Kyiv Independent: Unde greşeşte Candace Owens în privința Rusiei (FACT)

Influencerița și promotoarea teoriilor conspirației din zona extremei drepte americane – care se mândreşte cu 35 de milioane de urmăritori pe toate platformele de socializare – a ajuns să participe la principalul forum economic al Rusiei, să acorde interviuri instituțiilor de propagandă ale statului rus și să laude „valorile tradiționale” promovate de Moscova, respingând în același timp relatările presei occidentale despre Rusia ca fiind minciuni.

Vizita sa a scos la iveală și o nouă linie de fractură ideologică în interiorul mișcării MAGA („Make America Great Again”), stârnind critici dure din partea unor aliați importanți ai lui Donald Trump. Unii dintre aceștia au descris deplasarea lui Owens drept un „turneu de propagandă”.

Stânga: Candace Owens alături de soțul său, George Farmer, la Moscova, Rusia, într-o fotografie publicată pe 1 iunie 2026. (Candace Owens / X)
Dreapta: Candace Owens lângă zidurile Kremlinului, la Moscova, Rusia, într-o fotografie publicată pe 31 mai 2026. (Candace Owens / X)

Cunoscută în principal pentru atacurile sale la adresa Israelului și pentru răspândirea teoriilor conspirației despre prima doamnă a Franței, Owens încearcă acum să cosmetizeze imaginea Rusiei în ochii publicului american. 

Publicația Kyiv Independent, partener în proiectul FACT, explică de ce argumentele sale nu stau în picioare.

Argumentul expirat privind ajutorul primit de Ucraina

Potrivit lui Owens, americanii nu mai sunt interesați să finanțeze rezistența Ucrainei împotriva Rusiei, deși președintele SUA, Donald Trump, a redus aproape complet această finanțare cu mai bine de un an în urmă.

Vorbind cu jurnaliştii la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Owens a susținut că publicul american „s-a săturat să finanțeze” războiul din Ucraina, „fără să știe unde se duc banii și aflând că oligarhii își cumpără iahturi”.

Declarațiile reiau o temă familiară din perioada administrației Biden, promovată de scepticii americani ai sprijinului pentru Ucraina, care au pus în mod repetat sub semnul întrebării modul în care sunt cheltuiți banii publici.

Însă argumentul nu prea mai are sens de când Trump a revenit la Casa Albă, în ianuarie 2025.

Administrația Trump a oprit aproape toate noile alocări de ajutor pentru Ucraina, acceptând în mare parte doar vânzarea de armament prin intermediul NATO și lăsând Europa să suporte cea mai mare parte a poverii financiare.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, discută cu jurnaliștii la bordul aeronavei Air Force One, în drum spre Chippewa Falls, statul Wisconsin, pe 5 iunie 2026. (Samuel Corum / Getty Images)

Pentagonul a încetinit chiar și procesul de alocare a celor 400 de milioane de dolari aprobați de Congres pentru contractele de armament destinate Ucrainei în 2026, o sumă care reprezintă doar o picătură din bugetul destinat apărării al SUA de 1.000 de miliarde de dolari.

La rândul lor, partenerii europeni au alocat aproximativ 30 de miliarde de dolari Kievului anul trecut, potrivit indicatorului de monitorizare a ajutorului pentru Ucraina realizat de Institutul Kiel.

Oficialii occidentali au urmărit îndeaproape modul în care este utilizat ajutorul oferit. Deși Ucraina s-a confruntat în timpul războiului cu scandaluri majore de corupție – inclusiv unul care l-ar fi implicat pe fostul șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak -, nu a fost confirmat niciun caz în care ajutorul occidental să fi fost deturnat pentru cumpărarea de iahturi de către oficiali sau oligarhi ucraineni, chiar dacă astfel de dezinformări au apărut ocazional în spaţiul media.

Iluzia supermarketurilor

De la sosirea sa în Rusia, Owens a lăudat în mod repetat cât de „incredibil de frumoasă” este Moscova și cât de accesibilă pare viața acolo comparativ cu Statele Unite.

Acest tip de discurs amintește în mare măsură de vizita făcută de comentatorul conservator Tucker Carlson, care s-a arătat uimit de prețurile mici din supermarketurile rusești în timpul propriei deplasări din februarie 2024.

„Benzina este mai ieftină, mâncarea este mai ieftină și au datorii mai mici”, a scris Owens pe platforma X. „Mass-media noastră minte zi de zi și pretinde că Rusia este pe marginea colapsului, pentru a justifica de ce propriii cetățeni se chinuie să își permită necesitățile de bază.”

Platforma Numbeo, un serviciu online care colectează date despre costul vieții la nivel global, estimează că alimentele sunt cu aproximativ 82% mai scumpe în SUA decât în Rusia.

Totuși, puterea de cumpărare locală, adică ceea ce își poate permite efectiv o persoană obișnuită ajustat la prețurile din fiecare țară, este cu 140% mai mare în Statele Unite, potrivit acelorași date.

De asemenea, în timp ce salariul mediu anual în SUA este de aproximativ 65.000 de dolari, în Rusia acesta este circa 12.000 de dolari.

Owens a omis şi faptul că cele două orașe pe care le-a vizitat — Moscova și Sankt Petersburg — se numără printre cele mai bogate din Rusia, mult peste restul țării, în special comparativ cu regiuni precum Caucazul de Nord, Siberia și Extremul Orient.

Oameni trec pe lângă un ecran digital care afișează imaginea președintelui rus Vladimir Putin, la Sankt Petersburg, Rusia, pe 13 martie 2024. (Olga Maltseva / AFP via Getty Images)

Ea nu a menționat nici faptul că inflația, taxele și alte efecte ale războiului au împins prețurile în sus în ultimele luni, ceea ce a dus la nemulţumiri privind creșterea costului vieții încă de la începutul lui 2026.

O analiză realizată de publicația independentă Important Stories, partener OCCRP, arată că produse cum ar fi  vinul, laptele, bananele, apa îmbuteliată, roșiile, brânza, merele și portocalele sunt, în prezent, în mare parte mai ieftine în capitalele europene, chiar dacă salariul mediu este mai ridicat. 

Potrivit aceleiași analize, un rus obișnuit își cheltuie aproximativ 32% din venituri pe alimente, în timp ce în Polonia ponderea este de 18,5%, în Cehia, de 15,7%, iar în Germania, de 11,6%.

Regiuni din Rusia, dar și din teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, s-au confruntat de asemenea cu penurii de combustibil în urma loviturilor ucrainene asupra rafinăriilor, unele benzinării ajungând chiar să limiteze cantitatea de carburant per șofer.

„Bastionul creștin” al Rusiei?

Un alt motiv recurent în turneul lui Owens a fost imaginea Rusiei drept bastion creștin, care susţine valorile tradiţionale de familie – o imagine pe care propaganda rusă, dar și unii aliați occidentali ai acesteia, o pun frecvent în contrast cu „Occidentul decadent”.

„Expresia și moștenirea creștină de aici sunt fără egal”, a scris Owens pe platforma X, într-o postare însoțită de imagini din interiorul Catedralei principale a Forțelor Armate ale Rusiei, un lăcaș ortodox dedicat armatei ruse.

În cadrul unei dezbateri la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Owens a lăudat politicile pro-familie ale guvernului rus.

În Rusia, aproximativ 14.000 de femei mor anual ca urmare a violenței domestice – de peste nouă ori mai mult decât în Statele Unite.

„A fost cu adevărat o binecuvântare să aud despre ceea ce se întâmplă în Rusia în ceea ce privește politicile implementate de încurajare a familiilor numeroase”, a spus Owens.

„Cred cu tărie că orice națiune care susține un astfel de model, fie în Vest, fie în Est, sau sper eu în ambele… va avea o societate mult mai prosperă și mai productivă.”

Și totuși, datele conturează o imagine diferită.

Societatea rusă se confruntă de mult timp cu un nivel ridicat al violenței domestice, iar parlamentul de la Moscova a dezincriminat unele forme ale acesteia în 2017.

Chiar și înainte de războiul la scară largă, aproximativ 14.000 de femei mureau anual în Rusia ca urmare a violenței domestice — de peste nouă ori mai mult decât în SUA, deşi populaţia Rusiei este semnificativ mai mică. 

Situația s-a agravat, potrivit cercetărilor, pe fondul revenirii de pe front a soldaților traumatizați și a foștilor deținuți grațiați, în timp ce autoritățile tind tot mai des să ignore astfel de cazuri.

Rusia are, de asemenea, una dintre cele mai ridicate rate ale divorțurilor din lume, cu peste 70 de divorțuri la 100 de căsătorii.

Participarea la biserică este, la rândul ei, în scădere: doar 16% dintre ruși declară că merg la slujbă cel puțin o dată pe lună, potrivit unui sondaj realizat de Levada Center.

Fractura MAGA

Vizita lui Owens nu a avut doar scopul de a convinge publicul american că în Rusia ar exista o „viață idilică”. Experți citați de Kyiv Independent văd mai multe obiective în spatele deplasării sale.

Potrivit lui Jade McGlynn, analist specializat pe Rusia la Center for Statecraft and National Security din cadrul Colegiului Regelui din Londra, Owens „spunându-le urmăritorilor ei că Moscova este curată și frumoasă, și că povestea «colaborării cu Rusia» este doar panică mediatică, a fost difuzată pe RT și Pravda imediat”.

„O mare parte din valoarea acestui mesaj este orientarea internă: «uitați-vă, chiar și americanii spun că Occidentul minte»”, adaugă McGlynn.

Totuși, asta nu înseamnă că Owens nu este utilă Rusiei ca o „punte” – termen pe care chiar ea l-a folosit – către publicul occidental simpatizant.

Spre deosebire de Tucker Carlson, al cărui public împărtășește în mare parte aceleași convingeri, Owens ar putea ajunge la un segment mai larg, mai puțin definit politic, potrivit istoricului politic Brian Rosenwald de la University of Pennsylvania, citat de Kyiv Independent.

Vizita a evidențiat și o nouă ruptură emergentă în interiorul mișcării MAGA, unde pozițiile față de Rusia devin o nouă — chiar dacă încă fragilă — linie de fractură.

Owens a fost criticată de aliați importanți ai lui Donald Trump, inclusiv fostul său șef de la Daily Wire, Ben Shapiro, și influencerița conservatoare apropiată de Donald Trump, Laura Loomer.

Shapiro, care a descris vizita lui Owens drept un „turneu de propagandă”, l-a intervievat pe președintele Volodîmîr Zelenski în Ucraina anul trecut. Loomer, la rândul ei, a trimis un reporter pentru a acoperi atacurile rusești asupra Ucrainei la începutul acestei luni.

Într-o declarație transmisă Kyiv Independent, Owens a refuzat să comenteze acuzațiile lui Loomer potrivit cărora ar amplifica propaganda rusă, respingându-le drept „deliruri”.

Totuși, diviziunea pe tema Rusia–Ucraina pare să fie secundară unei fracturi mai importante în interiorul MAGA, legată de pozițiile față de Israel și de „războiul lui Trump cu Iranul”, criticat intens atât de Owens, cât și de Carlson.

Emisiunea lui Tucker Carlson, tradusă în rusă, difuzată pe un post de televiziune din Rusia. (Captură de ecran Russia24)

„Aripa conspiraționistă a MAGA… a fost de mult timp anti-Ucraina și pro-Rusia, dar acum devine și anti-Trump, deoarece se opune Israelului”, afirmă Michael Weiss, editor pentru limba engleză al publicației independente ruseşti Insider.

În același timp, Rusia este acum mai puțin reticentă în a-i atrage pe criticii lui Trump, pe măsură ce își dă seama că o apropiere de Washington a eșuat, adaugă Weiss.

„Așadar, acum ai în Rusia o tabără favorabilă războiului, neconstrânsă de vreo aparență de a mai face pe plac Washingtonului. Asta îl face pe Trump o țintă legitimă pentru atacuri”, mai spune Weiss.

Nota editorului: Acest articol a fost publicat ca parte a proiectului Fighting Against Conspiracy and Trolls (FACT), un hub independent, non-partizan, lansat la mijlocul anului 2025 sub egida  EU Digital Media Observatory (EDMO).