Cum s-a activat #RețeauaMinciunilor în cazul dronei rusești care a explodat pe blocul din Galați

Activenews.ro, Diana Șoșoacă, Sorin Roșca Stănescu, SolidNews și o mulțime de site-uri și influenceri care propagă conspirații și dezinformare au inundat mediul online cu teza falsă că drona care a explodat pe un bloc din Galați nu era din Rusia. Ei fac parte din Rețeaua Minciunilor, gruparea care, după ce regimul Putin a demarat invazia sângeroasă a Ucrainei, a populat internetul din România cu dezinformare și narațiuni pro-ruse.

Captură de ecran: ActiveNews.ro

Activenews.ro, una dintre platformele fanion care propagă dezinformări și narative pro-ruse, a recirculat teza că drona din Galați nu ar fi fost a Federației Ruse. “Sorin Roșca Stănescu susține că, potrivit Direcției Generale de Informații a Armatei, dar pe surse, drona căzută la Galați este ucraineană, nu rusească!”, a titrat vineri site-ul. 

Context.ro a relatat că o rețea de firme și ONG-uri afiliate portalului ActiveNews.ro, care promovează conspirații și dezinformări, a derulat proiecte cu fonduri europene de peste 136 de milioane de lei. Proprietarul ActiveNews.ro a rulat programe europene în timp ce desfășura campanii anti-UE și promova ieșirea României din spațiul comunitar. Portalul este cel mai popular site identificat în investigația transfrontalieră “Rețeaua Minciunilor”, face parte dintr-un ecosistem al dezinformării creat în Europa și publică în mod constant articole care conțin mesaje anti-europene. 

„Este o altă încercare nu doar a lui Zelenski, dar a NATO și a Ursulei von der Leyen de a împinge România să atace Rusia și să avem un război”, a declarat Diana Șoșoacă, președinta S.O.S România, în cadrul unei intervenții la televiziunea rusă, Russia Today.

Într-o postare pe Facebook a partidului S.O.S cu descrierea „Diana Șoșoacă despre cum atacul cu dronă a fost o înscenare sub steag fals pentru a da vina pe Rusia”, lidera S.O.S apare într-un video în care reia teza conform căreia „NATO și Ue își doresc extrem de mult ca noi să intrăm în război.” 

Captură de ecran Russia Today

Declarațiile extremiste ale Dianei Șoșoacă vin în contextul în care dezinformările privind incidentul cu prăbușirea unei drone rusești pe acoperișul unui bloc din Galați abundă internetul. Context.ro a scanat principalele artere de dezinformare care răspândesc teoriile înscenării „sub steag fals” , implicării unor „stăpâni externi” și a înarmării României cu „echipamente militare învechite pe care nu le mai vrea nimeni” menite să semene discordie și neîncredere.

Pentru a dezvălui mecanismele de dezinformare, am pornit pe firul site-urilor identificate de Context.ro ca parte din Rețeaua minciunilor care relevă existența unei infrastructuri online comune de propagare a narațiunilor conspiraționiste și a dezinformării, cu posibile conexiuni la teme recurente ale propagandei pro-Kremlin. 

Într-un interviu pe Youtube, fostul politician Adrian Severin a lansat o serie de teorii prin care a încercat să scuze acțiunile Federației Ruse și a spus că regimul de la Kremlin nu e responsabil. În plus Severin a marșat pe teoria că nici în acest moment nu sunt probe certe că drona aparține armatei ruse. În realitate autoritățile au făcut proba acestui fapt.

sursa foto: youtube/ canal BZI

Un editorial semnat de Adriana Balint pe site-ul solidnews.ro încearcă să lanseze o insinuare conform căreia originea și traseul dronei de la Galați nu sunt clare. Textul speculează că drona ar fi fost doborâtă  intenționat pentru a justifica accelerarea cheltuielilor de apărare și a achizițiilor militare ale României din SAFE.

 „Sunt o multime de drone rusești căzute care s-au putut recupera și cărora li se putea schimba tabloul de comandă și direcționate controlat de oricine interesat în semnarea unui contract de miliarde de euro pentru echipamente militare învechite pe care nu le mai vrea nimeni.”

Un alt narativ clasic de dezinformare urmează linia Kremlinului, care insinuează că drona nu ar fi rusească, ci ucraineană. Într-un editorial, Cozmin Gușă, identificat de Context.ro ca  participant la operațiunea de manipulare a informațiilor Rețeaua minciunilor, denunță „atacul sub steag fals din partea Ucrainei, a regimului Zelenski ”.

Alt articol lansează același narativ, și anume că prăbușirea dronei pe acoperișul unui bloc din Galați nu a fost întâmplător, ci o „eroare de ghidaj a celor care au lansat-o sau o acțiune deliberată, de tip război hibrid, în care s-a testat reacția noastră”.

O altă dezinformare grosolană apare pe site-ul ortodoxinfo.ro, care titrează că „Zelenski vrea să ne atragă neapărat în război: Drona rusească a fost trimisă intenționat spre România ca un avertisment.”

Afirmația este demontată de declarațiile oficiale ale autorităților românești, dar și a președintelui ucrainean Volodimir Zelensky, care a declarat într-o postare pe X că „Ucraina este pregătită să colaboreze îndeaproape pentru a contracara ameninţările comune şi a întări protecţia vieţii, nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru România prietenoasă şi restul Europei”.

Un alt editorial publicat de ortodoxinfo.ro susține teza clasică a Kremlinului, şi anume că aparatul de zbor ar fi fost lansat de Ucraina: „la câte drone rusești au capturat ucrainenii, cu siguranță le-au studiat și au ajuns să le poată pirata softul de ghidare, încât ajunse pe teritoriul ucrainean să poată fi redirecționate oriunde doresc, ca de exemplu într-un bloc de 10 etaje din Galați, România!”

Referitor la autorii incidentului, președintele Nicușor Dan a spus într-o declarație de presă susținută la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării că „întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei”.

Printre agenții de dezinformare din Rețeaua minciunilor, se numără și Sorin Roșca Stănescu, colaborator al mai multor redacții, printre care şi România Liberă, Evenimentul Zilei și Ziarul Ziua, unde a fost și acționar. Într-un editorial publicat pe site-ul corect-news.ro, acesta spune că i-au fost șterse de pe TikTok două videoclipuri în care a „tras concluzia că, în realitate, respectiva dronă nu era rusească, ci ucraineană. Platforma i-ar fi eliminat videoclipurile, întrucât nu erau conforme cu „regulile comunității”. 

Captură de ecran corect-news.ro

Într-un alt editorial, acesta afrimă, fără probe, că „nici Vladimir Putin și nici impetuosul Dimitri Medvedev nu stau în spatele acestui atac. Care nu este un atac. Ci pur și simplu un accident.”

Stănescu a afirmat public că a colaborat cu Brigada Antiteroristă a Securităţii. Însă, în decizia CNSAS din ianuarie 2002 privindu-l pe Roşca Stănescu, s-a notat faptul că recrutarea acestuia în perioada în care era elev în clasa a X-a nu s-a finalizat, întrucât nu a păstrat secretul asupra discuţiilor cu ofiţerul de Securitate.

Roşca Stănescu a fost senator în legislatura 2012-2016, ales pe listele PNL, partid care a decis în 11 noiembrie 2013 excluderea sa din formațiune, după ce SRS l-a acuzat de spălare de bani pe preşedintele de atunci, Traian Băsescu, prezentând documente care ulterior s-au dovedit a fi false.

Jurnalist și patron de presă, Stănescu a fost acuzat de mai multe ori că ar fi șantajat personaje-cheie din politică și din mediul de afaceri.

Ion Cristoiu, fost șef la Evenimentul Zilei, a luat în brațe aceeași teorie a „înscenării”, publicând într-o postare pe X că “există indicii că a fost organizat în comun cu ucrainenii pentru a (…) le da bani pentru drone, că a fost o stratagemă pentru a semna rapid (contracte, n. red.) SAFE”, afirmații preluate de TASS, agenția de știri de stat a Rusiei.

Narativul „înscenării” este prezentat chiar de la vârful conducerii Federației Ruse. Într-o primă reacție a președintelui rus, Vladimir Putin a declarat că „Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România”.

De fapt, Ministerul Apărării Naționale a precizat în urma unei expertize tehnice că drona este de proveniență rusească, de tip Geran 2: „s-au identificat probe cu inscripția „ГЕРАНЬ 2”, parțial lizibilă sub forma „ГЕ___Ь 2”, se arată în comunicatul oficial. Încărcătura „cu greutatea de aproximativ 30 kg” a explodat la momentul impactului.

Captură de ecran mapn.ro

Cât despre traseul dronei, conform unei declarații a președintelui Nicușor Dan pentru BBC, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care aveau drept țintă portul Reni din Ucraina, însă cea ajunsă în România a fost lovită de apărarea ucraineană și deviată astfel pe teritoriul țării noastre.

Un alt site care diseminează informații false și înclină spre teoria conspirației, identificat de Context.ro ca parte din Rețeaua Minciunilor, este r3media.ro. 

Mai multe articole publicate pe r3media.ro agită falsuri cu privire la incidentul din Galați, alimentând teoria unui presupus complot a unori actori externi necunoscuți fără să ofere dovezi în acest sens: „Ce fel de dronă a bubuit la Galați? De unde venea? Cine a trimis-o? Ce urmărește statul mafiot antiromânesc? Ce urmăresc stăpânii lor externi?”

Alte afirmații urmăresc discreditarea explicațiilor oficiale și induc ideea unei mușamalizări, contribuind la amplificarea speculațiilor și la polarizarea dezbaterii publice: „autoritățile române mint” și „întreaga explicație „oficială” pute”.

Despre teoria falsă care susține că drona rusească care a lovit un bloc din Galați a fost o “înscenare” ucraineană cu posibila aprobare a autorităților de la București și Bruxelles, Context.ro a scris și aici.