În timp ce Preşedinta Comisiei Europene laudă eficiența sancțiunilor împotriva Rusiei, oligarhii lui Putin fac bani nestingheriți în România

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat eficiența sancțiunilor UE împotriva Rusiei în timpul vizitei din România. Investigațiile Context.ro și o analiză a RUSI spun că oligarhii ruși nu sunt sancționați de țara noastră. Mai mult, ei fac profituri în România în timp ce susțin armata rusă care a invadat Ucraina și a comis crime de război.  

“Analiza noastră economică este foarte clară. Sancţiunile afectează în mod sever economia rusă. Dacă ne uităm la dobândă, a crescut la 20%, dacă ne uităm la inflaţie, a crescut la 10% (…). Ridicarea sancţiunilor sunt în topul revendicărilor” atunci când se poartă negocieri cu Rusia, “lucru care vorbeşte de la sine”, a mai precizat Preşedinta Comisiei Europene, care a fost primită luni de preşedintele Nicuşor Dan la Baza militară Mihail Kogălniceanu din Constanța. 

În realitate, însă, guvernul român “merge pe burtă” în ceea ce priveşte sancţiunile, iar oligarhii ruşi continuă să facă bani nestingheriţi în România.

Oligarhi ruşi nesancţionaţi

În seria de investigații “Oligarhi ruşi nesancționați”, am arătat că oameni de afaceri din cercul de putere al lui Putin fac bani în România nestingheriţi, în ciuda faptului că sunt și furnizori pentru mașinăria de război rusă. 

O instituție de stat a pompat milioane de euro într-o companie controlată de rusul Viktor Vekselberg, inclus pe lista de sancțiuni de SUA și alte șapte state pentru implicarea sa în războiul din Ucraina. Detalii aici.

Viktor Vekselberg, Sursă: Shutterstock

Românii cumpără suplimente alimentare de sute de milioane de euro de la compania unui alt oligarh rus apropiat de Vladimir Putin, Andrey Kosogov, beneficiarul real al Sun Wave Pharma, liderul de piață în domeniu. Kosogov controlează firma din România printr-o rețea complexă de offshore-uri, iar afacerile sale din Rusia l-au legat de alți oligarhi din cercul lui Putin, aflaţi pe listele de sancțiuni ale SUA, UE și alte state occidentale. Detalii aici.

Andrey Kosogov (Credit foto: Proekt)

Lukoil a livrat kerosen pentru avioanele de luptă rusești folosite în războiul din Ucraina. În paralel, autoritățile române au cumpărat de la Lukoil combustibil de sute de milioane de euro, iar alte lucrări publice de zeci de milioane de euro au ajuns la Strabag, companie al cărei beneficiar real a fost până de curând Oleg Deripaska, oligarh rus sancţionat în Occident şi unul dintre furnizorii pudrei de aluminiu pentru proiectilele folosite în masacrele de la Bucea și Mariupol. Detalii aici.

Drumul către Bucea, regiunea Kiev – aprilie 2022 (sursa foto: kibri_ho, Shutterstock)

Expert internaţional: “am crezut că România va fi mai vizibil angajată. Nu e”

Tom Keatinge (sursa foto: RUSI Europe)

Tom Keatinge, director fondator al RUSI, a fost recent în România, unde a participat la o serie de discuții legate de sancțiunile internaționale. Expertul a explicat într-un interviu pentru Context.ro că sancțiunile sunt o modalitate de a pune presiune pe Rusia, având ca obiectiv principal reducerea capacităţii lui Putin de a-și folosi armata și, “prin urmare, de a continua războiul din Ucraina”. 

RUSI a analizat și ce face România în privința acestor măsuri. Citește raportul aici. 

“Am fost frapat de măsura în care lucrurile sunt foarte discrete în România. Pentru o țară care se află în prima linie, pentru o țară care a primit mulți refugiați ucraineni, cineva a spus, nu știu, nu-mi amintesc limba română, dar cineva a spus că există o expresie în română despre târâtul pe burtă (a merge pe burtă)”, a declarat Tom Keatinge pentru Context.ro. 

Datele oficiale confirmă afirmația, având în vedere că, după invazia Ucrainei din februarie 2022, ANAF a emis doar șapte ordine de blocare a resurselor economice pentru șase entități. Între timp, unele ordine au fost ridicate.

“Țările care sunt cele mai angajate sunt cele de la graniță (…), motiv pentru care am crezut că România va fi mai vizibil angajată. Nu e”, a declarat expertul internațional pentru Context.ro.

Citeşte interviul integral aici.

Explicaţia autorităţilor

sursa foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

În România au existat două comitete care trebuiau să se ocupe de sancţiuni. La finalul anului 2024, apare, prin Ordonanță de urgență, a treia comisie, fără să fie clar dacă celelalte două au dispărut. 

În nota de fundamentare a ordonanței de urgență prin care ia naștere comisia, guvernul recunoaște că, la aproape trei ani de război și sancțiuni, în România nu era clar cine trebuia să aplice sancțiunile împotriva Rusiei. Astfel, timp de trei ani, banii Rusiei și ai oligarhilor ruși au circulat nestingherit prin România. 

În luna aprilie, am încercat să aflăm de la președintele interimar și de la experții de la Cotroceni de ce statul român nu aplică măsurile restrictive împotriva Rusiei. I-am solicitat președintelui interimar, prin intermediul biroului de presă, să ne răspundă la câteva întrebări. Am primit un răspuns scurt pe care îl parafrazăm: Informațiile pe care le solicitați nu sunt de interes public. Detalii aici.

Afaceri de miliarde

O analiză 45North din 2023 arată că Rusia și-a intensificat prezența economică în România după anexarea ilegală a Crimeei. Peste 450 de firme legate de Rusia au avut o cifră de afaceri egală cu 1,2%din produsul intern brut al României de anul trecut, peste jumătate din companii sunt înregistrate în București, iar companiile analizate au aproximativ 7.000 de angajați. Raportul, realizat cu ajutorul Beacon Project, poate fi citit integral aici.

În plus, o investigaţie Context.ro a arătat cum Pravfond, o fundație rusească de asistență juridică pentru „compatrioții” aflați în străinătate, a continuat să finanțeze persoane și organizații din întreaga Uniune Europeană – chiar și după ce a fost sancționată la mijlocul anului 2023. Fundația și beneficiarii săi au introdus banii în UE prin diferite tactici, de la contrabandă cu numerar, până la transferuri bancare către terți. Mai multe detalii aici. 

În noiembrie 2023, Laura Codruţa Kovesi a declarat într-un interviu pentru Context.ro că “una dintre tipologiile de a evita sancțiunile impuse de Uniunea Europeană este contrabanda”. Kovesi a subliniat că există câteva cazuri de contrabandă de acest fel investigate de Parchetul European, dar că nu sunt dosare publice, deci nu poate să “vorbească foarte mult despre acestea”. Materialul complet, disponibil aici.

Navele din „umbră”, ancorate în Constanţa

Ilustraţie: Diana Dupu

O altă metodă prin care Rusia evită sancţiunile impuse de Uniunea Europeană este folosirea petrolierelor vechi, cumpărate şi integrate în “flota din umbră”, pentru a continua comerţul ilicit cu petrol – mijloc de finanţare a maşinăriei de război ruse.

O analiză recentă realizată de 45North arată cum Portul Constanța a primit cel puțin o navă din flota din umbră a Rusiei, care produce bani pentru mașinăria de război rusă. Nava Fearless, aflată sub sancţiuni, a avut o escală de 7 zile în Portul din Constanţa ulterior declanşării invaziei ilegale din Ucraina de către Federaţia Rusă. 

Alte două nave sub pavilion rusesc au avut escale în porturile româneşti, conform 45North. Eminent a staţionat o zi în portul Mangalia, în data de 27 noiembrie 2021, iar Caminero ar fi avut o escală de 2 luni, începând 23 mai 2025. Dintre acestea, două nave – Fearless şi Eminent – se află sub sancţiuni în prezent. Mai multe detalii, aici. 

Întrebat în cadrul vizitei Ursulei von der Leyen la baza militară Mihail Kogălniceanu ce părere are despre faptul că anumite entităţi economice, chiar ruseşti, duc jocuri economice în portul Constanţa, preşedintele României, Nicuşor Dan, a răspuns că “trebuie doar ca instituţiile statului să ne informeze asupra lor”.