ANALIZĂ CONTEXT.RO | Cum au arătat legile anti-ONG din Ungaria și Slovacia și cât de apropiate sunt de proiectul votat de coaliția ad-hoc AUR-PSD? PLUS Ce s-a întâmplat în 2012 în Rusia

O propunere legislativă susținută de PSD și AUR și aprobată de Senatul României, privind publicarea donatorilor organizațiilor neguvernamentale, este asemănătoare cu legislații adoptate anterior în Ungaria și Slovacia, criticate de Comisia Europeană și asociate modelului rusesc al „agenților străini”. Citește mai jos analiza noastră și detaliile legate de noua lege care va afecta zeci de mii de organizații caritabile. 

O scrisoare deschisă semnată de 430 de ONG-uri se opune propunerii aprobate de PSD și AUR, iar semnatarii spun că legea este neconstituțională, pentru că îngrădește dreptul la libera asociere și dreptul la viață privată în mod disproporționat și o compară cu legislația folosită în Rusia pentru intimidarea societății civile.

Senatul României a adoptat luni, 18 mai, o propunere legislativă care obligă asociațiile și fundațiile să publice anual numele tuturor donatorilor care au contribuit cu sume mai mari de 5.000 de lei. Organizațiile care nu respectă această obligație riscă suspendarea activității și dizolvarea în decurs de un an. 

Propunerea legislativă a fost aprobată de Senat cu 76 voturi pentru, 32 contra și 4 abțineri. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, camera decizională, unde poate fi adoptat, modificat sau respins.

Precedentele legislative din Ungaria şi Slovacia şi modelul rusesc al “agenţilor străini”

Propunerea legislativă AUR urmăreşte acţiuni similare celor adoptate în Ungaria, sub guvernul lui Viktor Orban, unde cadrul legislativ privind finanţarea organizaţiilor neguvernamentale a fost modificat în 2017, prin introducerea unor obligații suplimentare privind transparenţa finanţării, în special a ONG-urilor care primeau finanţări externe.  

Organizațiile care depășeau un anumit prag anual de finanțare externă trebuiau să se înregistreze ca entități „sprijinite din străinătate” și să publice date despre finanțatorii lor, inclusiv donatori individuali. De asemenea, statutul de organizaţie „sprijinită din străinătate” trebuia afișat public pe platformele organizațiilor. Măsura a fost contestată la nivel intern și european, de societatea civilă și instituții europene, care au spus că legea, deși urmărește un scop legitim de transparență, poate avea efect de stigmatizare și poate afecta disproporționat activitatea ONG-urilor.

În mai 2025, a fost depus un nou proiect legislativ în Parlamentul maghiar, privind transparenţa finanţării ONG-urilor, care extindea şi mai dur mecanismele aprobate anterior. Proiectul prevedea posibilitatea ca ONG-uri și instituții media finanțate din exterior să fie incluse pe liste oficiale de monitorizare, cu obligații suplimentare de raportare și posibile restricții privind finanțarea. În anumite situații, autoritățile ar fi putut aplica sancțiuni administrative sau financiare. Mai multe organizaţii vizate şi instituții europene au criticat propunerile legislative, susținând că ar crește semnificativ presiunea administrativă asupra societăţii civile și a presei independente, iar adoptarea proiectului din 2025 a fost amânată pe fondul criticilor interne şi externe, în prezent nefiind aprobate reglementările propuse.

Sursa foto: JOHN THYS / AFP / Profimedia

 În Slovacia, a fost adoptat un pachet legislativ similar privind transparența ONG-urilor, inițiat de guvernul condus de Robert Fico în 2025. Legea a introdus obligații de raportare detaliată a finanțării și a structurii organizațiilor, inclusiv publicarea datelor privind donatorii organizaţiilor. În forma inițială, proiectul includea și prevederi suplimentare privind clasificarea ONG-urilor ca entități cu activitate de lobby, însă aceste dispoziţii au fost eliminate în procesul legislativ în urma criticilor interne și externe. Comisia Europeană a semnalat posibile probleme de compatibilitate cu legislația europeană în forma inițială a proiectului, în timp ce autoritățile de la Bratislava au susținut că măsurile sunt menite să asigure transparența finanțării și a activității ONG-urilor.

sursa foto: Inquam Photos /Alexandru Nechez

Mai multe articole de presă şi organizaţii internaţionale au comparat legislațiile privind ONG-urile din Ungaria și Slovacia cu modelul rusesc al „agenților străini”. În 2012, Parlamentul rus a aprobat un pachet legislativ care viza inițial organizațiile ce primeau finanțări externe și desfășurau activități considerate politice. Acestea au fost obligate să figureze într-un registru special și să respecte cerințe de raportare suplimentare. 

Potrivit publicaţiei Meduza.io, partener OCCRP, reglementările au fost extinse în 2020, când legea a permis şi includerea persoanelor fizice, a jurnaliștilor sau publicațiilor, dacă autoritățile consideră că desfășoară activitate politică și au legături financiare sau de alt tip cu entităţi din afara ţării.

Aplicarea acestor reguli în Rusia a dus la includerea unor organizații media independente și jurnaliști în registre speciale ale Ministerului Justiției privind „agenții străini”, acest statut obligând etichetarea materialelor, raportare financiară periodică și restricții asupra activității profesionale. Conform Meduza.io,  extinderea definiției de „agent străin” a crescut capacitatea autorităților de a controla şi limita activitatea societății civile și a presei independente.

Ce prevede proiectul PSD-AUR?

Dacă ar fi aprobat și de Camera Deputaților, asociațiile, fundațiile și federațiile ar avea obligația „să întocmească o listă care să evidențieze toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice și juridice”, ulterior lista va fi publicată „într-o secțiune specială pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice”, conform proiectului de lege. 

Organizațiile care nu respectă această obligație riscă mai întâi suspendarea activității, iar, dacă nu se conformează în termen de un an, pot fi desființate. 

Proiectul de lege a primit aviz negativ atât din partea Consiliului legislativ, cât și a Consiliului Economic și Social. Acesta vizează completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Avizul nefavorabil al Consiliului Legislativ atenționează că proiectul de lege ar introduce mecanisme de control pe modelul Ungariei, care „a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză” și contravine legislației europene.

În avizul nefavorabil al Comisiei Economice și Sociale din Senat, se arată că „asociațiile și fundațiile au deja obligații extinse de transparență financiară”. Avizul mai subliniază că „obligația de publicare a numelui donatorilor produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării societății civile. Persoane care ar dori să susțină financiar organizații cu activitate sensibilă din punct de vedere politic sau social ar putea renunța la donații de teama expunerii publice”.

Cele 430 de organizații care au semnat scrisoarea deschisă consideră că proiectul este neconstituțional, invocând Constituția României, mai exact că dreptul la libera asociere și dreptul la viață privată nu pot fi restrânse în condițiile propuse de inițiatori, întrucât măsura nu este proporțională cu situația care a determinat-o și nici necesară într-o societate democratică.  

De asemenea, semnatarii consideră că suspendarea activității urmată de dizolvarea unei organizații pentru simpla nedepunere a unei declarații administrative este o măsură excesivă.

În scrisoarea deschisă se mai arată că Statul Român are deja toate pârghiile necesare pentru a verifica  finanțarea ONG-urilor. De exemplu, organizațiile trebuie să depună anual la Ministerul Finanțelor un bilanț contabil, contul rezultatului exercițiului financiar pentru anul anterior. Ca să poată primi o sponsorizare, un ONG trebuie să fie înscris în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale. 

ANAF-ul ține evidența registrului și poate accepta sau respinge organizațiile care nu îndeplinesc condițiile de transparență, precum că desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale, nu are obligații fiscale restante la bugetul general, a depus situațiile financiare anuale prevăzute de lege. 

AUR și PSD împotriva societății civile: cine a votat pentru legea donatorilor și cine s-a opus 

Proiectul de lege a stârnit un val de reacții în spațiul public, dar și la tribuna Senatului.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, luni seara, la România TV, că este de acord cu legea inițiată de AUR, prin care organizațiile non-guvernamentale sunt obligate să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. „Colegii mei din Senat au votat, va veni la Cameră. Ca principiu, eu cred că n-are nimeni, dacă e un om corect, de ce să ascundă. Atâta timp cât dau din acel 2% sau 3,5%, care ar veni în mod normal la stat, îi consider bani publici. Nu văd nicio problemă. Care-i problema să fii transparent?”, a declarat Sorin Grindeanu.

Inquam Photos / Octav Ganea

Doar că statul știe exact cine și cui redirecționează 3,5% din impozitul pe venit. Contribuabilii care vor ca 3,5% din impozitul lor pe venit să fie redirecționat către o organizație non-profit completează formularul 230, în care includ date personale, cum ar fi CNP-ul. Formularele ajung la ANAF, unde sunt verificate, iar apoi statul virează suma direct din trezorerie în contul ONG-ului ales. Statul este cel care procesează cererea, identifică donatorul și transferă banii, controlând integral această identitate. 

Liderul AUR, George Simion, a scris într-o postare pe Facebook cu privire la acest proiect de lege: „Victorie la Senat! Am trecut legea care oferă transparență la finanțarea ONG-urilor! Cine e deranjat de transparență?”

sursa foto: INQUAM-PHOTOS: George Calin

În timp ce inițiatoarea AUR, Ionelia Florența Priescu, a declarat  de la tribuna Senatului că „Prin proiectul AUR, practic orice cetățean poate deveni avertizor public de integritate, un cetățean activ care poate semnala autorităților atunci când observă nereguli”, senatoarea USR, Spataru Ileana, a catalogat proiectul de lege drept  „o propunere legislativă care nu are legătură cu transparența, scopul ei real este intimidarea și controlul total asupra societății civile” .

 “Sunt ONG-uri care luptă împotriva traficului de droguri sau împotriva traficului de persoane, în care rețelele matriote chiar urmăresc donatarii pentru a-i putea sancționa și a-i putea pedepsi într-o justiție privată pentru că au curajul să lupte”, a declarat Niculescu Țâgârlaș Cristian (PNL) de la tribună.

Proiectul de lege este marca unei alianțe AUR-PSD, ai căror senatori au făcut posibilă aprobarea lui, conform G4Media. Senatorul PSD Ion Rujan, șeful Comisiei Juridice, a confirmat pentru G4Media că PSD a votat în favoarea proiectului de lege. USR și UDMR au votat împotrivă, iar Daniel Fenechiu (PNL), membru în Comisia Juridică a Senatului, a declarat că nu a votat pentru acest proiect de lege, conform aceleiași surse.