Raport oficial. De 16 ori mai mult gaz sulfuros (H2S) în aerul din jurul Bucureștiului. Beatrice Mahler: „Devine un factor de risc epidemiologic, afectează somnul și refacerea organismului”

O campanie de monitorizare dezvăluie o concentrație medie maximă a hidrogenului sulfurat de 16 ori mai mare decât este admis în localitatea Jilava și de 6 ori mai mare în localitatea 1 Decembrie. Raportul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), prin Direcția de Mediu București (DJM), a vizat monitorizarea cantității de hidrogen sulfurat din aerul din zona periferică a sud-estului capitalei. 

Andrei Corlan, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), a declarat pentru Context.ro că „este foarte rezonabilă presupunerea că o potențială sursă de miros o reprezintă depozitul de la Vidra”, dar nu a văzut raportul: „Așa sunt și eu curios ce scrie în el și o să vorbesc și cu colegii”. Raportul oficial spune doar că sursa poate fi alta decât Glina. Autoritățile evită să nominalizeze vinovatul. 

• Cetățenii afectați de o expunere constantă la concentrații mari de gaz sulfuros pot suferi de „lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și senzație de apăsare toracică”, a explicat Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta. 

Măsurătorile au avut loc la începutul lunii, cu o pompă de aspirație, pe parcursul serilor de 1 și 3 septembrie, și s-au efectuat în patru localități:

• Jilava
• Berceni
• 1 Decembrie
• Popești Leordeni. 

Evaluarea se face conform normelor STAS 12574 din anul 1987, care spun că hidrogenul sulfurat nu poate să depășească 15 micrograme pe metru cub pentru a fi în limitele admise, într-un interval de 30 de minute. 

Hidrogenul sulfurat, care poartă și denumirea de gaz sulfuros, este un gaz compus din hidrogen și sulf care în concentrații mari este toxic. Este incolor, inflamabil și are un miros caracteristic de „ouă stricate”. 

În Jilava, măsurătorile arată o depășire de mai mult de 16 ori decât limita admisă, mai exact 240 micrograme/mc, și în localitatea 1 Decembrie depășiri de 6 ori, adică 91 micrograme/mc medie pe 30 de minute. 

ANMAP a realizat măsurători cu autolaboratorul în același timp și în localitatea Glina, unde „depășirile s-au înregistrat în aproape fiecare noapte din perioada 31 august- 8 septembrie, de regulă între orele 22-01 sau 3-6”.

Sursa foto: Raport ANMNAP

Raportul menționează, în concluzie, că: „Având în vedere locația celor 4 puncte de monitorizare, direcția vântului și rezultatele obținute (depășiri doar in Jilava și 1 Decembrie și fără depășiri in Berceni si Popesti-Leordeni, care ar fi fost primele localități pe direcția vântului dinspre Glina), este posibil ca măsurătorile din Glina să fie influențate de o altă sursă decât cele care au produs depășirile din Jilava și 1 Decembrie”. 

În același timp, ANMAP spune în raportul de pe raza sud-est a Municipiului București că, tocmai din acest motiv, „datele din acele măsurători vor fi analizate separat și se va elabora un raport de monitorizare distinct”. Am sunat la ANMAP pentru a primi explicații despre ce urmează să facă instituția, dacă această afirmație înseamnă că vor face și alte măsurători sau vor analiza măsurătorile luate deja. 

„Urmează desfășurarea activităților curente, care sunt în atribuțiile (agenției n.red.). Ca idee. Ce poate să urmeze?”, este răspunsul oferit de ANMAP. 

Am întrebat și de ce nu s-au luat măsurători și în localitatea Sintești, care e foarte apropiată de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra (CMID Vidra): „(autolaboratorul n.red.) nu poate să meargă peste tot. O să meargă și acolo când o să meargă, ca idee”, au răspuns reprezentanții ANMAP.

Eco Sud se apără, într-un răspuns pentru Context.ro, spunând că „raportul invocat nu stabilește că hidrogenul sulfurat înregistrat în Jilava și 1 Decembrie provine de la CMID Vidra. Direcția vântului și distribuția valorilor măsurate sunt elemente concrete care trebuie să cântărească în identificarea sursei.” 

Doar că ANMAP, care a realizat raportul prin Direcția Județeană de Mediu București, spune că ei nu au atribuții în identificarea poluatorului și că „e responsabilitatea celor de la Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică, au inspectori pe teren care merg”. 

De ce este important? 

Este important pentru că „depășirile sistematice ale nivelului de hidrogen sulfurat reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pentru că vorbim de un poluant acumulat noaptea, care afectează somnul și refacerea organismului în mod repetat, și devine astfel un factor de risc epidemiologic”, a explicat pentru Context Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta. 

Sursa foto: Inquam/ Malina Norocea

Trebuie ținut cont că rapoartele au măsurat depășiri ale hidrogenului sulfurat pe o perioadă scurtă de timp, într-un anumit punct dintr-o localitate, dar „o depășire de 16 ori a limitei maxime este o concentrație ambientală severă. Deși este sub pragul de toxicitate acută industrială imediat letală, care apare la concentrații de sute de ori mai mari, poate provoca disconfort respirator direct, greață accentuată, dureri de cap acute și iritații oculare vizibile la majoritatea persoanelor expuse”, conform lui Beatrice Mahler. 

Locuitorii din localitățile din sudul Bucureștiului reclamă de ani de zile miros pestilențial. În cazul în care acesta este provocat de concentrații mari de hidrogen sulfurat și există o expunere frecventă sau cronică, cetățenii afectați pot suferi de „lăcrimare, senzație de arsură, iritații ale gâtului, tuse seacă și senzație de apăsare toracică”, dar și de „tulburări de somn, stări de anxietate, iritabilitate și un stres cronic secundar care poate afecta aparatul cardiovascular”, a mai declarat Beatrice Mahler, pentru Context.ro.  

Asociația Civică Iar Miroase a solicitat prin avocata Irina-Maria Ursache declanșarea unei anchete epidemiologice, care să evalueze impactul CMID VIdra asupra sănătății populației din vecinătatea depozitului, dar și documentele care să dovedească monitorizarea de către DSP a activității CMID VIdra. 

Autoritatea a răspuns evaziv, spunând că nu va deschide o anchetă epidemiologică sau sanitară pentru că „datele statistice existente nu impun declanșarea unor astfel de măsuri la acest moment”. Aceștia au adăugat că în urma controalelor DSP la CMID Vidra, pe baza datelor furnizate de aceștia prin automonitorizare, „s-a constatat că acestea se încadrează sub limitele maxime impuse de lege”.   

Control al Gărzii Naționale de Mediu la CMID Vidra și incidentele din 21 septembrie

Sursa foto: Inquam/ George Călin

Andrei Corlan, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu (GNM), a declarat pentru Context.ro că „este foarte rezonabilă presupunerea că o potențială sursă de miros o reprezintă depozitul de la Vidra”, dar nu a văzut raportul: „așa sunt și eu curios ce scrie în el și o să vorbesc și cu colegii de la agenție (ANMAP, n.red.) să văd cum interpretează dânșii”. 

El a adăugat că există controale la CMID Vidra începute în ziua de luni, 21 septembrie, din cauza mirosului specific de hidrogen sulfurat din aer din acea zi, „așa cum spun și sesizările”. Corlan continuă, spunând că „din fericire, am și colegi care locuiesc în zona sectorului 4, care sunt și familiarizați cu mirosurile diferite, așa că pot să îmi indice dacă este un miros cunoscut sau altfel de miros”. 

În dimineața de 21 septembrie, în jurul orei 8:00, au existat 139 de sesizări, conform platformei iarmiroase.ro, legate de mirosul urât. Pe tot parcursul zilei, au existat mai mult de 300 de sesizări.  

Într-un răspuns pentru Context.ro al Eco Sud din 22 septembrie, aceștia au evitat să răspundă dacă există, în acel moment, controale din partea GNM. 

Cu privire la intervalul de timp 21-22 septembrie, Eco Sud a precizat că „sistemele proprii de monitorizare ale Eco Sud nu au înregistrat depășiri ale valorilor de referință aplicabile parametrilor monitorizați”. 

sursa: Youtube/ Captain Planet

Totodată, aceștia au menționat că sunt în curs de implementare a unui program investițional și că, în acest moment, au deschisă o linie telefonică „disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Sesizările sunt preluate de personalul companiei, iar un echipaj se deplasează la fața locului pentru efectuarea măsurătorilor”, spune Eco Sud. 

Un argument al lipsei vreunui incident în perioada 21-22 septembrie este faptul că „Eco Sud nu a primit apeluri prin intermediul acestui mecanism de sesizare privind existența unor episoade de disconfort olfactiv”, conform acestora. Totuși, reprezentanții companiei nu au răspuns câte sesizări au primit până în acest moment la numărul de telefon dedicat.

Datele secrete

În ceea ce privește controlul realizat de GNM, Comisarul General spune că în cursul săptămânii viitoare se va finaliza controlul și se va publica un raport sintetizat. Acesta recunoaște că știa de monitorizarea realizată de ANMAP și a precizat că „am vrut să corelăm activitatea noastră de control cu ceea ce făceau ei”.

„Întregul raport nu poate fi publicat pentru că el este secret de serviciu și sunt date nepublice. (…)nu apar datele cu caracter personal, nu apar informații despre descrierea fluxului tehnologic care poate reprezenta secretul industrial, aspecte de genul ăsta”, spune Corlan. 

La insistențele repetate ale Context.ro cu privire la niște rapoarte realizate prin automonitorizare, Eco Sud declară: „deținem buletine de analiză, dar acestea sunt documente care nu sunt destinate publicității și care sunt puse la dispoziția autorităților de control”.  

În urma monitorizării cu laboratorul acreditat RENAR, conform Eco Sud, nu s-au regăsit depășiri: 

„Valorile pentru parametri hidrogenului sulfurat și amoniac se află cu mult sub limita prevăzută în STAS 12574-87, stare de fapt confirmată și de rezultatele obținute de autolaboratorul ANMAP, atât în Popești Leordeni, cât și în Jilava”, răspund aceștia.

Garda Națională de Mediu a depus plângere penală în trecut împotriva Asociației Civică Iar Miroase, după ce aceștia au publicat un raport secret. 

„Noi am primit pe surse acel raport. L-am publicat, normal”, spune Claudiu Pacearcă, unul dintre fondatorii asociației. Acesta adaugă: „mi se pare incredibil să faci o plângere penală (…) ca instituție publică, unei asociații”.

Pacearcă a început să aibă bănuieli când „am pus raportul ăla lângă rezumat, am văzut că lipsesc anumite detalii din rezumat. Gen, sunt cantități de gunoi lucrate din pix. Știi? Exact asta scrie în raportul lor mare. Ceea ce în rezumat, nu găseam”, spune acesta. 

El se mai întreabă: „Ce diferență este între Garda de Mediu care reclamă penal o asociație civică (…) și Eco Sud, care dă în judecată o serie de cetățeni care nu fac altceva decât să distribuie postările unei asociații. Adică a asociației noastre”. 

Petiția cetățenilor

La o zi după incidentul de luni, Asociația Civică Iar Miroase a creat o petiție online unde sunt încurajați toți cetățenii afectați de mirosurile pestilențiale să semneze și să comunice localitatea din care provin, pentru a identifica „cât de întinsă este zona afectată”. Până în acest moment, petiția a strâns mai mult de două mii de semnături.

Printre principalele cerințe ale acestei petiții sunt:

• O soluție alternativă pentru deșeurile depozitate la Vidra,
• Închiderea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Vidra,
• O distanță minimă de protecție sanitară de 7.000 de metri,
• Monitorizarea reală, continuă, transparentă și verificabilă a aerului.

Sursa foto: Screenshot de pe platforma Iar Miroase, 21 septembrie 2026

Claudiu Pacearcă a explicat pentru Context că principala cerință este „să se închidă odată acest depozit, să se ecologizeze zona și să știm exact cu ce ne confruntăm, pentru că, în momentul de față, noi nu știm ce este acolo și ce produce acest volum fantastic de gaze”. 

Totodată, acesta spune că printre motivele formulării acestei petiții este faptul că „noi ne-am confruntat de foarte multe ori cu acest ping pong instituțional. (…) De multe ori s-au contrazis concluziile și lucrurile găsite de Garda de Mediu de Comisariatul General cu ceea ce spune Direcția de Sănătate Publică, Ilfov”. 

Într-un punct de vedere formulat pentru Context.ro, Eco Sud spune că „respectă dreptul cetățenilor de a-și exprima preocupările cu privire la calitatea mediului și consideră că dialogul cu locuitorii din vecinătatea CMID Vidra și cu organizațiile de mediu este esențial”. 

Ei declară că „presupusa închidere a centrului ar conduce la creșterea cantităților de deșeuri netratate care ar ajunge să fie eliminate prin soluții ilegale, însemnând o întoarcere în timp a sistemului de gestionare a deșeurilor”.