Proiect de lege după investigația Context.ro. Cum arată încercarea de a stopa „optimizarea fiscală” a mecanismului care trebuia sa ducă la angajarea persoanelor cu dizabilități

După ce Context.ro a arătat cum portițele legislative și interpretările permisive au dus la deturnarea unui mecanism pentru angajarea românilor cu dizabilități, în Parlamentul României a fost depusă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea legii actuale. Expunerea de motive citează Context.ro cu privire la „optimizarea fiscală” a mecanismului și preia informații din investigație.

Deși fondul de handicap a fost conceput pentru susținerea locurilor de muncă dedicate persoanelor cu dizabilități, datele analizate de Context.ro au arătat că numărul de persoane cu dizabilităţi integrate socioprofesional din România este extrem de mic. 

Context.ro a identificat mai multe situații în care fondul de handicap este folosit pentru achiziția unor produse și servicii care nu sunt realizate efectiv prin activitatea persoanelor cu dizabilități angajate în unitățile protejate autorizate (UPA). În practică, mecanismul permite ca bunuri provenite din piața liberă să fie cumpărate și revândute prin intermediul unei unități protejate autorizate, fără ca persoane cu dizabilități pentru care a fost creat sistemul să participe direct la producția sau realizarea acestora.

În aprilie, fostul ministru al Muncii Florin Manole a anunțat că, în urma investigației Context.ro a luat măsuri și au fost făcute controale. “Am semnat un ordin prin care echipe mixte de control sunt deja în teren”, a susținut Manole într-un video postat pe Facebook. Concluziile controalelor nu au fost făcute publice, iar Ministerul Muncii nu a răspuns la solicitarea Context.ro până la publicarea acestui articol.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în vederea clarificării cadrului juridic aplicabil unităților protejate autorizate și a consolidării mecanismelor de verificare a respectării condițiilor legale de funcționare a fost depusă în Parlament în luna mai de către deputatul USR Alin Stoica și este susținută de alți 14 parlamentari USR și senatoarea Victoria Stoiciu (ex-PSD).

“Inițiativa legislativă are ca obiectiv principal clarificarea și consolidarea cadrului normativ aplicabil unităților protejate autorizate, în vederea alinierii funcționării acestora la scopul pentru care au fost instituite, respectiv integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul se află în comisiile Senatului, care este prima Cameră sesizată.

Ce modificări aduce propunerea legislativă

În prezent, legea permite înființarea unităților protejate autorizate de către orice persoană fizică sau juridică, publică ori privată, dacă sunt respectate condițiile referitoare la angajarea persoanelor cu dizabilități. O unitate protejată poate funcționa inclusiv ca secție, atelier sau structură fără personalitate juridică în cadrul unei firme, instituții publice sau organizații neguvernamentale.

Proiectul propune modificarea articolului de lege astfel încât unitățile protejate să poată fi înființate exclusiv de persoane cu dizabilități care desfășoară activități economice independent, de întreprinderi sociale de inserție și de asociații sau fundații acreditate ca furnizori de servicii sociale, care au ca scop protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. 

Propunerea legislativă vizează practica descrisă în investigația Context.ro prin care o companie obișnuită își putea constitui o secție internă cu numai câțiva angajați cu dizabilități, folosind însă infrastructura, capacitatea de producție și personalul companiei mamă pentru a furniza produse ulterior decontate prin mecanismul unităților protejate. 

De asemenea, proiectul introduce o nouă prevedere, potrivit căreia “unitățile protejate pot comercializa numai produse și/sau servicii realizate prin activitatea persoanelor cu handicap care activează în cadrul unei unități protejate”. Astfel, o unitate nu ar mai putea cumpăra bunuri de pe piața liberă și să le revândă în cadrul mecanismului, o practică despre care Context.ro a scris.

În prezent, legea prevede că respectarea obligației de angajare și a modalității de plată a contribuției este controlată de ANAF.

Investigația Context.ro a documentat și faptul că modul în care au fost realizate produsele sau au fost oferite serviciile nu era controlat în teren de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS). 

Proiectul de lege mai prevede că ANAF și ANPIS vor monitoriza și controla respectarea cotei de angajare a persoanelor cu dizabilități și plata contribuției datorate de angajatori, dar și dacă produsele și serviciile achiziționate prin mecanismul unităților protejate au fost realizate efectiv prin activitatea angajaților cu dizabilități.

Potrivit propunerii legislative, vor putea fi controlate atât unitățile protejate, cât și companiile sau instituțiile care cumpără de la acestea, iar procedura concretă ar urma să fie stabilită ulterior, printr-un ordin comun al ministerelor Muncii și Finanțelor.