Context.ro scoate la suprafață o nouă schemă financiară care afectează una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale din România. Un mecanism pus la dispoziție de stat pentru a-i ajuta pe românii cu dizabilități este folosit pentru a produce profit și nu pentru a-i include pe cei pentru care a fost creat. Rapoartele și datele financiare analizate de Context.ro arată că schema financiară care trebuia să ducă la creșterea numărului de persoane cu dizabilități angajate a produs o creștere în special în veniturile unor companii sau organizații cu statut special. 

Informații esențiale:

• Companiile cu peste 50 de angajați trebuie să angajeze persoane cu dizabilități. Dacă nu o fac, plătesc o taxă statului sau, pentru parte din bani, pot opta să cumpere bunuri de la unități special autorizate. Bunurile trebuie să fie produse de persoane cu dizabilități.

• Un număr mic de entități vând cele mai multe bunuri de genul ăsta, dar angajează un număr mic de persoane cu dizabilități.

• Un raport arată că în timp ce milioanele au intrat în conturile unităților speciale, procentul de români cu dizabilități integrați în muncă a rămas la aproximativ 7%, mult sub media UE de 50%.
• Un astfel de vehicul financiar special, condus de un consilier din cadrul Primăriei Brașov, a generat peste 6,4 milioane de euro cu doar patru persoane. 

• Un oficial al statului a binecuvântat birocratic schema printr-o opinie trimisă oficial. 

• “În mod normal, nefiind legal şi nici moral să absorbi pentru obiecte care nu sunt făcute de persoane cu dizabilități”, spune managerul unei unități speciale. 

Fondul de handicap a fost conceput ca un mecanism care să integreze profesional persoanele cu dizabilități și să încurajeze crearea de locuri de muncă pentru acestea. Banii din acest mecanism vin de la companiile comerciale din România. Potrivit legii, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În cazul în care, din diverse motive, nu angajează persoane cu dizabilități, trebuie să plătească statului, virând bani direct către bugetul public sau cumpărând produse și servicii realizate de unități protejate autorizate. Acestea din urmă sunt entitățile care trebuie să angajeze românii cu dizabilități.

Un studiu arată că, în realitate, un număr mic de ONG-uri care au unități protejate autorizate sunt cele care furnizează bunurile, dar au angajat un număr mic de persoane. Studiul spune că societățile sau instituțiile publice cumpără bunuri în contul taxelor pe care le datorează pentru că nu au angajat persoane cu dizabilități, dar în final impactul acestor bani nu se convertește în locuri de muncă pentru acestea. 

Bogdan Dimciu, cofondatorul OPHORI Cosmetics SRL – Unitate Protejată & Întreprindere Socială de Inserție, a realizat un studiu exhaustiv care scoate la iveală mecanismele prin care banii din fondul de handicap nu mai ajung să se transforme în locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile și intră într-o schemă financiară ciudată. 

Cum funcționează mecanismul

Legea nr. 448/2006 prevede ca în situația în care companiile nu au angajat persoane cu dizabilități să vireze la bugetul public câte un salariu minim brut pe lună pentru toate locurile de muncă neacoperite.

Angajatorul poate opta fie pentru plata integrală a acestei sume către bugetul de stat, fie pentru plata a 50% din sumă către stat și utilizarea diferenței de 50% pentru achiziția de produse sau servicii de la unități protejate autorizate, cu condiția ca acestea să fie realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu dizabilități. Mecanismul este conceput ca o alternativă la angajare, nu ca o facilitate fiscală suplimentară, iar scopul său declarat este sprijinirea incluziunii socio-profesionale a persoanelor cu dizabilități. 

Sute de milioane, impact de doar 7%

Datele agregate de Context.ro arată că rata de angajare a persoanelor cu dizabilități în România este de aproximativ 7%, mult sub media europeană, estimată la aproximativ 51%.

Ordonanța de urgență nr. 60/2017 a schimbat radical mecanismul fondului de handicap, eliminând posibilitatea ca instituțiile publice și companiile private obligate la plata contribuției pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități să mai deconteze achiziții de la unități protejate autorizate.

În urma acestei modificări, întreaga sumă datorată a fost direcționată exclusiv către bugetul de stat. Potrivit datelor invocate în raportul fundaţiei Alături de Voi (fundaţia analizează periodic ce se întâmplă cu mecanismul și fondul pus pe roate de stat), măsura a avut un impact sever asupra sectorului: 736 de unități protejate s-au închis, aproximativ 4.000 de persoane și-au pierdut locurile de muncă, dintre care circa 2.000 erau persoane cu dizabilități, iar rata de angajare a acestora a scăzut de la 17,56% la sub 7%.

Ordonanța de Urgență nr. 60/2017 a fost justificată oficial prin necesitatea combaterii intermedierilor considerate a fi predispuse la fraudă, respectiv situațiile în care unități protejate revindeau produse achiziționate din piața liberă, fără ca persoanele cu dizabilități să fie implicate în producție.

După modificările legislative din 2017, statul român a încasat sume semnificativ mai mari din contribuția la fondul de handicap: de la aproximativ 49,5 milioane de euro în 2016 la peste 505 milioane de euro în 2018. În același timp, potrivit organizaţiei Alături de Voi, datele privind angajarea persoanelor cu dizabilități au dispărut din buletinul trimestrial al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) după adoptarea OUG 60/2017.

2021: Revenirea mecanismului și apariția unei portițe

Problemele din sistemul unităților protejate autorizate au revenit în 2021, când a fost reintrodusă posibilitatea de a deconta achiziții din fondul de handicap, în urma unei decizii a Curții Constituționale. Deși, la nivel politic, modificarea legii a fost prezentată ca o corectare a abuzurilor din trecut și ca o revenire la scopul inițial al mecanismului – crearea de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități –, forma finală a legii a lăsat neclarități importante. În special, experţii subliniază că legislația nu definește clar ce înseamnă „producție” și nici nu stabilește limite explicite pentru activitățile comerciale, ceea ce a deschis calea unor interpretări favorabile exploatării mecanismului.

Mecanismul achizițiilor de la unități protejate a fost reintrodus în 2021, însă într-o formă modificată. Legea permitea unităților protejate organizate ca ONG-uri să desfășoare „activități de vânzări și/sau intermedieri”, dar limita explicit doar intermedierea, nu şi vânzarea. 

Una dintre aceste interpretări permisive este documentată chiar prin răspunsuri oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Un oficial al autorității a trimis o opinie chiar către una dintre unitățile speciale care e în topul profitabilității. Potrivit acestei opinii, UPA pot intermedia numai bunuri care au trecut prin mâinile persoanelor cu dizabilități. Însă aceeași opinie spune că pot fi vândute bunuri care au fost cumpărate și care n-au fost produse de angajați cu dizabilități. Raportul arată că această distincție, acceptată de facto de autorităţi, a permis revenirea la practici similare celor eliminate în 2017.

Concentrarea fondurilor și productivități anormale

Potrivit raportului OPHORI, în unele cazuri au fost identificate niveluri de productivitate extrem de ridicate, de ordinul sutelor de mii de euro per angajat, valori care depășesc cu mult inclusiv media națională a persoanelor fără dizabilităţi și care sunt greu de explicat printr-o activitate de producție realizată efectiv de persoane cu capacităţi reduse de muncă.

Raportul realizat de Bogdan Dimciu, cofondator OPHORI, pus la dispoziția Context.ro, conturează un fenomen de concentrare a veniturilor în rândul unui număr mic de unități protejate. Conform datelor analizate, 16 organizații (unități protejate) au creat 105 locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități dintr-un total de 1.669, adică aproximativ 6,3%. În același timp, aceste organizații generează venituri de peste 40 de milioane de euro, reprezentând aproximativ 33% din veniturile totale ale tuturor unităților protejate autorizate. 

În unele cazuri analizate, productivitatea raportată depășește de zeci de ori media națională a productivității muncii, estimată de Eurostat la circa 12.900 de euro per salariat, ajungând la peste 900.000 de euro per angajat în unități cu câțiva salariați, persoane cu dizabilități.

Raportul realizat de Bogdan Dimciu a inventariat o serie de practici comerciale neortodoxe utilizate în cadrul unor unităţi protejate din România: 

– Intermedieri cu produse ce nu sunt realizate de către persoane cu dizabilități

– Intermedieri mascate ca producție, proceduri de achiziție cu titlu de „Servicii

confecționare” când de fapt se vând produse finite

– Considerarea unor produse finite ca fiind materii prime (memorii RAM, procesoare, alte componente IT, încălțăminte, hârtie), lipirea unor stickere pe acestea și declararea întregului produs ca fiind realizat de către persoane cu dizabilități

– Leasing și închirieri de echipamente

“Atelierul Amicii” și „Sf. Haralambie” din Brașov

Una dintre unitățile protejate din România se numește “Atelierul Amicii” și a fost autorizat în cadrul Asociației pentru Persoane cu Dizabilități Fizice „Sf. Haralambie” din Brașov. Atelierul funcționează de 12 ani iar asociația de 20. La finalul anului 2021, asociația a raportat venituri de 160.000 de euro. 

În 2021, Ștefania Dumitrașcu de la Autoritatea Națională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a trimis către Asociația Sf. Haralambie un email, prin care, în esență, le-a spus că pot vinde produse pe care le-au cumpărat de la terți, chiar dacă n-au fost produse de persoane cu dizabilități.

Anul următor, veniturile au crescut de cinci ori, iar Atelierul Amicii producea 600.000 euro. După doi ani veniturile atelierului cresc de 10 ori, ajungând la 6,4 milioane de euro din activități economice cu doar patru persoane, adică peste 1,6 milioane de euro/persoană. În raportul oficial al “Atelierului Amicii” se menționează că fiecare angajat a muncit 14 ore pe lună pentru a produce aceste venituri. 

Asociația a fost fondată în anul 2005 și este condusă de către Petru Ciprian Leizeriuc, care în 2025 era menționat drept consilier în cadrul primăriei Brașov. Potrivit propriei descrieri, asociația a pornit “de la o constatare – că nu exista la acel moment niciun ONG în municipiul Brașov care să reprezinte interesele și nevoile persoanelor cu dizabilități.”

În 2024, Asociația a primit fonduri publice din bugetul Primăriei Brașov. Mai precis, a primit 171 mii de lei din Programul Finanțărilor Nerambursabile al Primăriei Brașov. 

Contactat de Context.ro, preşedintele asociaţiei “Sf. Haralambie”, Petru Ciprian Leizeriuc, ne-a transmis că „Asociația pentru Persoane cu Dizabilitati Fizice Sf. Haralambie Brașov promovează și susține activității inovative integratorii ca mijloc de învățare și valorizare a abilităților persoanelor cu dizabilități și încurajarea participării și afirmării acestora printr-un program educațional ce dezvoltă competențe și abilități, pentru depășirea condiției percepute a persoanei cu dizabilități, asigurand tranziția de la o viața sedentară și monotonă la o viață activă, cu șanse reale de integrare socio-profesionale.

Organizatia noastra este furnizor acreditat de servicii sociale și derulează activități licențiate în cadrul Centrului de zi de asistență și recuperare pentru persoane cu dizabilitati fizice oferind o gamă largă de servicii adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.

În ceea ce privește activitatea Unității Protejate din cadrul Asociației pentru Persoane cu Dizabilitati Fizice Sf. Haralambie – Brasov:

Afirmațiile citate din raportul la care faceți referire conțin interpretări incomplete și concluzii care nu reflectă cadrul legal aplicabil unităților protejate autorizate și nici modul concret de funcționare al UPA „Atelier Amicii”.

Desfășurarea acestor activități a fost posibilă în baza prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale Ordinului nr. 847/2021, art. 3 alin. (2), care prevede în mod expres: „(2) Fac excepţie de la prevederile la alin. (1) lit. B unităţile protejate autorizate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap, care pot desfăşura şi activităţi de vânzări şi/sau intermedieri, cu condiţia ca minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizaţiile respective.”.

UPA „Atelier Amicii” s-a încadrat în această excepție legală, respectând integral condiția direcționării a minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională, aspect dovedit prin rapoartele financiare anuale depuse la ANPDPD, conform obligațiilor legale.

De asemenea, activitatea comercială desfășurată de angajații UPA „Atelier Amicii” este detaliată în rapoartele de activitate transmise anual ANPDPD, documente care reflectă transparent și complet modul de funcționare al unității.

Profitul UP Atelier Amicii a fost reinvestit 100% în PROGRAMELE  ȘI ACTIVITĂȚILE DE INTEGRARE SOCIO-PROFESIONALA PENTRU PERSOANE CU DIZABILITATI.

Referitor la aspectele privind compatibilitatea funcției domnului președinte, acesta este angajat ca Inspector în cadrul Direcției Tehnice – Serviciul Amenajare Drumuri Publice și Siguranța Circulației, departament care nu are atribuții în domeniul proiectelor sau în cadrul comisiilor de evaluare a proiectelor.”

Întrebat de Context.ro, preşedintele Ciprian Leizeriuc nu a oferit nicio explicaţie pentru cele 340 de contracte încheiate de asociaţia “Sf. Haralambie” cu o valoare totală de 32.237.371 RON fără TVA, în condiţiile în care asociaţia a raportat că cei 4 angajaţi au lucrat 14 ore lunar.

Citeşte răspunsul integral aici.

Bogdan Dimciu, cofondator OPHORI, susține în raportul său că “Asociația Sf. Haralambie este autorizată să intermedieze orice, de la mașini, la tutun și alcool, toate pe fondul de handicap destinat integrării persoanelor cu dizabilități. Asociația este în topul unităților protejate din România, fără ca vreo persoană cu dizabilități să fi văzut vreodată un produs vândut de către aceștia.” Chiar pe site-ul propriu menționează că vând produse en gross. 

În acest moment, Context.ro nu a identificat vreo investigație oficială legată de Asociația Sf. Haralambie sau Atelierul Amicii și nici indicii că ar exista o încălcare vădită a legii. 

Bogdan Dimciu a explicat pentru Context.ro metodele prin care prevederile legale sunt exploatate și cum mecanismul nu mai are efecte reale în viața persoanelor cu dizabilități. 

“ANPDPD trebuie să spună foarte clar ce produse ar vrea să fie realizate efectiv de către persoanele cu dizabilități. Pentru că în momentul de față se face tot posibilul ca să fie decontate produse necesare pe piață, nu neapărat produse care pot fi făcute de către persoane cu dizabilități. Adică dacă într-o firmă consumul cel mai mare este de săpun, hârtie și laptopuri, atunci se trage foarte mult ca unele unități protejate să vândă aceste obiecte. De cele mai multe ori, persoanele cu dizabilități sunt implicate minim în procesele unui astfel de produs finit”, a explicat Dimciu. 

“De exemplu, în cazul săpunului lichid, puțini se complică cu a face săpunul lichid efectiv, marea majoritate o fac cumpărând la tonă, doar îl ambalează și aşa mai departe. Apoi decontează produsul complet, ca și cum ar fi făcut în totalitate de către persoanele cu dizabilități”, a mai adăugat acesta.

“A doua cea mai mare problemă este cea în care secții interne ale unor firme mari, firme cu, să zicem, 40-50 de angajați cu o producție proprie, își creează o secție mai mică care se foloseşte de producția și de capacitatea operațională a firmei mari ca să realizeze produsele, după aceea se folosesc de secţia mică autorizată ca unitate protejată în cadrul firmei să deconteze produse mai departe”, mai susține Dimciu.

“Așa că, pentru unitățile protejate autentice, încrederea scade considerabil. Apoi, nu în ultimul rând, legat de persoanele pentru care a fost făcută legea aceasta, dacă se decontează obiecte care nu sunt făcute de către persoanele cu dizabilități, în unități protejate a căror rol este doar să facă profit, atunci, unitățile acelea protejate vor merge pe maximizarea profitului. Numărul minim de angajați, profit maxim, decontăm laptopuri și așa mai departe, ceea ce duce, per total, la un impact foarte mic, la un număr mic de persoane cu dizabilităţi angajate, dar un fond de handicap absorbit şi consumat în măsură foarte mare”, a conchis Bogdan Dimciu, cofondator OPHORI.

Sesizări, controale și grup de lucru la minister

Persoane participa la un protest organizat de Federaţia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, in fata Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, in Bucuresti, marti, 22 august 2017. Inquam Photos / Alexandru Busca

Documentele analizate de Context.ro arată că, în 2022, ANAF a fost sesizată cu privire la suspiciuni de funcționare neconformă a unei unități protejate. Ulterior, ANPDPD a fost notificată și i s-a solicitat efectuarea de verificări.

Un răspuns oficial al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) menționează că aspectele semnalate țin exclusiv de competența fiscală (ANAF n.red.), fără a declanșa un control propriu. Sesizarea descrie creșteri rapide ale cifrei de afaceri și legături comerciale cu societăți din piața liberă, solicitând verificări contabile și operaționale.

ANPDPD are rolul de a acorda și menține autorizațiile unităților protejate, dar nu desfășoară verificări în teren privind produsele sau serviciile decontate, în timp ce ANAF s-a concentrat preponderent pe beneficiarii achizițiilor, nu pe unitățile protejate. Această fragmentare a responsabilităților este evidențiată și într-un document intern al grupului de lucru care s-a format la Ministerul Muncii în a doua jumătate a anului 2025, care arată diferențele dintre interpretarea actuală a legislației și o variantă propusă, menită să limiteze abuzurile.

Dacă un tricou este achiziționat din altă parte și doar personalizat, atunci doar serviciul de personalizare este deductibil din taxa pe dizabilitate

Angela Achiței, antreprenor social și președinta Grupului ADV România, a solicitat și a obținut, în toamna anului trecut, din partea Guvernului, constituirea unui grup de lucru care să aducă claritate asupra modului de utilizare a mecanismului financiar aferent unităților protejate.

„Am insistat foarte mult asupra necesității unui ordin comun de ministru, fie între Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități și Ministerul Muncii, fie împreună cu Ministerul Finanțelor, care să stabilească un cadru clar de verificare și control atât pentru unitățile protejate, cât și pentru companiile care achiziționează produse și servicii din acest sector, tocmai pentru a preveni eventuale încălcări ale legii”, a explicat Angela Achiței.

La întâlnirile grupului de lucru, organizate de către ANPDPD, au participat și organizații neguvernamentale care au susținut interpretarea potrivit căreia „dacă un produs este realizat doar parțial, acesta ar trebui considerat ca fiind realizat de persoane cu dizabilități”. Cu alte cuvinte, aceste poziții au promovat un mecanism care favorizează multiplicarea veniturilor, fără a genera, în mod real, un număr corespunzător de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

Angela Achiței arată că atât ea, cât și reprezentanții ANPDPD au explicat, în cadrul discuțiilor, că această interpretare nu este în concordanță cu spiritul și litera legii. „Chiar ANPDPD a intervenit și a precizat clar că, de exemplu, simpla aplicare a unei etichete pe un produs nu îl transformă într-un produs realizat într-o unitate protejată. La fel, dacă un tricou este achiziționat din altă parte și doar personalizat, atunci doar serviciul de personalizare este deductibil din taxa pe dizabilitate, nu și produsul fabricat în altă unitate”, a mai spus președinta Grupului ADV România.

În opinia sa, cadrul legal este, în prezent, suficient de clar pentru a exclude din acest mecanism de piață rezervată activitățile de revânzare a produselor sau serviciilor care nu sunt realizate efectiv de persoanele cu dizabilități angajate în unități protejate autorizate.

„Din punctul meu de vedere, ar fi fost necesară reautorizarea unităților protejate care funcționează pe coduri CAEN de intermediere, comerț, închiriere sau leasing. O astfel de măsură ar fi asigurat că aceste entități sunt autorizate exclusiv pe coduri CAEN care reflectă în mod real prestarea de servicii sau producția proprie și că îndeplinesc condițiile legale privind angajarea unui număr suficient de persoane cu dizabilități, precum și existența infrastructurii și logisticii adecvate. Totodată, acest demers ar fi permis actualizarea corectă a datelor în Registrul Național al Unităților Protejate și ar fi prevenit interpretări eronate potrivit cărora unitățile protejate ar putea comercializa orice tip de produs sau serviciu pe aceste coduri CAEN”, a explicat Angela Achiței.

Aceasta a mai subliniat că, deși legea este în vigoare, normele de aplicare nu au fost încă revizuite în acord cu modificările legislative aprobate în septembrie 2025, ceea ce lasă loc unor interpretări neclare și creează riscul ca anumite lacune să fie exploatate în practică.