Sistemul de supraveghere a frontierei de la Marea Neagră (SCOMAR) nu are mentenanță când România intră în Schengen cu granița maritimă

În 2017, polițiști de frontieră declarau pentru presă că sistemul care supraveghează granița maritimă a țării (SCOMAR) nu funcționează așa cum ar trebui. În 2019, DIICOT a descoperit că nu funcționa și nici nu avea mentenanță exact când un transport uriaș de droguri eșua pe plajele României. Nici azi, cu câteva zile înainte de intrarea României în spațiul Schengen maritim, pare că SCOMAR nu beneficiază de întreținere corespunzătoare.

• Din 2017, SCOMAR a funcționat fără mentenanță timp de mai bine de trei ani;

• Ulterior, mentenanța a fost făcută cu sincope;

• În 2021, autoritățile semnalau că e necesar să fie înlocuite mai multe elemente ale sistemului;

• Nici în prezent nu e asigurată mentenanța pentru întregul sistem SCOMAR.

După 13 ani de negocieri, România va intra în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, începând cu 31 martie. Aderarea presupune eliminarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen. Însă, ar putea crește pericolele pentru securitatea internă a țării, infractorii având cale liberă.

În perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, una dintre prioritățile României încă de când a devenit membră a Uniunii Europene, pentru securizarea graniței maritime a fost făcută o investiție de 24,6 milioane euro din fonduri PHARE şi cofinanţare națională pentru un sistem operativ de supraveghere care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a inaugurat oficial Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR) în aprilie 2009.

În activitățile specifice de supraveghere a frontierei maritime, SCOMAR este folosit de Poliția de Frontieră la nivelul Gărzii de Coastă. Sistemul de comandă și control SCOMAR utilizează tehnologii IT&C (tehnologia informației și a comunicațiilor), radare și tehnologii optoelectronice. Prin intermediul sistemului, România participă la cooperarea internațională în domeniul controlului frontierelor.

Centru SCOMAR (sursa foto: Raport “România în Schengen. Frontiere sigure pentru Europa” – Ministerul Afacerilor Externe)

De implementarea și punerea în funcțiune a sistemului s-a ocupat o companie spaniolă din domeniul tehnologiei informației și al sistemelor de apărare, Indra Sistemas.

Mentenanța post-garanție a fost atribuită unei asocieri de companii românești, care a asigurat serviciile în perioada 2013-2017. Valoarea celor patru contracte subsecvente semnate a fost de peste 6,1 milioane de euro din Fondul pentru Frontierele Externe și Fondul pentru Securitate Internă, bani europeni.

Însă contractul de mentenanță a expirat în 2017. La acea vreme, Libertatea relata că “cel mai performant sistem de supraveghere a granițelor, cel de la Marea Neagră, nu funcționează permanent la punctul de la Perișor, unul dintre cele nouă turnuri de comunicații ale SCOMAR. Au fost suspiciuni că era închis în mod deliberat, pentru a nu-i deranja pe ”vânătorii de icre negre”.”

Mai târziu, în 2019, SCOMAR nu a reușit să depisteze un transport de aproape două tone de cocaină care a eșuat pe plajele românești. Sistemul nu funcționa în parametri și nu exista un contract pentru mentenanță.

“Introducerea cocainei pe teritoriul României a survenit și în condițiile unor disfuncționalităţi tehnice la sistemul SCOMAR, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză (…) În registrele de informări operative de la G.N. Sulina și Garda de Coastă Constanța figurează consemnat la data de 16.03.2019 faptul că radarele și camerele SCOMAR au fost oprite și faptul că despre acest aspect a fost informată conducerea”, arată DIICOT în rechizitoriul dosarului „Cocaina de la Marea Neagră”.

IGPF susține însă că nu au existat disfuncționalități. “Începând cu anul 2009 şi până la data prezentei, Sistemul Integrat de Supraveghere a Frontierei Maritime a funcţionat neîntrerupt, defecţiunile tehnice înregistrate la diferitele echipamente care intră în compunerea subsistemelor, nefiind de natură să genereze întreruperea funcţionării acestuia”, a precizat Poliția de Frontieră într-un răspuns solicitat de Context.ro.

Abia în mai 2019 a fost lansată în SEAP procedura de achiziție pentru mentenanța preventivă și corectivă a SCOMAR, organizată pe patru loturi. Dar procedura a fost anulată, pentru că pentru unul dintre loturi nu a fost depusă nicio ofertă, iar pentru celelalte trei loturi nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă.

În perioada septembrie-noiembrie 2019 au fost reiniţiate procedurile de achiziţie sub forma a patru licitații distincte. Dintre acestea, cea care privea serviciile de mentenanță a aplicației SCOMAR a fost anulată în ianuarie 2020.

Abia în decembrie 2020 a fost semnat contractul pentru achiziția de sisteme de electroalimentare de rezervă în locaţiile SCOMAR și unul pentru mentenanța preventivă a șapte radare împreună cu reparația radarelor din opt turnuri de comunicații. Iar în anul 2021, a fost încheiat un contract pentru reparația a 13 sisteme optoelectronice (mentenanță corectivă) și echipamente de codare şi decodare digitală a imaginilor video cu asocierea de firme Electro Optic Systems Management Consulting și MIRA Technologies Group. Din patru contracte subsecvente, două au fost reziliate.

Reprezentanții Poliției de Frontieră au transmis la cererea Context.ro că desfacerea contractelor a avut loc având în vedere faptul că echipamentele au fost declarate nereparabile. “De asemenea, au fost situaţii în care prestatorii de servicii nu si-au îndeplinit obligaţiile contractuale precum şi situaţii în care aceştia au îndeplinit obligaţiile cu întârziere”, potrivit IGPF.

Pentru a asigura mentenanța evolutivă a sistemului de supraveghere, IGPF a organizat în octombrie 2020 o procedură de achiziție de tip dialog competitiv, care a fost și aceasta anulată un an mai târziu pentru că “nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/sau financiare”, potrivit informațiilor din SEAP.

De această dată, Poliția de Frontieră ar fi trebuit să achiziționeze: patru radare, șapte echipamente optoelectronice, o soluție informatică integrată SCOMAR, 10 link-uri radio, o soluție de tip DMZ, 10 upgrade-uri sistem securitate perimetrală turnuri comunicații, 25 echipamente de climatizare, trei sisteme de electroalimentare, 10 servicii de expertiză tehnică pentru turnuri, șase lucrări de consolidare turnuri de comunicații și anexe, o lucrare de proiectare și execuție lucrări de reabilitare sediu SCOMAR.

Dintre acestea, prin licitații separate, s-au achiziționat ulterior: șapte echipamente de climatizare, șase sisteme de electroalimentare, 10 link-uri radio, s-a reabilitat sediul și au fost consolidate opt turnuri de comunicații SCOMAR.

Turn de comunicații SCOMAR, Sfântu Gheorghe (sursa foto: Context)

În iulie 2021, printr-o hotărâre a Guvernului a fost aprobată “Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții pentru modernizarea SCOMAR”, o cheltuială de aproape 72 de milioane de lei din Fondul pentru Securitate Internă. 

“Se impune la acest moment asigurarea funcționării continue a acestui sistem, precum și implementarea cerințelor operaționale, ceea ce presupune un proces de mentenanță evolutivă (modernizare) a soluțiilor tehnice existente”, scria în nota de fundamentare în care se specifica faptul că era necesar să fie înlocuite mai multe elemente din cadrul sistemului:

• minim 4 radare din cele 7 radare existente;
• minim 7 echipamente optoelectronice din cele 8 existente;
• aplicaţia integrată de supraveghere SCOMAR existentă;
• minim 17 link-uri radioreleu punct-la-punct existente;
• echipamentele din cadrul subsistemului de securitate perimetrală existent la nivelul SSL cu o soluție integrată de securitate conform cerințelor operaționale.

Așa cum arată datele din SEAP, termenul limită pentru depunerea ofertelor era data de 12 iulie 2022, însă atribuirea contractului a fost tergiversată de contestații depuse de doi dintre ofertanți la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, astfel că nu a fost semnat un contract nici până azi.