Un document oficial al guvernului Ciolacu arată că statul nu a reușit să stabilească cine și cum trebuie să aplice măsurile restrictive împotriva Moscovei și a oligarhilor lui Vladimir Putin, după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022. Un expert internațional care a analizat situația din România spune că a constatat că țara noastră a mers pe burtă în privința sancțiunilor.

Bunurile și banii Rusiei puse sub sechestru în procedurile privind sancțiunile împotriva regimului lui Vladimir Putin au revenit în discuție, în special după ce Donald Trump și-a început al doilea mandat la Casa Albă. Rusia cere ridicarea sancțiunilor. Pe de altă parte, Ucraina cere să primească acces la aceste fonduri pentru a se putea apăra. 

Rusia face crime de război, România merge pe burtă

Tom Keatinge este director fondator al Centrului pentru Finanțe și Securitate la Royal United Services Institute (RUSI), unde lucrează din 2014 și a fost recent în România, unde a participat la o serie de discuții legate de sancțiunile internaționale. Expertul RUSI a explicat într-un interviu pentru Context.ro că sancțiunile sunt o modalitate de a pune presiune pe Rusia să plece din Ucraina. El a adăugat că obiectivul principal al sancțiunilor este de a reduce “capacitatea lui Putin de a-și folosi armata și, prin urmare, de a continua războiul din Ucraina”.

RUSI a analizat și ce face România în privința acestor măsuri. “Am fost frapat de măsura în care lucrurile sunt foarte discrete în România. Pentru o țară care se află în prima linie, pentru o țară care a primit mulți refugiați ucraineni, cineva a spus, nu știu, nu-mi amintesc limba română, dar cineva a spus că există o expresie în română despre târâtul pe burtă (a merge pe burtă),” a declarat Tom Keatinge pentru Context.ro. 

Datele oficiale confirmă afirmația, având în vedere că, după invazia Ucrainei din februarie 2022, ANAF a emis doar șapte ordine de blocare a resurselor economice pentru șase entități: TMK ARTROM S.A., TMK ASSETS SRL, AEROFLOT,  TMK EUROPE GMBH, METALLOINVEST TRADING AG și MMK METALURJI SANAYI TICARET VE LIMAN ISLETMECILIGI A.S. Între timp, unele ordine au fost ridicate. 

De la Cotroceni, Ilie Bolojan ne-a transmis că sancțiunile împotriva Rusiei nu sunt de interes public

Am încercat să aflăm de la președintele interimar Ilie Bolojan și de la experții de la Cotroceni de ce statul român nu aplică măsurile restrictive împotriva Rusiei. Ne-am adresat administrației prezidențiale pentru că sancțiunile internaționale țin de politica externă. O decizie a Curții Constituționale arată că “în esență, regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituție, Președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că, în planul politicii externe, conduce și angajează statul”. 

Ilie Bolojan (sursa foto: Inquam Photos / Mălina Norocea)

I-am solicitat președintelui interimar, prin intermediul biroului de presă, să ne răspundă la câteva întrebări. Am primit un răspuns scurt pe care îl parafrazăm: Informațiile pe care le solicitați nu sunt de interes public. 

Am solicitat și un interviu cu consiliera prezidențială Luminița Odobescu, cea care a condus Ministerul Afacerilor Externe și care, într-un interviu acordat postului public de radio, afirma că România se descurcă bine când vine vorba de sancțiuni. Și Odobescu ne-a refuzat.

Luminiţa Odobescu, ministrul Afacerilor Externe (Inquam Photos / George Călin)

Sancțiuni ba, conferințe da 

După câteva zile, administrația prezidențială ne-a trimis drept răspuns un referat în care a rezumat diverse acte normative și explicații tehnice. Administrația Prezidențială nu a putut să indice în mod clar ce bunuri, sume de bani sau ce activități mai concrete au fost desfășurate pentru punerea sub sechestru a bunurilor Federației Ruse. În schimb, ne-a spus că diverse autorități au organizat conferințele „Protector – Afaceri în siguranță” în care au popularizat sancțiunile internaționale.

Guvernul Ciolacu recunoaște că aplicarea sancțiunilor e blocată 

În ceea ce privește problema sancțiunilor, în România au existat două comitete: unul la MAE, care era activ din 2008, și unul înființat de Nicolae Ciucă în 7 aprilie 2022, care funcționa în cadrul Cancelariei Primului Ministru. La finalul anului 2024, apare, prin Ordonanță de urgență, a treia comisie, tot la Cancelaria Primului Ministru. Nu e clar dacă celelalte două comisii au dispărut. MAE spune oficial că, prin ordonanța dată de cabinetul Ciolacu, noul comitet a preluat din atribuțiile celor două. 

Marcel Ciolacu (sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

În nota de fundamentare a ordonanței de urgență prin care ia naștere comisia, guvernul recunoaște că, la aproape trei ani de război și sancțiuni, în România nu era clar cine trebuia să aplice sancțiunile împotriva Rusiei. Astfel, timp de trei ani, banii Rusiei și ai oligarhilor ruși au circulat nestingherit prin România.

Ordonanța guvernului Ciolacu nu a rezolvat problema pentru că atât MAE, cât și ANAF, au reușit să emită până acum doar regulamente de funcționare pentru diversele comitete care se ocupă de sancțiuni. Detalii aici și aici.

Secretomania de la MAE 

Totuși, Ministerul Afacerilor Externe coordona o comisie specială care se ocupa de tema sancțiunilor. Comisia a apărut printr-o ordonanță din 2008, care a stabilit aplicarea și impunerea de sancțiuni internaționale. Context.ro a arătat într-un articol precedent că ordonanța “definește două tipuri de sancțiuni: obligatorii, pe care România trebuie să le impună pentru că sunt adoptate de UE și ONU și “opționale”, la latitudinea statului român.

Dacă primele se aplică direct, celelalte devin obligatorii doar după adoptarea unui act normativ. Cu alte cuvinte, putem, la fel ca Polonia sau Cehia, să impunem sancțiuni împotriva firmelor sau a persoanelor implicate în agresiunea rusă din Ucraina, însă nu o facem. În plus, pedepsele pentru nerespectarea legii sunt relativ blânde: amenzi între 10 și 30.000 de lei și, în cazuri extreme, ridicarea autorizației de funcționare. 

Ordonanța din 2008 instituie un Consiliu Interinstituțional, care acționează ca principal organism consultativ, din care fac parte reprezentanți ai mai multor agenții și ministere și care este coordonat de MAE. Am cerut de la minister date concrete legate de natura și valoarea sancțiunilor aplicate până acum. La fel ca Administrația Prezidențială, MAE nu ne-a transmis date concrete, însă ne-a spus că au fost organizate 9 întâlniri ale consiliului interinstituțional, care însă au fost secretizate. 

Oligarhii ruși nesancționați care fac bani cu nemiluita

În seria de investigații “Oligarhi nesancționați” am arătat că oameni de afaceri din cercul de putere al lui Putin fac bani în România, în ciuda faptului că sunt și furnizori pentru mașinăria de război rusă. 

• Un oligarh rus din cercul de apropiați ai lui Putin, implicat în trei dintre cele mai sângeroase atacuri ale Rusiei din Ucraina, face afaceri la vedere în România. O instituție de stat a pompat milioane de euro într-o companie controlată de rusul Viktor Vekselberg. Compania a primit în trecut un contract de un milion de dolari de la statul român. Detalii aici
• Românii cumpără suplimente alimentare de sute de milioane de euro de la compania unui oligarh rus apropiat de Vladimir Putin. Andrey Kosogov este beneficiarul real al Sun Wave Pharma, liderul de piață al suplimentelor alimentare. Rusul e acuzat de Ucraina că a finanțat invazia ordonată de Putin, iar partenerii lui de afaceri se află pe listele de sancțiuni ale SUA, UE și alte state occidentale. Detalii aici

Andrey Kosogov (Credit foto: Proekt)

Afaceri de miliarde 

O analiză realizată de think tank-ul 45North arată că Rusia și-a intensificat prezența economică în România după anexarea ilegală a Crimeei. Datele arătau că aceste companii au cifre de afaceri care totalizează miliarde de euro anual. 

• Analiza din 2023 a 45North.ro a descoperit că peste 450 de firme legate de Rusia au avut o cifră de afaceri egală cu 1,2%din produsul intern brut al României de anul trecut;
• Peste jumătate din companii sunt înregistrate în București;
• Companiile analizate au aproximativ 7.000 de angajați;

“Faptul că multe dintre aceste companii controlate de Rusia au ca acționari unici sau parțiali persoane juridice non-ruse, adesea cu sediul în paradisuri fiscale sau în țări din UE, face mai dificilă cartografierea impactului afacerilor rusești în România, a beneficiarilor finali și, ulterior, implementarea sancțiunilor”, se mai arată în raportul 45north.ro realizat cu ajutorul Beacon Project, care poate fi citit în întregime aici.