În România, mor cei mai mulți cetățeni din UE din cauza inundațiilor, iar statul a cheltuit aproape șase milioane de euro pe un proiect cu un site fantomă și studii cu care să combată dezastrele. Inundațiile amenință peste jumătate de milion de români și 13% din suprafața țării, iar autoritățile mai aruncă un milion de euro într-o platformă care acum e nefuncțională. În același timp, Context.ro a aflat că, deși avea la dispoziție 340 de milioane de euro (fonduri europene), statul n-a reușit să repare digurile și barajele care opresc furia apelor.   

INFORMAȚII CHEIE

• România se numără printre țările din UE cu cel mai mare număr de decese și cu cele mai multe locuințe deteriorate, ca urmare a inundațiilor. Aproximativ 13% din suprafața țării reprezintă zone inundabile.
• Autoritățile au tăiat cu 46 de milioane de euro investițiile din fondurile europene în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, deși mai multe documente vorbesc despre starea critică în care se află. 
• Între 2014 și 2021, România a investit 15 miliarde de euro în managementul, prevenirea, atenuarea și pregătirea pentru dezastre. 
• Mai mult, deși Administrația Națională Apele Române (ANAR) a identificat șase acumulări de ape care necesită intervenții de urgență, noi am reușit să identificăm doar una pentru care s-au organizat licitații.
• Ministerul Mediului: „Există proiecte care au fost ratate. La Apele Române, un exemplu concret, pe baraje, pe diguri. Acolo, mare parte din acele investiții nu sunt astăzi avansate”.

Un sistem de apărare care „nu este complet funcțional”

România a cheltuit aproape șase milioane de euro pentru studii și un site care erau menite să limiteze efectele dezastrelor naturale printr-o mai bună pregătire. Milioane de euro s-au dus pe studii și elaborarea de scenarii precum cele legate de inundații. Proiectul a fost botezat RO-Risk și a fost gestionat de Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență (IGSU).

Proiectul a fost derulat în perioada 2016-2018, iar acum autoritățile doresc să reînvie o parte din el. Curtea de Conturi, în 2023, și Banca Mondială, în 2024, au constatat însă că România „are un sistem de apărare împotriva inundațiilor care nu este complet funcțional” din cauza resurselor financiare și de personal insuficiente, ceea ce a dus la „întreținerea necorespunzătoare a infrastructurii existente de apărare împotriva inundațiilor”. RO-Risk era parte din acest sistem. Mai mult, „în prezent, personalul specializat este insuficient și suprasolicitat, lucru care ar putea genera dificultăți în derularea operațiunilor legate de inundații majore”.

15 miliarde de euro să ne ferim de dezastre

RO-Risk, deși nefuncțional, e nominalizat în Strategia Națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035, aprobată în iulie 2024. Din această strategie aflăm că, în perioada 2014-2021, România a investit 15 miliarde de euro din fonduri naționale în managementul, prevenirea, atenuarea și pregătirea pentru dezastre, la care se adaugă 1,5 miliarde de euro din bani europeni. „Acestea au vizat, printre altele, dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie (SAT), investiții în domeniul cunoașterii riscurilor (RO-Risk), consolidarea capabilităților de monitorizare și prognoză în agenții specializate și îmbunătățirea tehnicilor de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT)”, aflăm din document.  

RO-Risk, offline de doi ani

Proiectul RO-Risk gestionat de IGSU avea ca piesă centrală o platformă online și este una dintre investițiile făcute de autoritățile române pentru gestionarea riscurilor în fața dezastrelor. Platforma, care a înghițit o sumă consistentă din proiect, este inactivă de doi ani.

Site-ul de 1,4 milioane de euro este nefuncțional

Din cele 5,7 milioane de euro au rezultat câteva documente postate pe site-ul IGSU care prezintă metodologii de calcul pentru evaluarea riscurilor de dezastre, dar și rapoarte cu primele evaluări pentru zece tipuri de riscuri: cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii de pădure, secetă, accidente Seveso, accidente de transport al deșeurilor periculoase, accidente nucleare, epidemii, epizootii/zoonoze.

În proiect erau prevăzute și rapoartele menite să arate impactul social, economic și de mediu pentru cele zece tipuri de riscuri. Pe pagina IGSU este un singur raport: evaluarea riscului pentru transporturi de substanțe periculoase. Am cerut IGSU clarificări legate de restul rapoartelor și am aflat că încă nu s-a făcut transferul de pe vechiul site, însă rapoartele urmează să fie încărcate în secțiunea dedicată proiectului.  

Însă, printre cele mai importante obiective a fost realizarea unui site www.RO-Risk.ro, cu hărțile de risc obținute în urma evaluărilor făcute în cadrul proiectului. Platforma online făcea posibil și schimbul de informații între instituțiile care sunt responsabile de managementul riscurilor. RO-Risk a funcționat timp de 6 ani. Din cele aproape șase milioane de euro ale proiectului, aproape 1,4 au fost alocate contractorilor care au pus pe roate platforma online.
„Platforma a fost disponibilă autorităților cu atribuții în managementul riscurilor de dezastre în perioada 2017–2023, prin accesarea linkului https://gis.ro-risk.ro. „Degradarea progresivă a echipamentelor hardware, cauzată de uzura fizică şi învechirea tehnologică, a condus la o reducere semnificativă a performanței sistemului, care funcționează în prezent la aproximativ 30% din capacitate, ceea ce afectează atât accesibilitatea, cât și fiabilitatea serviciilor obținute”, ne-a transmis Biroul de presă al IGSU. 

Unde au ajuns banii? 

Metodologia de evaluare a riscurilor a fost realizată de Agora Est Consulting. Firma nu a mai depus nici măcar bilanțul la ANAF din 2021, potrivit Termene.ro.Administratorul și asociatul unic, Florin Bondar, a fost desemnat de USR, în 2018, ca membru supleant în Consiliul de Coordonare al Institutului Național de Administrație.

Consorțiul ESRI România SRL şi Bion Advanced Support Team SRL au dezvoltat platforma RO-Risk. Am identificat două licitații pentru realizarea platformei, în valoare de aproximativ 1,4 milioane de euro. Site-ul urma să permită vizualizarea hărților de risc realizate în cadrul proiectului. 

Bion Advanced Support Team, care ar fi avut schimburi comerciale cu Teamnet Internațional, o firmă din panopliat lui Sebastian Ghiță, potrivit unei investigații a Rise Project, se află acum în procedură de faliment. Din investigația Rise Project aflăm că Bion, firma condusă de Șerban Stancu, a participat în „cel mai mare proiect european pentru combaterea și monitorizarea violenței domestice din întreaga țară, în valoare de 38 de milioane de euro”.  

„Doar un euro din cinci a ajuns direct la victime. Restul banilor s-au topit pe traseul firmelor implicate în proiect – pe sisteme IT, salarii, renovări, conferințe și studii, după cum reiese din analiza programului “Start – O viață de calitate în siguranță!”, inițiat de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) și derulat în octombrie 2014 – decembrie 2015”, se arată în investigație. 

Cu o cifră de afaceri de 21 de milioane de lei și un profit de 1,6 milioane de lei în 2024, ESRI România, cu acționariat american, îl are ca administrator și acționar majoritar pe Alexandru Vasile. Are peste 500 de contracte cu statul, în valoare de 32 de milioane de euro, potrivit Lege5.ro. Într-un interviu acordat în 2013 pentru MarketWatch, administratorul companiei a spus că ESRI deține aproape 90% din piața de Sisteme Informaționale Geografice (GIS) din România. Piața de GIS se referă la activitățile economice legate de producția, distribuția, implementarea și utilizarea tehnologiilor GIS – programe care permit crearea, analiza și vizualizarea hărților digitale, a imaginilor satelitare, a datelor despre infrastructură (drumuri, clădiri), a datelor topografice, etc. Sistemele sunt folosite de guverne și administrație publică, companii de utilități și companii private.

Imagine de la finalul proiectului RO-Risk. Sursa foto: Facebook/IGSU

Materiale promoționale de mii de euro de la o firmă înființată de un politician

În cadrul proiectului au fost făcute mai multe achiziții directe pentru materiale promoționale personalizate. Din informațiile de pe SEAP, IGSU a cumpărat, printre altele, zeci de ceasuri de birou cu termometru și radio, seturi de scris, căni, stick-uri USB, briceaguri, genți sau acumulatoare, toate personalizate.

Achizițiile directe au fost făcute de la firma Hope Promo SRL (fosta Handicap Organization Protecting Equity – SRL). IGSU a făcut patru achiziții, în aceeași lună, pentru același produs. Compania, cu o cifră de afaceri de peste 3,8 milioane de lei și profit de 400.000 de lei în 2024, are sute de achiziții directe cu instituții ale statului pentru materiale promoționale. Compania a fost fondată de Ciprian Faraon, „fost președinte al Patronatului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Sibiu și fost candidat din partea Partidului Umanist Social Liberal la Primăria Sibiu în 2024”.  

Europa Liberă România a scris despre afacerile firmei Hope Promo cu statul, aici și aici. 

RO-Risk cu credit de la bancă

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a inițiat, în luna octombrie 2024, demersurile pentru actualizarea componentei hardware și a licențelor aferente platformei RO-Risk, ne-a transmis Biroul de presă al instituției.

Actualizarea platformei se face în cadrul proiectului „Îmbunătățirea managementului riscului la dezastre”, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. 

În cadrul proiectului este prevăzută achiziția „Actualizarea componentei hardware și a licențelor aferente platformei RO-Risk”, cu o valoare estimată de aproximativ un milion de euro.  De data aceasta, banii urmează să vină dintr-un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și este parte dintr-un proiect cu o valoare totală de 92 de milioane de euro, al IGSU. IGSU a precizat că în prezent se lucrează la caietul de sarcini, iar licitația va fi lansată în a doua parte a anului. RO-Risk ar urma să fie funcțional, din nou, în 2027. 

Barajele sunt sub presiune și termenele sunt depășite

sursa foto: Inquam Photos

RO-Risk este unul dintre proiectele statului care ar fi contribuit la adaptarea climatică și a devenit relevant în contextul inundațiilor din ultimele săptămâni. Cele mai mari proiecte de reducere a riscurilor de inundații sunt cele derulate prin PNRR, pe Componenta 1 – Managementul Apei. Este vorba de proiecte realizate pe adaptare climatică despre care s-a discutat foarte puțin până acum.

Administrația Națională Apele Române (ANAR) are în plan investiții în valoare de 340 de milioane de euro pentru lucrări de digitalizare și automatizare pentru echipamentele de stocare a apei la acumulările existente, dar și reabilitarea liniilor de apărare, baraje și poldere. Deocamdată nu e clar dacă proiectele vor putea fi duse la bun sfârșit, deoarece termenul de finalizare este, în acest moment, iunie 2026, iar multe proiecte sunt încă în faza de licitație.

Mai mult, o parte din investițiile propuse inițial pentru a fi realizate prin PNRR au fost tăiate deja de pe listă. „Din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și energie, precum și ca urmare a blocajului pieței, concretizat prin lipsa de oferte depuse la licitațiile publice publicate atât pe platforma SICAP, cât și în JOUE, în anul 2023, P.N.R.R. a fost renegociat cu Comisia Europeană”, ne-a transmis ANAR., prin Compartimentul de Comunicare și Relații cu presa. Este vorba de o reducere de 46 de milioane de euro a investițiilor propuse inițial pentru reabilitarea barajelor și polderelor.

În condițiile în care termenul de finalizare este iunie 2026, iar multe licitații nu sunt nici acum finalizate, am întrebat ANAR care este impactul acestor întârzieri asupra implementării proiectelor și eventualele riscuri legate de finanțare. 

ANAR ne-a transmis că, pentru proiectele de reabilitare a digurilor – 13 investiții identificate pentru atingerea țintei (408 km) -, doar 3 au indicatorii tehnico-economici aprobați, pentru o lungime totală de 148 km de diguri. Pentru proiectele de reabilitare a polderelor existente sau instalarea unora noi, din 13, doar 6 au indicatorii tehnico-economici aprobați pentru reabilitarea a 8 poldere. Restul proiectelor se află în diverse stadii de aprobare. 

„În ceea ce privește contractul de finanțare aferent implementării proiectelor de reabilitare a acumulărilor permanente (barajelor), la data prezentei se află în curs de derulare procedura de achiziție publică a contractelor de lucrări, supervizare și audit. A fost semnat contractul de lucrări pentru o acumulare permanentă (acumularea Leșu, județul Bihor), urmând ca în cursul lunii iunie să fie semnate și alte 4 contracte (acumulările Gilău, județul Cluj, Surduc, județul Timiș, Mărăcineni, județul Argeș, Nodul hidrotehnic de pe râul Mureș, județul Mureș), iar, până la data de 30.06.2025, să fie semnate toate contractele de lucrări”, a transmis Apele Române, printr-o adresă semnată de directorul Sorin Lucaci. Au mai fost semnate contracte de execuție pentru lucrări la două poldere (Sălard, județul Bihor, Rovinari, județul Gorj), celelalte urmând să fie semnate până la finalul lunii iulie.

• Vezi aici licitațiile și contractele pentru lucrările de reabilitare a acumulărilor permanente, liniile de apărare și acumulările nepermanente/poldere.

Schimbările climatice ne prind cu infrastructura la pământ

„Ce s-a întâmplat la Covasna este un semnal de alarmă că schimbările climatice încep să ne afecteze tot mai des și mai puternic. Vremea la extreme nu mai e o raritate, ci devine ceva obișnuit, iar oamenii din zonele vulnerabile suferă cel mai mult”, a declarat fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, după inundațiile din Covasna din luna mai. 

Din mai multe rapoarte realizate în ultimii ani, aflăm cât de prost stăm cu infrastructura care ar trebui să ne protejeze de inundații. 

De exemplu, într-un document despre necesitatea investițiilor din Managementul Apei prin PNRR, se arată că peste 75% din acumulările din România, construite înainte de 1990, funcționează cu restricții. Citând un raport al Băncii Mondiale din 2018, documentul vorbește despre trei mari categorii de deficiențe care afectează siguranța acumulărilor: infiltrațiile mari și periculoase, procesul de sedimentare în lacurile de acumulare, uzura fizică și morală a echipamentelor hidromecanice.

550.000 de oameni, expuși riscurilor de inundație

„La nivelul ANAR, au fost identificate acumulări, precum și o serie de poldere care necesită intervenție în regim de urgență, fiind considerate critice atât din punctul de vedere al funcționării în condiții de siguranță, cât și în ceea ce privește asigurarea folosințelor, în special alimentarea cu apă a populației și atenuarea undelor de viitură”, mai scrie sursa citată. 

În text se mai vorbește și despre „deficiențe structurale semnificative”, la fundații, la sistemele de etanșare și de drenaj, la echipamente hidromecanice depășite. „În cazul producerii unor incidente sau accidente ca urmare a manifestării unor fenomene naturale periculoase sau ca urmare a exploatării, populația expusă riscului este estimată la 550.000 de persoane”, avertizează documentul. 

Sunt nominalizate șase acumulări care necesită intervenții de urgență: Siriu, jud. Buzău, Leșu, jud. Bihor, Poiana Uzului, jud. Bacău, Valea de Pești, jud. Hunedoara și Dridu, jud. Ialomița. Dintre cele șase, doar acumularea Leșu se află pe lista cu investițiile realizate prin PNRR.  

„În perioada 2005-2020, s-au înregistrat 2786 de evenimente care au afectat construcții hidrotehnice, 42% dintre acestea fiind înregistrate în ultimii 5 ani”, mai arată documentul citat, care mai spune că peste jumătate din teritoriul României va înregistra, până în 2050, debite maxime „cu probabilitatea de 1% mai mari decât în perioada 1971-2000”. 

Totodată, România s-a numărat printre țările din UE cu cel mai mare număr de decese cauzate de inundații și cu cele mai multe locuințe deteriorate. Aproximativ 13% din suprafața țării reprezintă zone inundabile.

Site-ul IGSU unde ar trebui să fie încărcat documentul „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național (RO-Risk)”. Sursa foto: captură

Sute de milioane ca să ne apărăm de furia naturii

În ultimii ani, au fost implementate, prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) și PDD (Programul Dezvoltare Durabilă), trei investiții importante în reducerea riscurilor de inundații. Un proiect este Reducerea riscului la inundații a municipiului Tecuci, județul Galați, în valoare de peste 45 de milioane de euro, cu termen de finalizare în decembrie 2023.Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad a anunțat că proiectul va fi terminat anul acesta. În 2007, Tecuci a fost inundat în proporție de 70%.

Un al doilea proiect este vizează amenajarea râului Jiu pentru protejarea municipiului Craiova de inundații, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. Termenul de finalizare anunțat de Ministerul Mediului a fost 31 decembrie 2023.
Proiectul apare ca neterminat în baza de date a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, dar Administrația Bazinală Apă Jiu ne-a transmis că lucrarea a fost finalizată.

Și mai este investiția de pe litoral –  reducerea eroziunii costiere, în valoare de aproximativ un miliard de euro -. Început în 2012, proiectul a continuat în cadrul POIM și este derulat în prezent prin PDD. Prin proiect, plajele înghițite de ape sunt refăcute, sunt construite diguri noi și refăcute cele vechi, distruse. Termen de finalizare: 31 decembrie 2027.