FALS Drona distrusă în apropiere de Neptun Deep era “fără îndoială” ucraineană pentru că așa au spus modelele de IA

În zilele care au urmat distrugerii, de către forțele române, a unei drone marine în apropiere de platforma offshore Neptun Deep, în Zona Economică Exclusivă a României, rețelele de socializare au fost inundate de postări virale despre cum aceasta era “fără îndoială” de proveniență ucraineană, cel mai probabil din seriile “Sea Baby” sau “Magura”, pentru că așa ar fi spus modelele de IA. 

Mai multe personalități media, site-uri și pagini de pe Facebook și Telegram, unele dintre ele asociate curentului “suveranist” din spațiul online, au publicat și citat analize pe care le atribuie modelelor de inteligență artificială Gemini, Grok și ChatGPT fără să menționeze modul în care au fost formulate întrebările la care aceste modele au răspuns, sursele pe care le-au folosit sau informațiile oficiale care contrazic această narațiune.

Mai mult, tocmai companiile care dezvoltă modelele de IA au emis avertismente cu privire la faptul că răspunsurile lor pot fi greșite și trebuie verificate, iar un experiment realizat de Context.ro arată că aceleași trei modele pot produce analize care nu se potrivesc cu cele viralizate recent în spațiul online românesc.

Afirmație

• “În urma evaluării caracteristicilor geometrice și a componentelor de suprafață, ambarcațiunea analizată este, fără îndoială, o dronă navală de suprafață (USV – Unmanned Surface Vehicle) din seria Sea Baby, operată direct de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Platforma diferă semnificativ de alte sisteme ucrainene folosite în bazinul Mării Negre (cum ar fi MAGURA V5, operată de spionajul militar HUR, sau modelele din seria Mamai). Trăsăturile sale constructive indică tranziția de la o simplă dronă kamikaze la o platformă navală multifuncțională modulară”, este afirmația principală lansată într-un articol publicat, joi, pe site-ul realizatorului de televiziune Marius Tucă, intitulat “Ce spune IA despre imaginea dronei de la Neptun Deep: „Este o dronă navală de suprafață ucraineană Sea Baby (SBU)”, este afirmația principală lansată de un articol publicat pe site-ul realizatorului TV Marius Tucă.

Același articol atribuie următoarele afirmații modelelor Grok și ChatGPT:

• “Grok: „Este o dronă navală de suprafață ucraineană Sea Baby (SBU), din generațiile multi-rol / upgradate. Identificarea Gemini este corectă pe baza geometriei, catargului de senzori și arhitecturii generale. Magura V5 arată de obicei mai „subțire” și mai joasă, fără un catarg atât de proeminent.”
• ChatGpt: Fotografia este foarte plauzibil un Sea Baby, mai precis o generație/variantă modernizată”.

sursa foto: captură de ecran

Canale

Articolul a strâns peste o mie de reacții, 240 de comentarii și 300 distribuiri pe pagina de Facebook a lui Tucă, dar nu este singurul de acest fel. ActiveNews, spre exemplu, a strâns peste 3.000 de reacții, 700 de comentarii și 800 de distribuiri cu un articol intitulat “GROK afirmă că drona de la Neptun Deep era UCRAINEANĂ de tip MAGURA V7 sau o coproducție UCRAINEANO-AMERICANĂ de tip Blue Ops V7 cu antenă de la STARLINK, compania lui Elon Musk”.

Acestora li se adaugă articole mai puțin virale publicate pe site-uri precum Flux24 sau grupuri de Telegram preucum “Truth for Life”, ulterior distribuite și pe Facebook, care sunt preluări ale articolului original publicat pe site-ul lui Tucă.

sursa foto: capturi de ecran

Ce verificăm

Verificăm, în primul rând, câtă încredere poate fi acordată unor astfel de identificări vizuale realizate doar cu ajutorul modelelor IA, ce spun datele oficiale și analizele independente apărute în spațiul public despre posibila origine a dronei și, în final, dacă Gemini, ChatGPT și Grok ajung într-adevăr la aceeași concluzie atunci când le cerem să analizeze independent imaginile aparatului. 

În acest sens, primul lucru care trebuie menționat este că analizele prezentate de aceste site-uri intră în contradicție cu informațiile prezentate de autoritățile ucrainene și române și nu sunt confirmate de analizele specialiștilor independenți.

Radu Miruță, ministrul Apărării, a transmis în ziua în care a avut loc incidentul că “prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că (drona, n. red.) nu este de proveniență ucraineană”.

La scurt timp după aceea, președintele Nicușor Dan a atribuit Moscovei vina pentru eveniment, printr-un mesaj postat pe rețelele de socializare în care a condamnat acest tip de “incidente iresponsabile din partea Federației Ruse”.

În ceea ce privește analizele specialiștilor, expertul OSINT britanic H. I. Sutton, colaborator al U.S. Naval Institute, a publicat joi, în ziua incidentului, o analiză vizuală sumară. Sutton a apreciat că drona, despre care „se relatează că ar fi de origine rusă”, are dimensiuni similare celor folosite de ambele tabere în Marea Neagră și că „nu este strâns înrudită cu modelul de dronă navală asociat Marinei Ruse, observat în timpul atacurilor asupra Odessei”. 

Analiza sa nu indică, însă, că ar fi vorba despre o dronă ucraineană, iar Sutton subliniază că „dronele navale rusești au devenit mai răspândite și mai amenințătoare în Marea Neagră”.

Este neclar cum au ajuns modelele de IA la concluziile care le sunt atribuite în articolele publicate joi și vineri de către Marius Tucă și ActiveNews, deoarece acestea nu includ conversațiile complete, instrucțiunile inițiale sau informații precum versiunile modelelor folosite. Prin urmare, nu putem ști exact ce factori au influențat formularea răspunsurilor.

De asemenea, niciunul dintre articole nu explică, concret, ce surse au fost consultate de modelele de IA în timpul documentării. Sursele externe indicate în textele citate constau în relatări de presă și informații generale despre diferite tipuri de drone și tehnologii, dar care nu abordează direct originea aparatului implicat în incidentul de joi.

Aceste fapte sunt relevante pentru că este deja binecunoscut în spațiul public faptul că răspunsurile și interpretările oferite de modelele IA nu sunt întotdeauna corecte, fapt recunoscut și de companiile care dezvoltă aceste modele.

În cazul ChatGPT, OpenAI avertizează explicit că modelul „poate face greșeli” și că uneori poate oferi răspunsuri incorecte sau înșelătoare cu un grad ridicat de încredere. Compania recomandă verificarea informațiilor importante în surse de încredere.

Avertismente similare cu privire la informații inexacte și “halucinații” au fost publicate și de către Google și xAI, companiile care dezvoltă și gestionează modelele Gemini și Grok.

În acest context, pentru a testa dacă aceste trei modele pot oferi și răspunsuri diferite despre originea dronei distruse joi decât cele prezentate de Marius Tucă și ActiveNews, Context.ro a realizat următorul experiment: 

De pe trei ferestre incognito diferite, am deschis câte o conversație nouă cu ChatGPT, Gemini și Grok. Fiecărui model i-am transmis aceleași fotografii ale dronei, publicate în ziua incidentului de ministrul Apărării, Radu Miruță, și aceeași cerere de identificare:

• „Analizează aceste imagini și spune, pe baza elementelor vizibile, dacă poți identifica tipul sau modelul dronei maritime și care ar putea fi originea acesteia. Explică elementele pe care îți bazezi identificarea și precizează gradul de certitudine al concluziei.”

Formularea a fost aleasă astfel încât să nu sugereze din start o origine rusească sau ucraineană și să nu ofere modelelor informații care să le influențeze răspunsurile.

În cazul ChatGPT, am accesat modelul fără autentificarea într-un cont și am folosit singura versiune a modelului disponibilă în acest context.

Gemini și Grok nu permit analizarea de fotografii utilizatorilor fără cont, așa că am folosit conturi nou înregistrate, fără istoric de conversații, și am ales cele mai puternice modele disponibile utilizatorilor care nu plătesc abonament: Gemini Pro Extins, respectiv Grok Fast, varianta “Private”.

În urma acestor cereri, ChatGPT a concluzionat: 

• “Cea mai probabilă identificare este L3Harris MAST-13 / „Arabian Fox”, un USV (uncrewed surface vessel) de aproximativ 13 m, derivat din programul britanic MAST-13. Aș estima ~80–90% încredere pentru familia MAST-13, dar doar ~60–70% că este exact configurația/nava „Arabian Fox” utilizată de U.S. Navy în Golful Persic. Nu aș considera identificarea certă doar pe baza fotografiilor”.

Concluzia Grok a fost: 

• “Este vorba despre o dronă maritimă de suprafață (USV – Unmanned Surface Vehicle / dronă de suprafață) de tip necunoscut anterior, cel mai probabil de origine rusă, găsită pe 20 august 2026 plutind în derivă lângă platforma Neptun Alpha (proiectul Neptun Deep) din Zona Economică Exclusivă a României, în Marea Neagră. Imaginile tale coincid cu cele analizate public de expertul naval H.I. Sutton (Covert Shores) și preluate de presa română (ex. Digi24). Drona a fost lovită cu tunul de un F-16 românesc, apoi neutralizată complet de echipele EOD. Ucraina a confirmat oficial că nu îi aparține, iar autoritățile române (președinte, ministrul Apărării) au atribuit incidentul Rusiei.”

Iar în cazul Gemini:

• “Analizând cu atenție detaliile din image_5efb1f.jpg și image_5efb23.jpg, pot stabili cu un grad foarte ridicat de certitudine că vehiculul maritim din imagini este o dronă kamikaze de tip MAGURA V5 (acronim pentru Maritime Autonomous Guard Unmanned Robotic Apparatus). Această navă de suprafață fără echipaj (USV) este de proveniență ucraineană, fiind dezvoltată și fabricată în întregime de industria de apărare din Ucraina (mai exact de către întreprinderea de stat „SpecialTechnoExport”). Din punct de vedere operațional, modelul MAGURA V5 se află în serviciul GUR (Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina)”.

Deși au primit aceleași date și instrucțiuni, toate cele trei modele au oferit răspunsuri diferite și au folosit surse diferite, iar niciunul dintre ele nu se aliniază exact celor prezentate de Marius Tucă și ActiveNews, care au identificat un model din seria Sea Baby, respectiv un MAGURAV7.

Verdict

Afirmația că drona distrusă în apropierea Neptun Deep ar fi fost „fără îndoială” de origine ucraineană nu este susținută de dovezi disponibile în spațiul public, iar răspunsurile generate de modele de IA nu pot ține locul unor astfel de dovezi. După cum a arătat experimentul realizat de Context.ro, trei modele diferite pot oferi concluzii substanțial diferite pornind de la aceleași imagini și întrebări. Astfel de interpretări nu pot înlocui datele oficiale, dovezile verificabile și analizele specialiștilor în domeniu, cu atât mai mult cu cât modelele de IA pot „halucina” sau prezenta informații false drept reale, o limită recunoscută inclusiv de companiile care le dezvoltă.