2050, într-un scenariu de reducere moderată a emisiilor. Raportat la 2024, 1% din PIB înseamnă aproximativ 3,52 miliarde de euro. 

Iar soluțiile sunt „simple și rentabile”. Potrivit analizei Băncii Mondiale, adaptarea ar costa România 78 de milioane de euro anual, pentru sectoarele agricol și industrial.

Evenimentul ,,Schimbari climatice si dezvoltare: perspective pentru Romania” la Palatul Cotroceni din Bucuresti, 24 octombrie 2023. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Incendiile de vegetație fac scrum miliarde de euro

Un alt exemplu din raport este cel al pierderilor cauzate de incendii de vegetație, în special în sud, sud-est și în partea de vest a țării. Documentul vine cu exemplul incendiilor de vegetație din 2022, care au provocat pagube de 1,5 miliarde de euro în țară. „Evenimentul a fost de zece ori mai distructiv decât media ultimilor 15 ani”, potrivit Băncii Mondiale  

Estimările arată că pierderile anuale, cauzate de incendiile de vegetație, ar putea crește de peste 10 ori, în 2050, până la aproximativ 15 milioane de euro în toate scenariile climatice studiate. Iar incendiile de vegetație ar putea afecta și clădiri rezidențiale, școli, spitale, cu pagube anuale de aproape 10 milioane de euro. 

Autorii raportului subliniază că „impacturile macroeconomice sunt, de asemenea, subestimate” și „estimările sunt limitate”. Recomandarea lor este ca România să facă studii aprofundate în toate sectoarele, pentru a ne putea face o imagine „mai exactă a daunelor și a căilor de adaptare”.

„În prezent, nu există niciun mecanism coerent prin care țările să raporteze pierderile către Comisia Europeană sau Agenția Europeană de Mediu”, susține Agenția Europeană de Mediu.

O politică a despăgubirilor, nu a prevenției

„Costul inacțiunii poate fi calculat într-o mulțime de feluri, inclusiv în zona de ore de muncă pierdute sau reduse, pierderi de vieți omenești”, spune Corina Murafa, membră în Comitetul Economic și Social European (CESE) și expertă în Climă, Energie și Sustenabilitate. 

„La nivel național, ținând cont de lipsa de atenție covârșitoare asupra subiectului de la noi, nu cred să existe nimic”, mai spune experta. „Eu zic că și guvernul nostru a avut o politică prin care a crezut că poate să îngroape problema cu niște despăgubiri. Că de fiecare dată, în România, când au fost inundații, când a fost secetă, cei afectați imediat au fost despăgubiți într-o proporție destul de mare, din câte știu eu, motiv pentru care după ce evenimentul a trecut, nu s-a mai pus problema prevenției. Adică ce domeniu din România are dezvoltată prevenția?”. 

Din cele peste 9 milioane de locuințe, puțin peste 2 milioane sunt asigurate

Și așa ajungem și la problema asigurărilor. În România, doar 2,3 milioane de locuințe sunt asigurate de polițe PAD (asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale).

Potrivit PAID, procentul de locuințe acoperit de asigurarea obligatorie este de aproape 24%. 

„România are un decalaj pronunțat în protecția prin asigurare împotriva inundațiilor, ceea ce ar putea reprezenta un risc pentru finanțele publice dacă acoperirea prin asigurare rămâne scăzută. Există un program național de asigurare în sectorul agricol (care acoperă șase riscuri), dar numărul limitat de deținători de polițe de asigurare în general sugerează că sistemul de asigurare pentru protecția împotriva dezastrelor din România nu este sustenabil”, arată un document al Comisiei Europene. 

Lansarea primului muzeu interactiv din Romania dedicat educatiei pentru mediu si schimbari climatice,2 Februarie 2023, Inquam Photos/Enache Cosmin

Adaptare la asigurări, doar pe hârtie

În strategia și planul de adaptare la schimbările climatice pentru perioada 2016 – 2020 apar măsuri pentru creșterea numărului locuințelor asigurate împotriva dezastrelor, una dintre acestea fiind amendarea celor care nu își asigură casele. 

Însă nici acum nu există o monitorizare a proiectelor din strategia de adaptare, așa că nu știm care sunt rezultatele. 

Economica.net a scris, în aprilie 2025, despre primul avertisment dat în România pentru lipsa asigurării PAD, semn că acel punct din strategie nu a fost niciodată pus în aplicare. 

Am discutat și cu managerul unui broker de asigurări, căruia i-am arătat măsurile ce ar fi trebuit implementate până în 2020, în asigurări. „Nu am auzit de aceste măsuri. Nici prin firmă sau colegi de-ai mei”, ne-a spus managerul. 

Investițiile previn pierderi 

Calculele ne arată însă că banii investiți în adaptare înseamnă bani economisiți. „Fiecare euro investit în prevenție și reziliență economisește între 5 și 7 euro în reparații de daune”, potrivit președintei Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño.

Costul adaptării: aproape 3 miliarde de euro/an 

În Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbări Climatice, autoritățile au estimat că este nevoie de 19 miliarde de euro, investiți în 13 sectoare, în perioada 2023-2030, pentru adaptare. „Pentru șase sectoare cheie, ar trebui alocate aproximativ 15 miliarde de euro”, arată un raport al Băncii Mondiale, care a analizat strategia națională.

Starea Climei 2024: Valurile de căldură, seceta și furtunile vor avea efecte asupra economiei, sănătății, agriculturii și infrastructurii 

Schimbările climatice, așa cum am văzut și în raportul Starea Climei 2024 în România, realizat de InfoClima, ne-au adus deja mai multe valuri de căldură (în sud-estul României au fost înregistrate cu 25-30 de zile mai mult), care, în următorii ani, vor afecta sănătatea publică și economia.

Suprafețele afectate de secetă moderată, extremă și severă au crescut. „Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare”, se arată în raport. Seceta afectează profund ecosistemele și producția agricolă.

Furtunile severe sunt tot mai frecvente și oamenii de știință au observat o creștere în special în estul și nordul țării. Pentru perioada 2025-2050 se estimează că aceste fenomene extreme vor avea impact asupra agriculturii și infrastructurii. 

Orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, ca urmare a efectului Insulei de Căldură Urbană, cu diferențe de până la 7-8 grade. „Până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova”, mai arată raportul. 

Starea Climei 2025: 600 de decese suplimentare și despăgubiri duble în 2024

InfoClima a lansat, în octombrie 2025, al doilea raport național dedicat schimbărilor climatice, Starea Climei 2025. 

Fără reducerea emisiilor, sudul României ar putea avea până la 150-160 de zile/an cu valuri de căldură până la sfârșitul secolului. 

În 2024, s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare comparativ cu media multianuală, în special în rândul persoanelor vârstnice și al celor cu boli cronice, în lunile iulie-august, legate de stresul termic.

A fost înregistrată cea mai lungă secetă recentă: a durat 41 de luni (martie 2022 – iulie 2025), atingând apogeul în august 2024. 

În vara 2024, 65% din culturile de floarea-soarelui din Dolj au fost pierdute.

România ocupă locul 3 în Europa, cu o medie de aproximativ 6 decese pe an, la mortalitatea provocată de trăsnete.

Despăgubirile plătite pentru locuințele afectate de furtuni în primele 9 luni din 2024 au fost de aproape 50 milioane lei, dublu față de întreg anul 2023. 

România și-a redus emisiile cu 75% față de 1990 (aproape dublu față de media UE), în principal datorită colapsului industrial din anii ’90, însă economia românească emite aproape 500g CO2 pentru fiecare euro produs, de peste două ori mai mult decât media UE.