Aproape 60% dintre reședințele de județ din România nu au niciun plan de adaptare la schimbările climatice, iar mai puțin de 80% nu monitorizează proiectele existente și nu au personal dedicat acestui domeniu, arată o analiză realizată de Context.ro, bazată pe răspunsurile a 35 de municipii reședință de județ și capitala. 

Cifrele ne-au confirmat ceea ce arată și evaluările europene: orașele românești – unde trăiește majoritatea populației și unde efectele schimbărilor climatice sunt mai severe – sunt nepregătite pentru noile realități climatice.

Un termometru indica temperaturi ridicate in timpul unui cod rosu pentru temperaturi ridicate care afecteaza capitala, 15 iunie 2024. Inquam Photos / Octav Ganea

De ce este importantă adaptarea climatică?

În octombrie 2025 a fost lansat al doilea raport național dedicat schimbărilor climatice – Starea Climei 2025 – realizat de cercetători români care fac parte din rețeaua InfoClima. Raportul ne arată schimbările produse în țara noastră, urmările schimbărilor climatice, pierderile suferite și la ce ne putem aștepta pe viitor. 

Orașele din România nu sunt obligate să întocmească un plan de adaptare climatică, însă în strategia națională există recomandări în acest sens. Documentul aprobat în 2024 spune că „este necesar ca orașele și comunele să elaboreze și să adopte Planuri de Acțiune privind Adaptarea la Schimbările Climatice, inclusiv în cadrul Convenției Primarilor (Covenant of Mayors), planuri care să vizeze cel puțin sectoarele cheie specifice fiecărei localități, să integreze soluțiile bazate pe natură, să acceseze programe de pregătire în domeniul gestionării dezastrelor (naturale) și să mențină actualizate planurile de analiză și acoperire a riscurilor, respectiv planurile de apărare împotriva situațiilor de urgență specifice”.

Persoane se racoresc cu apa din fantanile arteziene din zona Unirii in timpul unui cod galben de temperaturi inalte , in Bucuresti, 27 iunie 2025. Inquam Photos / Mălina Norocea

Ignoranța instituțională

Ca și în cazul proiectelor naționale despre care am scris aici și aici , autoritățile centrale nu au date despre ce fac orașele în materie de adaptare climatică. Cu excepția a 14 localități care au primit fonduri europene pentru planuri de adaptare, nu există o evidență centralizată, la nivelul Ministerului Mediului, nicio bază de date, niciun mecanism de monitorizare a planurilor și proiectelor locale.

Mai bine de jumătate din orașe, fără planuri de adaptare

35 de orașe au răspuns la întrebările transmise prin chestionarul Adaptarea la schimbările climatice. Câteva primării, precum Sfântu Gheorghe, Giurgiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Zalău, Alexandria, nu au răspuns la chestionar, iar Focșani a refuzat să răspundă, invocând faptul că legea nu îi obligă să completeze chestionare .

Drobeta Turnu Severin ne-a transmis inițial că „primăria nu derulează programe în acest sens”. Asta în condițiile în care Drobeta se numără printre orașele care au primit un grant pentru a întocmi planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice. 

La câteva săptămâni după răspunsul inițial, primăria ne-a trimis chestionarul completat. Strategia de adaptare are o listă lungă de proiecte care ar urma să fie implementate.

Pasarela Pietonala este inchisa circulatiei in urma instalarii Codului Rosu de inundatii pe bazinul raului Timis. Lugoj, Timis, Vineri 19 Iunie 2020, Inquam Photos / Cornel Putan

Resurse pentru a acționa 

Ministerul Mediului ne-a comunicat că în parteneriat cu Agenția Norvegiană de Mediu, prin Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021, 13 orașe au elaborat planuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice: Alba Iulia, Sibiu, Drobeta-Turnu Severin, Câmpulung, Pitești, Moreni, Câmpina, Oltenița, Tulcea,  Adjud, Onești, Miercurea Ciuc, Bistrița, plus județul Prahova. Planurile au costat aproximativ 1,7 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de minister în mai 2025.

Cine a făcut planurile de adaptare

Dintre cele 14 administrații care au elaborat planuri de adaptare prin proiectul Ministerului Mediului, doar Alba Iulia a întocmit documentul printr-o instituție din subordine. Restul au contractat companii private, universități sau instituții de cercetare în acest sens. De altfel, în Strategia Orașului Alba Iulia există inclusiv un plan pentru înființarea unui departament denumit Energie și Schimbări Climatice, în cadrul primăriei. 

Dintre cele 35 de municipii care au participat în sondaj, doar două plănuiesc să înființeze un astfel de departament în acest an: Alba Iulia și București. În jur de 80% din primăriile chestionate nu au deloc angajați care să se ocupe de schimbările climatice. 

SC Finacon International Consulting SRL (fosta M27 Euronet Advisory SRL) a elaborat trei planuri de adaptare pentru Adjud, Onești și Pitești. Planul pentru Pitești conține aproape exclusiv proiecte de renovări, reabilitări și dotări școli. Are inclusiv un proiect pentru înființarea unei cantine școlare sau implementarea în toate unitățile școlare a Programului „Masă caldă în școli”, realizarea de platforme electronice de tip e-learning (inclusiv catalog electronic) pentru școlile din orașe, realizarea de master planuri și baze de date, construirea unui spital municipal sau drumul expres Craiova – Pitești. 

Potrivit Termene.ro, SC Finacon International Consulting SRL are peste 140.000 de euro datorii la ANAF și a cerut deschiderea procedurii de insolvență. Finacon are sute de contracte de consultanță cu statul, în valoare de aproape 5 milioane de euro, începând cu 2017. 

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Mediului a scris două planuri de atenuare și adaptare, pentru Satu Mare și Tulcea. Institutul, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, a avut în 2025 un buget de peste 14 milioane de lei . 

Institutul a avut în 2024 o cifră de afaceri de 39 de milioane de lei și profit 2,6 milioane de lei. Are 115 angajați și o vechime de 10 ani. Directorul institutului este Ph.D. Habil György Deák. Potrivit declarației de avere din 2024 a soției, care e consilier la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului, Deák a primit lunar, în 2023, 7.300 de euro salariu, de la institut. 

Firma Almaro Training a făcut planul de atenuare și adaptare pentru Moreni. Unul dintre asociații companiei este Adrian Bădilă, fost director general la Institutului Naţional de Administraţie, subprefect al Capitalei pe o perioadă de șapte luni, în 2005, și fost viceprimar la Primăria Sectorului 6, în perioada 1996 – 2000. 

Global Tech Expert SRL a făcut planul de adaptare pentru Drobeta Turnu Severin. Firma aparține Ionelei Dragomir. Ea mai este administrator și acționar majoritar în firma Next Bike SRL. Ambele firme au avut contracte cu statul .

Misiune ratată

Pe lângă strategiile și planurile de adaptare, orașele mai au câteva instrumente puse la dispoziție de Comisia Europeană, să le ajute în adaptarea climatică. 

Unul dintre ele este Misiunea pentru Adaptare (MIP4Adapt), pentru care Comisia Europeană a lansat un apel în 2022. Din România sunt doar opt semnatari: Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Iași, Roman, Suceava, Târgu Secuiesc, Fierbinți. 

MIP4Adapt este o platformă lansată de Comisia Europeană, care oferă sprijin autorităților locale și regionale pentru implementarea Misiunii UE privind adaptarea la schimbările climatice. Pentru comunitățile care semnează adeziunea la MIP4Adapt, platforma oferă expertiză, resurse și finanțare pentru proiecte de adaptare climatică. 

„Entități românești participă în 13 Proiecte MIP4Adapt, cu un total de 36 de participări, obținând finanțări de peste 10 milioane de euro. Câteva aspecte cheie includ: Cluj primește 407.000 de euro în proiectul UrbanBreath, care se concentrează pe regenerarea și renaturarea urbană. Fierbinți-Târg este implicat într-o inițiativă de guvernanță colaborativă. Un sector din București face parte din Natalie, un proiect de soluții bazate pe natură (NBS), primind 223.000 de euro. Sectorul 2 al Bucureștiului participă în REgreenaration, un alt proiect de regenerare urbană, cu o finanțare de 434 de mii de euro”, ne-a transmis Comisia Europeană, prin biroul de presă. 

Corina Murafa, lector universitar, activist și consultant independent în domeniile climă, energie și sustenabilitate, ne-a declarat că orașele semnatare nu au profitat de serviciile oferite de misiune. 

„Doar opt orașe din România și nici o regiune mai extinsă, care să cuprindă atât de afectatul mediu rural, au semnat Carta Misiunii pentru adaptare. Chiar și acelea, timp de aproape doi ani, nu au profitat cu nimic de resursele oferite de misiune. Deși nu asta era fișa postului meu de expert independent în board-ul european al misiunii, m-am simțit rușinată de inerția celor care au semnat. După ceva mail-uri și telefoane insistente, finalmente mai bine de jumătate din orașele semnatare au aplicat și vor beneficia de asistență tehnică europeană. Să-și facă evaluări de risc climatic, să piloteze soluții, etc”, a declarat Murafa, care este și membru în Board-ul Misiunii Europene de Adaptare la Schimbările Climatice . 

Am solicitat Misiunii, dar și primăriilor, să ne spună ce anume au făcut orașele din România, după ce au semnat Carta Misiunii. Primăriile Iași, Sibiu și Fierbinți nu au răspuns la cerere. 

Primăria Brașov ne-a transmis, în martie 2025, că a cerut asistență tehnică de la MIP4Adapt abia la finalul lui ianuarie, 2025. A optat pentru toate cele trei tipuri de asistență tehnică oferite: evaluarea riscurilor, elaborarea căilor de adaptare și implementarea soluțiilor de adaptare la schimbările climatice, identificarea proiectelor adecvate în adaptarea climatică și pentru accesarea finanțărilor și surselor de finanțare. 

Instituția a precizat că există planuri concrete sau acțiuni ca rezultat al sprijinului tehnic primit, cum ar fi evaluările de risc. Totodată, primăria a precizat că a solicitat asistență și pe partea de accesare de fonduri europene pentru adaptare, din programe ca Horizon sau LIFE și altele. (Despre accesarea fondurilor pentru adaptare am scris aici și aici.)

În perioada martie – decembrie 2025, experții MIP4Adapt au evaluat Climate City Contract (CCC) și Planul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice (PiEE). „Acestea au fost sau vor fi revizuite în urma feedback-ului primit de la experții MIP4ADAPT”, ne-a transmis Sorin Toarcea, din cadrul Serviciului de comunicare al Primăriei Brașov. Tot cu ajutorul experților a fost stabilită o listă de proiecte de adaptare, iar angajații primăriei au învățat, de la experți, strategii de comunicare ale inițiativelor climatice.

Mai multe sosele au fost inundate in Municipiul Brasov, marti, 20 iulie 2021. Inquam Photos / Alex Nicodim

Primăria Cluj- Napoca nu a înțeles întrebarea noastră. În loc să ne răspundă legat de demersurile primăriei în MIP4Adapt, ne-a transmis informații despre Mission Label și contractul climatic semnat cu NetZeroCities, care este de fapt o inițiativă pe mitigare climatică, nu pe adaptare. Când am cerut o clarificare, reprezentanții primăriei ne-au spus că „cele două misiuni se implementează la nivelul municipiului în complementaritate”. Și că, în prezent, o echipă a primăriei lucrează cu experți solicitați prin intermediul Misiunii pentru a îmbunătății colaborarea între departamentele din primărie „în vederea implementării proiectelor din planul de investiții”, iar „câțiva angajați ai instituției au fost certificați la finalul anului trecut ca experți în implementarea soluțiilor bazate pe natură, pilon esențial care stă la baza adaptării la schimbările climatice”.

Primăria Suceava ne-a spus că a transmis aplicația pentru obținerea serviciilor de asistență tehnică în cadrul Misiunii, și până în martie 2025 avusese loc o întâlnire online pentru stabilirea nevoilor de asistență tehnică. Deși am solicitat noi date, instituția nu a revenit cu alte informații de actualitate.

Primăria Târgu Secuiesc a câștigat un proiect Climaax (150.000 de euro) pentru analizarea impactului schimbărilor climatice asupra comunității locale. Climaax este o inițiativă parte a Misiunii pentru Adaptare. Primăria Târgu Secuiesc nu a înregistrat progrese în proiect, după cum reiese din răspunsul recent al instituției . Ne-a transmis însă, că în cadrul programului URBACT, primăria va implementa soluții bazate pe natură, pentru atenuarea efectelor inundațiilor rapide și ale secetei. Proiectul este realizat în colaborare cu localitatea Püspökszilágy, din Ungaria.

Primăria Roman a transmis că municipiul nu a beneficiat de sprijin pentru elaborarea unor proiecte concrete, prin MIP4Adapt, până în luna aprilie, 2025. „Această situație a fost determinată de timpul limitat disponibil pentru formularea solicitărilor de sprijin, corelat cu volumul semnificativ de proiecte aflate deja în implementare la nivel local”, potrivit răspunsului.

În calitate de semnatar al Cartei, spune instituția, angajații au participat la programe de instruire și schimb de experiență, ca programul MIP4Adapt Peer Learning sau formarea „Nature-based Solutions as an Adaptation Option”. Un proiect concret realizat ca urmare a aderării la MIP4Adapt este actualizarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană 2022-2030 , care include un capitol dedicat atenuării și adaptării la schimbările. 

În Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2022-2030 a municipiului Roman se menționează că „deși municipiul Roman a făcut primii pași spre dezvoltarea unei strategii locale pentru climă, (…), eforturile de implementare s-au diminuat, astfel încât nu se pot face estimări privind gradul de reducere al emisiilor de gaze cu efect de seră. Iar în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice nu au fost făcute evaluări privind gradul de vulnerabilitate, astfel încât să se pună bazele unui plan de măsuri”. 

Mai mult, documentul subliniază nevoia unei strategii de adaptare. „Municipiul Roman, prin poziționarea sa geografică și a specificului său din punct de vedere economic, prezintă un ridicat grad de expunere la schimbările climatice, ceea ce face necesară dezvoltarea unei strategii locale de atenuare și adaptare la schimbările climatice”, se arată în document. Potrivit unui răspuns recent al primăriei, nu au fost făcute progrese în ultimele zece luni. 

Convenția Primarilor: peste 80% dintre localitățile semnatare nu au făcut nimic

Pactul Primarilor pentru Climă și Energie al UE – Covenant of Mayors reunește mii de administrații locale care se angajează să implementeze obiectivele UE în materie de climă și energie. A fost lansat în 2008 și este structurat în jurul a trei obiective: atenuare, adaptare și sărăcie energetică.

Potrivit site-ului oficial, 190 de localități din România au semnat adeziunea, începând cu anul 2008. Însă 152 de localități nu au depus evaluarea, țintele și planul de adaptare. Iar dintre cele care au depus, foarte puține au trecut mai departe de faza de evaluare. În comparație, din 568 de orașe și provincii din Belgia care au semnat adeziunea, doar 20 nu și-au îndeplinit angajamentele privind documentația pe adaptare climatică. 

Convenția parafată de primării spune că semnatarii trebuie să depună rapoarte de monitorizare privind implementarea acțiunilor la fiecare 2 ani și rapoarte privind emisiile la fiecare 4 ani. 

Nevoia unui Consiliu Științific Independent

Ana Maria Niculicea, cercetătoare în cadrul Energy Policy Group (EPG), susține că, pe lângă Legea Climei (despre care am scris în acest episod), este necesară înființarea unui Consiliu Științific Consultativ. 

„Consiliile astea există la nivelul Uniunii Europene, dar și în lume. Practic, experți din domeniul schimbărilor climatice, independenți, care nu fac parte din nicio instituție, se reunesc și formează cadrul ăsta, organismul ăsta, independent, neafiliat politic, care practic consiliază decidenții în virtutea expertizei lor. Consiliile mai au și un rol din ăsta de monitorizare a progreselor”, a declarat Niculicea. 

„Pot fi o forță foarte importantă de soft power în cadrul modelării opiniei publice în legătură cu schimbările climatice, progresul pe care o țară îl are în atingerea țintelor, pentru că în unele instanțe e posibil ca politicele climatice pe care o țară le are să nu fie tocmai cele mai eficace sau eficiente sau poate să fie și în detrimentul public. Și un astfel de organism independent are și rolul de a trage semnale de alarmă în legătură cu ce se întâmplă la nivelul guvern”, a completat cercetătoarea. 

Un proiect de lege pentru înființarea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă a fost depus în Parlamentul României în iulie 2024. A fost adoptat de Senat, iar din octombrie 2024 se află la Camera Deputaților, unde așteaptă să primească avizele de la comisiile specialitate.

• Dacă ești interesat de prima bază de date cu planurile de adaptare, proiectele și intențiile primăriilor când vine vorba de adaptarea la schimbările climatice, scrie-ne la info@context.ro.