Milioanele pierdute din fotovoltaice: Suveica firmelor paravan din patru țări care a dublat facturile decontate de UE . “Jurgen coordona tot”

Jurgen Faff și partenerii săi chinezi au construit un sistem complex care a acaparat zeci de milioane de euro din mai multe proiecte subvenționate de UE. Afaceristul a fost în centrul unei mini rețele care a preluat controlul a trei firme care aveau deja aprobate finanțări europene pentru construcția unor parcuri fotovoltaice și a atribuit toate contractele pentru realizarea proiectelor „la cheie” aceleiași companii elvețiene, abia înființate. Era de fapt un proxy pentru ET Solar Group, o entitate chineză, producătorul modulelor solare utilizate în proiecte, indică documente consultate de Context.ro. Faff avea deja o relație de business cu grupul chinez. Prețurile pentru lucrări și materiale au fost umflate artificial prin interpuși, iar firma elvețiană, care a funcționat fix cât să încaseze banii din România, nu a declarat tot TVA-ul datorat, în valoare de 10 milioane de euro. Cel mai mare dintre parcurile solare, finanțat cu 16 milioane de euro de la bugetul EU, nu a funcționat niciodată. Restul au produs mai puțină energie verde decât ar fi trebuit.

• 2014: O firmă înființată de câteva luni câștigă la foc automat trei contracte pentru construcția de parcuri solare, cu bani europeni. Nu avea niciun angajat.
• Cel mai mare dintre  parcuri, care a înghițit peste 16 milioane de euro din fonduri nerambursabile, a produs zero energie
• Antreprenorul a dublat costurile din facturile trimise la decontare, cu ajutorul unui SRL controlat de facto de Faff. 
• Pentru alt parc, construit tot cu fonduri nerambursabile, costul panourilor fotovoltaice a fost umflat cu aproape un milion de euro. Banii s-au dus într-un cont din Elveția utilizat de Faff. 
• Niciunul dintre parcurile construite cu fonduri nerambursabile nu a produs energia verde stipulată în contractele de finanțare
• Artizanii afacerii: Jurgen Faff și partenerii săi chinezi. Afaceristul “jongla” la acel moment cu alt proiect ratat pe banii UE, terenul de golf fantomă de la Sibiu.
• De unică folosință: majoritatea companiilor folosite de grupare au fost radiate, cu datorii la stat

Dealurile de lângă Ghelari, o comună din Hunedoara. Aici trebuia să producă energie verde cel mai mare proiect european dirijat de Jurgen Faff, în care au intrat 16 milioane de euro din fonduri nerambursabile (sursa foto Mihaela Tănase)

Băieții deștepți din energie: începuturile

În urmă cu 20 de ani, statul român și-a asumat să obțină 38”% din energia electrică consumată la nivel național din surse regenerabile. Așa au apărut celebrele certificate verzi, dar și o schemă mamut de ajutor de stat care oferea finanțare nerambursabilă pentru înființarea de unități de producție de energie electrică din surse solare și eoliene, preponderent din fonduri europene. 

Parte din strategia de încurajare a producției de energie verde a fost apelul de proiecte din 2010, lansat pentru înființarea de centrale electrice din surse verzi. S-a numit „Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie” și a atras peste 200 de potențiali investitori. 

Printre ei, Jurgen Faff, un afacerist cvasinecunoscut la acel moment, care a depus un proiect de construire a unui parc fotovoltaic la Dumbrăveni, în județul Sibiu. Proiectul a fost inclus, după evaluarea inițială, pe lista de rezerve.

Bazele: Trei proiecte aprobate, un cumpărător

Patru ani mai târziu, euforia potențialilor investitori în energia verde a scăzut drastic, în principal din cauza reducerii valorii certificatelor verzi, un stimulent oferit pentru fiecare Mw de energie produs din surse “verzi”. Mai multe companii au renunțat la proiectele care fuseseră selectate pentru finanțare nerambursabilă, lăsând locul liber pentru altele, respinse la selecția inițială. 

Așa ajunge și proiectul lui Jurgen Faff pe lista celor care primesc finanțare publică. Mai mult, în acest val de retrageri, afaceristul s-a implicat  în preluarea a trei proiecte, toate urcate în listă după retragerile investitorilor selectați inițial.

Ilustrație: Ionuț Teoderașcu

În a doua jumătate a anului 2013, cele trei SRL-uri primiseră undă verde pentru finanțarea din fonduri europene a trei parcuri solare: Gătaia (Timiș), Feldioara (Brașov) și Ghelari (Hunedoara). În total, cele  trei proiecte aveau alocate peste 30 de milioane de euro din fonduri publice. Demersurile inițiate de Faff  transferă controlul celor trei SRL-uri conectate la banii UE unei mini rețele de companii paravan din Marea Britanie, toate operate în acte de oamenii BTH Beratungs, o firmă elvețiană care oferă servicii fiduciare.

La acel moment nu existau prevederile legale referitoare la identificarea beneficiarilor reali, iar serviciile de reprezentare combinate cu celebrul secret fiscal/bancar elvețian îngreunau orice investigație, inclusiv penală. Paravanul elvețian proteja perfect identitatea adevăraților beneficiari ai veniturilor încasate: cu un contract de reprezentare, la registrul comerțului sau la instituțiile bancare nu era înregistrată decât identitatea împuternicitului, în cazul nostru BTH. 

Interfața din Elveția: 50 de milioane de euro pentru o firmă nou-nouță, fără angajați. În spatele ei, partenerii chinezi ai lui Faff

Elvețienii de la BTH Beratungs nu apar doar în procesul de achiziție a SRL-urilor din România care primiseră OK-ul pentru finanțarea nerambursabilă. Ei joacă și de cealaltă parte a schemei.

În august 2014, Christine Hafner, de la BTH, înființează STP Sun to Power, o companie elvețiană care nu avea niciun angajat. În doar câteva luni, septembrie-decembrie 2014, STP e declarată câștigătoare la toate licitațiile organizate de SRL-urile reprezentate de rețeaua Faff pentru construirea parcurilor fotovoltaice.În total, firma cu zero experiență a primit de la companiile lui Faff contracte în valoare totală de peste 50 milioane de euro, în urma unor proceduri de atribuire care au avut termene scurte de înscriere.

În contractele din România, adresa și numerele de telefon ale STP sunt identice cu cele ale BTH.

Ilustrație: Ionuț Teoderașcu

În 2014, Christine Hafner semnează, în numele BTH, scrisoarea de bonitate prin care una dintre firmele înregistrate în UK, reprezentată de Thomas Fricker, și el una dintre interfețele de la BTH, să poată prelua controlul SRL-ului din România care avea aprobarea pentru construirea parcului fotovoltaic de la Ghelari. Câteva luni mai târziu, firma înregistrată în Elveția pe numele Christinei Hafner semnează contractul pentru construirea parcului. Sistemul devine apoi circular: Fricker semnează, tot ca reprezentant al BTH, un document similar, necesar pentru ca o altă companie din UK, unde asociat unic figura chiar el, să preia altă firmă din România cu finanțare europeană asigurată.

Succesul STP devine mai ușor de explicat prin legăturile anterioare ale lui Faff cu producătorul chinez de panouri fotovoltaice ET Solutions, a cărui subsidiară germană, ET solutions AG, apare drept partenerul tehnic inclus în ofertele depuse de STP. 

Cu câteva luni înainte de debutul seriei de licitații câștigate de STP, un alt SRL controlat tot de Faff a contractat ET Solutions AG pentru construcția unui parc fotovoltaic, proiect  finanțat din aceeași schemă europeană. Faff avea așadar o relație anterioară cu ET Solutions. 

Apoi, la următoarele contracte, chinezii de la ET Solutions au interpus în schemă, ascunși în spatele mandatarilor elvețieni, firma căpușă din Elveția. Un document ANAF include un fragment dintr-un contract în care STP e descrisă drept subsidiara chinezilor de la ET Solutions.

Fragment din raportul ANAF în care este descrisă relația StP cu ET Solutions AG

Chinezii de la ET Solutions erau prezenți deja în România prin ET Solutions Bucharest, un SRL fără angajați, dar care, în 2013, a depășit cifra de afaceri de peste 5 milioane de euro, și care a fost reprezentantul fiscal al STP Sun to Power.

“Jurgen coordona tot”: Facturi cu prețuri dublate artificial pe șantierul de 16 milioane de euro bani europeni

Pentru implementarea proiectelor, STP a angajat alte companii, funcționând ca un interpus care a umflat costurile reale ale lucrărilor.

Cel mai mare dintre proiectele adjudecate de STP cu concursul lui  Faff a fost cel pentru construirea centralei fotovoltaice de la Ghelari, județul Hunedoara, pe un teren de 30 de hectare concesionate de la primărie de Corvin Fotovoltaic, un SRL local controlat indirect printr-o companie din UK reprezentată de același elvețian de la  BTH. Pe lângă energia verde promisă, proiectul ar fi trebuit să aducă beneficii și comunității locale: locuri de muncă și plata unei părți din factura de electricitate a comunei. A lăsat în urmă datorii către administrația locală și angajați neplătiți.  

Pentru proiectul de la Ghelari, Corvin avea la dispoziție o finanțare nerambursabilă de cel mult 17 milioane de euro. STP a primit proiectul la o zi după termenul limită pentru depunerea ofertelor, conform informațiilor publice.

La Ghelari, panourile ar fi trebuit să se orienteze după poziția Soarelui, pentru a capta cât mai multă energie (sursa foto: Mihaela Tănase)

Fără angajați, STP contactează o firmă din Sibiu, Masi Con SRL, administrată și deținută în acte de Octavian Plămădeală. Plămădeală tocmai devenise asociat în Masi Con, o firmă fără activitate, care nu mai avea angajați de cinci ani.

Dar, la trei săptămâni după ce Plămădeală a devenit și administrator, Masi Con a semnat contractul de 4 milioane și jumătate de euro cu STP.. Firma trece miraculos de la cifră de afaceri zero la 20 de milioane de lei,  grație contractului oferit pe tavă de STP. 

A fost primul și ultimul business pentru SRL-ul lui Plămădeală: firma din Elveția a fost unicul client al Masi Con. Mai multe persoane care au lucrat pentru Masi Con la Ghelari au confirmat pentru Context.ro că, de fapt, discuțiile s-au purtat cu Faff. 

“Plămădeală era administrator de fațadă, l-am văzut de două ori în viața mea (…) N-a negociat lucrările, n-a făcut plăți, n-a stabilit termenele. Pe mine mă suna Jurgen”, a declarat pentru Context.ro Valer Turcu, reprezentant al unuia dintre subcontractorii Masi Con.

Informația este confirmată de corespondența electronică intrată în posesia redacției, care demonstrează că Gabriel Cârjea, asociat cu Faff în mai multe firme și cunoscut drept mâna dreaptă a acestuia, acționa ca un reprezentant de facto al Masi Con, dar și că Faff era la curent cu negocierile purtate în numele Masi Con cu terți pentru lucrări la Ghelari.

Corespondența electronică referitoare la relația cu un subcontractor al Masi Con ajunge Jurgen Faff

“Eram firma intermediară care trebuia să se ocupe de executarea parcului. Practic am angajat celelalte firme să execute lucrările”. A fost angajat de “o firmă din Germania”, “ăștia cu chinezii”, a declarat Octavian Plămădeală pentru Context.ro. Nu-și amintește numele firmei cu care a semnat contractul de 4,5 milioane de euro.

La Ghelari, Masi Con a emis facturile pentru lucrările “intermediate” către STP, care la rândul ei a refacturat către Corvin Fotovoltaic, firma beneficiară a fondurilor europene, la valori duble. Un raport al ANAF a demonstrat că  interfața elvețiană de la STP a emis facturi identice cu cele primite de la Masi Con, aproape toate în aceeași zi.

Ambele societăţi, în calitate de furnizori, au emis în luna decembrie 2015 şi în aceeaşi zi un număr de patru facturi însoțite de situaţii de lucrări, care au înscrise aceleaşi tipuri de lucrări şi vizează aceleaşi obiective, se arată în raportul ANAF.

Singura diferență era prețul, mărit artificial, care a permis Corvin Fotovoltaic să ceară statului rambursarea unei sume mai mari de TVA, adică a produs  un “avantaj fiscal artificial” de care a beneficiat Corvin Fotovoltaic.

Pe scurt, pentru lucrările de la Ghelari, partenerii elvețieni ai lui Faff au refacturat la valori duble. Corvin Fotovoltaic a contestat în instanță raportul ANAF, fără succes.

Exemple de facturi STP și Masi Con emise în aceeași zi, cu valori mai mult decât dublate (Ilustrație: Ionuț Teoderașcu)

Ulterior, Corvin a trimis la decontare facturile și a primit de la stat  60% din valoarea lor. În total, facturile analizate de inspectorii ANAF au umflat artificial costul proiectului de la Ghelari cu 5 milioane de euro.

Astăzi, Masi Con e radiată, fără să achite datoriile la stat de 4 milioane de lei. Un document din dosarul de insolvență al firmei confirmă implicarea lui Faff, numit de lichidatorul judiciar “administratorul de fapt”.

Fragment din raportul lichidatorului judiciar al Masi Con SRL

“Mă plictisiți”: ”Octavian Plămădeală, “persoana înregistrată la O.R,C (Registrul Comerțului n.r.)”, neagă implicarea lui Faff în activitatea Masi Con. A cerut să-i trimitem raportul în care apare informația referitoare la Faff, parte din  procedura de lichidare al firmei care, pe hârtie, îi aparținea. L-a primit, dar nu a revenit cu explicații sau comentarii.

În procedura de insolvență a Masi Con, lichidatorul a identificat mai multe utilaje și autoturisme depozitate pe șantierul terenului de golf de la Cisnădie, un alt proiect eșuat pentru care Faff a încasat fonduri nerambursabile. Ulterior, după ce le-a vândut, și-a dat seama că una dintre masini era de fapt proprietatea Sibiu Golf Club, SRL-ul lui Faff.

Ilustrație: Ionuț Teoderașcu

Terenul de golf fantomă este o colecție de șanțuri și gropi umplute cu apă pentru care statul a plătit 2 milioane de euro. Banii au fost rulați printr-un SRL în care Faff își plantase un interpus și au ajuns, parțial, la un afacerist de la care Faff a împrumutat sume mari de bani. Deși terenul de golf nu a funcționat nicio zi, Faff a refuzat să restituie banii și s-a judecat cu autoritățile ani de zile. A pierdut și a cerut declanșarea procedurii de insolvență pentru firma prin care a primit finanțarea UE. Circuitele financiare prin care s-au scurs banii europeni pentru lucrări fictive sunt descrise în seria Terenul de golf fantomă.

Ce au în comun fotovoltaicele și golful? Un cont bancar din Elveția și pe Jurgen Faff

Un alt proiect care a ajuns la STP este cel al parcului fotovoltaic de la Gătaia, județul Timiș. Aici, “antreprenorul  elvețian” a folosit panouri solare vândute de ET Solution AG, firma cu care era asociată, formal, pentru realizarea proiectului de la Gătaia.

Doar că STP nu a cumpărat panourile solare direct de la partenerul ET Solutions AG, compania-mamă,  ci de la o companie fantomă din Marea Britanie, Sensualis, care a ridicat artificial prețul panourilor și implicit sumele decontate de la bugetul UE.

Sensualis a adăugat 900.000 de euro peste prețul facturat de ET Solutions AG, care a livrat direct panourile în România. Practic, fără nicio contribuție sau justificare economică, firma din Marea Britanie a bifat un profit de aproape un milion de euro. Practic, între cele două firme parte, din același grup, a fost plantată firma burner din UK.

Ilustrație: Ionuț Teoderașcu

“Vă rugăm să plătiți agentului nostru împuternicit BTH Treuhand”. Factura emisă de Sensualis indica pentru plată un cont din Elveția, al cărui titular sunt elvețienii de la BTH. Numărul de cont este identic cu cel care apare pe facturile emise în aceeași perioadă de o altă firmă britanică, Intersolaris, pentru servicii de consultanță la terenul de golf fantomă de la Sibiu. 

În cazul terenului de golf, reprezentantul BTH a trimis facturile emise de Intersolaris, parte din ele deja achitate, și către Faff. 

“Dar ce treabă am eu cu asta?” a răspuns Faff întrebat de ce  Thomas Fricker i-a trimis facturile emise de Intersolaris, și a închis apoi subiectul: “Nu, nu mă întrebați asta”. 

Cele două firme, cea care a vândut panouri și cea care a vândut consultanță, au același număr de telefon, iar Sensualis a fost înregistrată la aceeași adresă ca alte două companii conectate la Faff și la structura de control a proiectelor fotovoltaice.

Contul de pe facturile Sensualis și Intersolaris este legat de Faff încă din 2012. Atunci, elvețienii de la BTH, prin Fricker, au semnat cu Pepe and Paul, un SRL din UK, reprezentat de Faff, un contract de tip escrow, prin care s-au angajat să-i pună la dispoziție chiar acest cont. În evidențele bancare, contul era deținut de BTH, care, în calitate de ”reprezentant”, s-a angajat să păstreze și să administreze, conform instrucțiunilor primite, sumele încasate de firma britanică. Prin Pepe and Paul au fost tranzacționate părțile sociale deținute în Green Vision Seven, un SRL controlat inițial Faff, care a construit, cu finanțare de la China Development Bank, un parc fotovoltaic lângă Brașov.

Fragment din contractul de reprezentare semnat de Jurgen Faff în numele Pepe & Paul Ltd cu Thomas Klaus Fricker de la BTH. Cu câteva zile înainte, Faff semnase contractul pentru transferul părților sociale ale Green Vision Seven

BTH a pus la dispoziția firmei reprezentate de  Faff, pentru 10.000 de euro, contul deschis la Swiss Post Bank. Aici au ajuns ulterior banii pentru panourile decontate la suprapreț și pentru consultanță la terenul de golf. Conform contractului semnat în 2012 de Faff și BTH, elvețienii acționau în baza unui mandat de reprezentare.

Asta înseamnă că în evidențele bancare apare doar împuternicitul, adică  BTH Treuhand AG. Nici Sensualis, nici Intersolaris nu au declarat încasările din proiectele din România, ele fiind declarate inactive “dormant” în evidențele oficiale din UK.

“Ce e cu hârtia asta? Nu știu despre ce e vorba. O văd pentru prima dată”, a spus Faff pus în fața documentului semnat de el cu BTH în 2012. Apoi s-a ridicat și a pus capăt discuției cu reporterii Context.ro 

Experții consultați de Context.ro sunt de părere că nu este obișnuit ca agentul elvețian să utilizeze același cont pentru încasarea veniturilor de la clienți diferiți. Deși utilizarea unui cont comun pentru mai mulți clienți nu reprezintă o practică ilegală în sine, încasări provenite de la proiecte diferite, la intervale scurte de timp, de la companii diferite ies din tipar și ar fi trebuit să declanșeze verificări suplimentare.

Contul din Elveția pentru care Faff a semnat în 2012 apare pe facturile emise de Intersolaris pentru consultanță la terenul de golf și de Sensualis pentru panourile fotovoltaice, două proiecte cofinanțate din fonduri UE, care îl au în comun pe Jurgen Faff

Site-urile Intersolaris și STP sunt aproape identice, iar Sensualis, Intersolaris și restul companiilor britanice implicate în rețea au funcționat la aceleași adrese din UK.

Există indicii care sugerează că tot Sensualis a livrat panourile solare și pentru proiectul de la Ghelari. În 2016, ANAF a primit o “solicitare antifraudă” de la autoritățile fiscale din Germania, care cereau  informații despre tranzacțiile desfășurate între Corvin Fotovoltaic și Sensualis, pentru care firma din UK folosise un cod de TVA german.

Fragment din documentul ANAF

Informațiile transmise către România indică un modus operandi similar cu cel la la Gătaia: trecute scriptic prin firma din Marea Britanie, panourile au fost livrate direct pe șantierul din România. Omologii lor români  de la ANAF le-au transmis că SC Corvin Fotovoltaic a cumpărat panourile de la STP, nu de la Sensualis.

Situația la zi: 16 milioane de euro de la UE pentru un parc fotovoltaic care n-a produs niciodată energie. Cele care au funcționat au livrat mai puțină energie verde decât s-au angajat

Niciunul dintre parcurile construite de Jurgen Faff nu a produs cantitatea de energie asumată prin contractele de finanțare. 

Beneficiarii finanțărilor nerambursabile sunt obligați să transmită rapoarte inclusiv în perioada de după implementarea proiectelor (perioada de durabilitate), pentru a confirma menținerea funcționalității investițiilor la parametrii asumați prin contractul de finanțare. În acest fel, statul ar trebuie să se asigure că investițiile au impactul scontat. În cazul proiectelor din portofoliul lui Faff, cel mai important indicator îl reprezintă cantitatea de energie produsă, scopul pentru care au fost acordate finanțările nerambursabile. 

Însă datele din rapoartele de durabilitate agregate de autorități arată că toate centralele fotovoltaice construite de Faff cu bani europeni au subperformat. Mai mult, conform informațiilor furnizate de MIPE la solicitarea Context.ro, în cazul investiției de la Gătaia, statul nu știe nici câtă energie a produs centrala: “din documentele studiate nu a rezultat cantitatea de energie produsă”.

Dintre toate, cea mai proastă investiție a statului a fost  parcul fotovoltaic de la Ghelari, pentru care Faff a încasat și cea mai mare finanțare nerambursabilă, de 16 milioane de euro, și care nu a funcționat niciodată. Autoritățile au virat în 2017 ultima tranșă din finanțarea nerambursabilă pentru proiect, deși  un raport de control, întocmit cu 6 luni înainte, arăta clar că parcul fotovoltaic nu funcționează.

Panourile de la Ghelari (sursa foto: Mihaela Tănase)

Rapoartele de monitorizare întocmite ulterior în perioada 2017-2019 notează că centrala rămâne în continuare nefuncțională și detaliază lista neregulilor identificate la fața locului: conexiunile dintre panouri și transformatoarele de tensiune nu sunt realizate, cablurile care at fi trebuit îngropate sunt descoperite în șanțuri, trackerele sunt rugininite, iar pentru o parte din echipamente montajul nu este finalizat.

În procesul deschis pentru restituirea finanțării publice, firma controlată de Faff s-a apărat și a pasat vina la operatorul rețelei de distribuție, care nu ar fi avut capacitatea să preia energia electrică produsă la Ghelari. Centrala, au susținut reprezentanții Corvin, era pregătită să pompeze energie încă din 2016. Asta deși abia în decembrie 2018 Corvin a finalizat instalația SCADA, un sistem digital pentru controlul puterii injectate în rețea și detectarea instantanee a defecțiunilor din parcurile solare, obligatoriu prin avizul de racordare. Operatorul rețelei de distribuție a transmis Context.ro că a finalizat în 2016 lucrările necesare pentru a putea prelua energia produsă la Ghelari.

Fragment din răspunsul operatorului de rețea

La scurt timp după ce a vorbit cu unul dintre subcontractorii Masi Con, reporterul Context.ro  a fost sunat de Jurgen Faff. Omul de afaceri voia să știe de ce ne-am “lovit” fix de acest parc și de ce nu ne concentrăm atenția pe alte proiecte ale sale, de succes. Într-o conversație ulterioară, a declarat că parcul nu a injectat niciodată energie în sistemul național pentru că rețeaua nu era pregătită și că ulterior parcul a fost deteriorat de vânt și hoți. 

Ca și în proiectul terenului de golf, statul stă la coadă în lista creditorilor, fără șanse reale să recupereze finanțarea care a ajuns în proiectul dirijat de Faff. Lichidatorul Corvin Fotovoltaic va scoate la licitație instalația de la Ghelari, cu un preț de pornire redus la 1,5 milioane de euro, de zece ori mai puțin decât a investit statul în proiect.

Echipamentele scoase la licitație sunt oricum ipotecate în favoarea unei firme controlate de Faff, în timp ce foștii angajați au rămas cu salariile neplătite.

Compania din Elveția, STP, figurează încă în bazele de date publice cu datorii de peste 10 milioane de euro către bugetul de stat. Și-a transferat încasările în Elveția și a fost radiată. Un raport ANAF detaliază modalitatea prin care STP și-a pus la adăpost banii: într-o singură lună, decembrie 2015, firma a încasat peste 70 de milioane de lei pentru proiectul de la Ghelari. Apoi, fără să plătească TVA încasată, i-a transformat în valută și i-a virat “de îndată” într-un cont din Elveția. 

În mai 2016, firma a cerut ANAF eșalonarea datoriilor, la acel moment de peste 2 milioane de euro. În cererea către fisc, STP a explicat că a dat cu împrumut BTH 3 milioane de euro, bani pe care îi va primi înapoi și din care va achita sumele datorate statului român. Nu a plătit nimic. Întrebat ce măsuri a luat pentru în legătură cu recuperarea sumelor datorate de Stp, ANAF a invocat secretul fiscal.

Et Solutions Bucharest, reprezentantul fiscal al STP în România, adică responsabilă pentru datoriile firmei elvețiene, a fost trecută pe numele unei companii înregistrate în Peru , care a devenit asociat majoritar. Apoi, a cerut declanșarea procedurii de simplificate de faliment, pentru nu are fondurile necesare să acopere datoriile StP către stat. Deși în cerere, reprezentanții firmei notează că fiscul a blocat conturile din cauza TVA ului neplătiti de  StP, la finalul procedurii, lichidatorul judiciar a consemnat că nu există niciun creditor.  Sensualis, la fel ca toată pleiada de firme burner din UK care au gravitat în jurul lui Faff, a fost dizolvată.

Jurgen Faff este escortat de către polițiști ai Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice în afara sediului secției 1 de Poliție din București, 15 septembrie 2025. Inquam Photos / George Călin

Jurgen Faff e rezident în Dubai și controlează compania de transport aerian Fly Lili, prin intermediul unei firme înregistrată în Gibraltar. Pentru că Fly Lili nu a plătit taxe către bugetul asigurărilor sociale de 3 milioane de euro, ceea ce constituie faptă penală, Faff a fost reținut și plasat temporar sub control judiciar pentru evaziune fiscală. Apoi, statul i-a eșalonat datoriile. 

Jurgen Faff, Linhui Sui, CEO ET Solutions AG, Jurgen Maurer, CTO ET Solutions AG și cel care a fost împuternicit să se ocupe de proiectele din România, Christine Hafner și Klaus Thomas Fricker nu au răspuns solicitărilor transmise de Context.ro 

• La research a contribuit OCCRP ID și au fost utilizate serviciile YC World.
• Ilustrații Ionuț Teoderașcu