PNL împinge în Parlament o lege pro-minerit contestată de experți și Ministerul Justiției. Senator liberal: “E o propunere care vine din industrie”

Peste 20 de parlamentari liberali și doi social-democrați au inițiat o nouă lege minieră prin care companiile care exploatează vor primit direct terenurile statului din jurul zonelor pe care deja le minează. Context.ro a obținut analizele Ministerului Justiției, Consiliului Economic Social și a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG). Toate cele trei instituții contestă puternic proiectul de lege. Senatorul PNL, Daniel Fenechiu a explicat pentru Context.ro că proiectul este o propunere care vine din industrie și că va ajuta companiile care exploatează materialele folosite în construcții. 

Proiectul aflat la Senat propune ca titularilor de licențe sau permise miniere să li se poată concesiona, prin atribuire directă, terenurile din proprietatea statului, aflate la limitele perimetrului cuprins în proiectul inițial, dacă aceștia fac dovada continuității zăcământului. 

L406/2026 este o propunere de lege aflată la Senat care, dacă nu ajunge să fie votată în plen în termenul stabilit, va fi adoptată tacit pe 25 septembrie, urmând să ajungă pe masa Camerei Deputaților. 

Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru Agricultură au avizat favorabil proiectul, pe când Consiliul Economic și Social și Comisia pentru mediu au dat aviz negativ. 

Proiectul are ca inițiatori 3 senatori și 21 de deputați, dintre care 22 de parlamentari sunt de la PNL și 2 de la PSD.

Proiectul de lege a fost inițiat de Varga Glad-Aurel – senator PNL de Arad, Fenechiu Cătălin-Daniel – senator PNL de Bacău și Cojocaru Petru-Bogdan – deputat PSD de Iași. Lucian Bode (PNL), Vetuța Stănescu (PNL) și Ilie Toma (PSD) sunt printre co-inițiatorii propunerii. 

Ce propune proiectul legislativ

Conform propunerii legislative, terenurile necesare asigurării continuității exploatării zăcămintelor minerale, care sunt în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, și care, din punct de vedere geologic, se extind dincolo de limitele perimetrului de exploatare autorizat de autoritatea competentă, pot fi concesionate prin atribuire directă titularilor de licențe sau de permise pentru activități miniere. Pentru continuarea activității miniere terenurile ar trebui scoase temporar din circuitul agricol, pe cheltuiala titularului licenței.  Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) este instituția care va evalua din punct de vedere geo-minier terenurile și poate constata continuitatea zăcământului. 

Ulterior, inițiativa spune că terenurile agricole sub care se află zăcămintele, din categoria pajiști sau cele încadrate în clasele de fertilitate III-V (cu fertilitate de la foarte redusă la mijlocie), se concesionează prin atribuire directă.

În varianta propusă, concesiunea era acordată pe o durată care nu poate depăși 49 de ani de la data aprobării atribuirii directe. În urma unui aviz primit de la Consiliul Concurenței, un amendament a adaugat acestui articol mențiunea „concesiunea încetează de drept la data revocării sau anulării licenței ori permisului de exploatare”.

Adriana Petcu, președinte Autoriății Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), a afirmat în cadrul Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din data de 1 septembrie, că textul propunerii “contravine prevederilor legii minelor” pe care inițiativa dorește să o completeze. 

În prezent, Legea minelor prevede deja extinderea perimetrului de exploatare acordat inițial, dacă se face dovada extinderii zăcământului dincolo de limitele sale. Numai că acum extinderea se face numai în cazul în care expiră durata inițială de valabilitate a licenței sau dacă resursele din perimetrul inițial s-au epuizat.

Legea minelor face distincție între dreptul de concesiune minieră și cel de proprietate. Primul reprezintă operațiunea prin care statul transmite dreptul și obligația de a executa activități miniere. Concesiunea unui teren, conform Codul Civil, îi oferă concesionarului dreptul și obligația de exploatare a acestuia, pe o perioadă determinată. Ambele prevăd o redevență oferită statului. 

Noua lege ar implementa o redevență minieră suplimentară de 5% pentru producția minieră de pe terenurile agricole concesionate, direcționate „la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se desfășoară activitatea de exploatare”. 

Ca urmare a unor observații ale Consiliului Concurenței, inițiatorii introduc un nou amendament care își propune să clarifice faptul că redevența care rezidă din atribuirea directă să fie calculată la „valoarea de piață stabilită de un evaluator autorizat”, raportat la prețul concesiunilor „cu destinație similară realizate prin licitație publică” de la nivel local. 

Criticile din partea Consiliului Economic și Social 

Consiliul Economic și Social (CES) își motivează avizul nefavorabil printr-o serie de argumente, printre care se numără eliminarea transparenței, caracterul preferențial în beneficiul titularilor de licențe sau permise miniere, avantajarea actorului privat în detrimentul interesului public. 

CES subliniază că „prin măsurile propuse, se transformă titularul unei licențe sau al unui permis minier într-un beneficiar aproape automat al unor terenuri publice ori private ale statului () fără  garanții suficiente de mediu”. Astfel, explică CES, s-ar constitui o regulă prin care titularii de licență pot „cu un raport geo-minier comandat propriu, să acceseze terenuri publice adiacente fără competiție”. Referitor la mecanismul prin care prin acest raport, „plătit și comandat de beneficiarul concesiunii”, se fundamentează întreaga procedură, CES consideră că, în forma prezentată, este „vulnerabil structural la abuz”. 

CES opinează că propunerea legislativă „introduce o scurtătură normativă în favoarea unor operatori economici determinați” și că anumite articole din Constituție nu pot fi folosite ca temei pentru „transformarea patrimoniului public sau privat local într-o resursă accesorie exploatării miniere”. 

Pentru că „autonomia  locală  nu  înseamnă  doar  obligația  de  a  executa  opțiunea stabilită  de  un  operator  economic”, CES consideră că unele prevederi pot „restrânge excesiv marja de decizie a autorităților administrației publice locale”. 

În motivarea avizului negativ, CES exprimă îngrijorări legate de protecția mediului și găsește exprimarea propunerii ca fiind una „generică  și  insuficientă” și consideră că proiectul ar permite „concesiunea directă înainte de clarificarea completă a riscurilor de mediu”, lucru care „poate crea presiune administrativă și economică pentru autorizarea ulterioară a exploatării”.

În legătură cu terenurile agricole care pot fi concesionate, CES argumentează că și terenurile din clasele inferioare de fertilitate „pot avea valoare locală semnificativă”, iar revenirea la stadiul inițial al pajiștilor nu este garantată de propunere „așadar, protecția terenurilor agricole și a pajiștilor este tratată declarativ, nu efectiv”.

În schimb, Consiliul Economic și Social este de părere că redevența suplimentară propusă este ca o „contrapondere   pentru   limitarea   posibilității   autorității   locale   de   a   refuza concesionarea”. Printre altele, acesta aduce în vedere faptul că „impactul asupra unei comunități nu este determinat exclusiv de suprafață, ci și de intensitatea exploatării, valoarea producției, afectarea drumurilor, poluare, zgomot, riscuri de mediu și costuri administrative.”

Ministerului Justiției: „inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat”

Context.ro a obținut punctele de vedere ale Ministerului Justiției, ANRMPSG și Patronatul Producătorilor de Agregate Minerale depuse la comisia de raport, care nu se află în acest moment publicate pe site–ul Senatului.

În punctul său de vedere, Ministerul Justiției (MJ) notează faptul că în expunerea de motive lipsesc elementele „concrete care să motiveze în mod obiectiv justificarea soluţiilor legislative preconizate, cu atât mai mult cu cât acestea au un caracter preponderent tehnic”. 

De asemenea, MJ spune că derogările pe care propunerea dorește să le instituie trebuie să obțină o autorizare din partea Comisiei Europene, „iar aceste măsuri nu pot fi puse în aplicare de către statele membre înainte de pronunţarea de către Comisia Europeană a unei decizii definitive”, deoarece aceste derogări pot amenința „să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri”. 

În punctul său de vedere, MJ menționează lipsa unui fișe financiare, motivând că „nerespectarea acesteia (n.r. a obligației de a o cere) are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate”, argumentând că „inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat”. 

Un alt document de care MJ consideră că inițiativa ar fi beneficiat este un studiu de impact, inclusiv din perspectiva valorificării în bune condiții a bunurilor statului. De asemenea, acesta mai notează că este „necesară consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale”, conform Constituției. 

Într-un punct de vedere emis către Senat, ANRMPSG opinează că „prin Legea minelor nu se pot institui dispoziţii cu referire la cuantumul redeventei terenurilor”. Se continuă prin sublinierea faptului că legea în vigoare prevede ca activitatea minieră să se desfășoare „exclusiv în limita perimetrului de prospecţiune/ explorare / exploatare autorizat de autoritatea competentă şi de reglementare, potrivit dispoziţiilor legale” și că extinderea perimetrului nu se face „prin simpla iniţiativă a proprietarului terenului”. 

În legătură cu raportul de evaluare geo-minieră pe care autoritatea l-ar realiza, ANRMPSG este de părere că legea actuală prevede deja ca extinderea perimetrului se face doar „în urma lucrărilor de prospecţiune, prin permis de prospecţiune, sau prin lucrări de cercetare geologică, efectuate în baza unei licenţe de explorare”.

Cât despre redevența suplimentară de 5%, ANRMPSG specifică faptul că, în cazul anumitor resurse minerale, „s-ar crea situaţia ca titularul să platească 105% redevenţă la bugetul de stat şi bugetul local.” În concluzie, această autoritate consideră că „propunerea legislativă şi amendamentele formulate nu sunt oportune”.

Fenechiu spune că v-a ajuta “în general companii care exploatează materiale care se folosesc în general în construcție” 

Context.ro a luat legătura cu mai mulți inițiatori, pentru a afla de la ei ce au intenționat cu această propunere. 

Daniel Feneciu, liderul senatorilor PNL (sursa: Inquam Photos / George Calin)

Daniel Fenechiu, senator PNL și lider de grup parlamentar, alt inițiator al propunerii, spune că este „o propunere care vine din industrie”, mergând pe premiza că este „cât se poate de bine să protejăm interesele, inclusiv cele locale, care desfășoară un anumit tip de activitate care este în regulă”. 

Fenechiu a declarat pentru Context.ro că beneficiarii protecției acestei legi ar fi „industria autohtonă și oamenii care își doresc să facă un business corect”, „în general companii care exploatează materiale care se folosesc în general în construcție”. 

Întrebat dacă întâlnirile dintre industrie și parlamentari au fost publice, acesta ne-a asigurat că da și că „sunt discuții din ultimii doi ani de zile”. Fenechiu a declarat pentru Context.ro că ne va da, după data de 15 septembrie, o analiză transparentă a reprezentanților cu care s-a întâlnit înainte de a apărea această inițiativă. Întrebat dacă știe să fi existat lobby din partea vreunei companii străine, a răspuns că pe el nu l-a contactat nimeni și nici nu știe despre alți colegi. 

Glad Varga este senator PNL din Arad. Acesta a precizat că mecanismul propus „nu acordă un nou drept minier și nu oferă un avantaj economic titularului” și că rațiunea a fost „să eliminăm un blocaj care poate împiedica exploatarea în continuare a aceluiași zăcământ”.

Varga spune că e benefică concesiunea prin atribuirea directă „pentru că, în anumite situații, în anumite perimetre, dacă administrația locală vrea să scoată la concesiune/licitație, se crează o concurență neloială. Vor veni unii doar să ridice prețurile pentru acel perimetru.”

Întrebat dacă cunoaște astfel de exemple, acesta a spus că a auzit despre asta „din discuții care au fost în comisie”.  La întrebarea „v-ați sfătuit și cu companii miniere înainte de a face această lege?”, el a răspuns că nu a vorbit niciodată cu vreo companie minieră și că nici „nu-și dă seama” dacă alți inițiatori au făcut-o.

Apoi, acesta a spus că a vorbit cu administrații locale și primării și că pleacă de la „situații în fapt relatate”, „nu de la un exemplu minier anume”, chiar dacă completează, în fapt, legea minelor.