Terapia Intensivă ocolită de banii europeni

22 aug., 2023

Peste 4000 de pacienți bolnavi de Covid au fost tratați în secția de Terapie Intensivă a unui spital din Vâlcea, care, la acel moment, nu mai trecuse printr-o renovare capitală de zeci de ani. O investigație oficială a constatat că secția avea mari probleme legate de sistemul antiincendiu. Instalația electrică a secției era și ea veche și peticită, deși spitalul înghițise peste 10 milioane de euro, bani europeni, cu câțiva ani înainte. Abia doi ani mai târziu, în 2023, după ce pandemia COVID a trecut, secția se află în curs de renovare, printr-un proiect finanțat din fonduri europene. 

Informațiile pe scurt

  • Guvernul a îngropat 12 milioane de euro, bani de la UE, într-un proiect de renovare a spitalului, dar care n-a inclus secția de terapie intensivă. 
  • Autoritățile nu au reușit să explice de ce nu s-au îngrijit și de Terapia Intensivă.
  • Banii europeni au ajuns, în urma unor licitații dirijate, la firme cu probleme penale.
  • La doi ani de la sfârșitul pandemiei, secția ATI se află în curs de renovare. Proiectul a început pe hârtie la final de 2022, însă o licitație anulată a tărăgănat lucrurile.

Fără alarmă de incendiu

Spitalul Județean Vâlcea este unul dintre cele 66 de spitale de urgență din România. Construit în anul 1972, unitatea medicală a cazat, de la începutul pandemiei, aproape 4000 de pacienți bolnavi de Covid. Câteva sute au ajuns în secția ATI a spitalului, unde urmau să se vindece în condiții de siguranță. La acel moment, Terapia Intensivă nu mai era renovată de 50 de ani. De-a lungul timpului a fost doar cârpită și igienizată

Uzura și condițiile precare au fost constatate și într-un raport oficial al Departamentului pentru Situații de Urgență. Secția de Terapie Intensivă de la Vâlcea a fost verificată în seria de controale naționale realizate după incendiul din noiembrie 2020 de la Spitalul Județean din Piatra Neamț. La Vâlcea, experții DSU au contabilizat 13 nereguli. Printre acestea, au fost găsite:

  • cabluri electrice cu improvizații, utilizate pentru alimentarea unui echipament de aer condiționat;
  • secția ATI nu avea sisteme de alarmare și semnalizare în caz de incendiu;
  • sistemul de evacuare a fumului nu mai avea mentenanța făcută cu specialiști; 
  • ușile secției nu aveau un sistem de autoînchidere astfel încât, în caz de incendiu, fumul să fie izolat și să nu afecteze restul spitalului.  

Am cerut raportul integral întocmit de experți, dar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a refuzat și ne-a trimis doar un rezumat, precizând că o parte dintre nereguli au fost remediate.

În cazul Spitalul Județean din Piatra Neamț, informațiile preliminare prezentate de Libertatea arătau că incendiul a pornit de la un scurtcircuit în interiorul secției ATI. Este motivul pentru care am vrut să aflăm de la reprezentanții spitalului din Vâlcea cât de veche este instalația electrică din ATI-ul lor. Nu ne-au precizat anul, dar dintr-un răspuns oficial reieșea că instalația electrică n-a fost înlocuită integral niciodată. 

raspuns igsu

Răspunsul IGSU

Managerul spitalului, Dan Ponoran, ne-a spus că secția ATI nu a fost renovată și că el s-a străduit să remedieze problemele semnalate de ISU. 

Despre instalația de evacuare a fumului spune că a fost încurcat de birocrație. „Nu aveam consultanță pe acea instalație de desfumare, am făcut licitație de trei ori, vorbim de firma autorizată, pentru că prețul este de 700 de lei pe lună, nu vorbim de cine știe ce, până am găsit o firmă locală care și-a luat autorizările de la ISU ca să poată să facă această mentenanță”.

Secția ATI a fost văruită și renovată superficial, de-a lungul vremii. Când am vizitat spitalul, managerul nu a permis reporterilor Context să intre în această zonă. Ne-a trimis însă poze regizate în care mobilierul, aparatura și cablurile erau frumos aranjate.

Vechea instalație electrică de la Terapie Intensivă nu a fost nici ea modernizată integral, ci doar îmbunătățită cu prize și siguranțe noi.

Așa arată secția ATI în pozele de PR trimise de spitalul din Vâlcea

Spital nou, Terapie Intensivă veche

Restul spitalului a trecut printr-o renovare serioasă, pentru care nota finală a ajuns la 12 milioane de euro. Banii au venit de la Uniunea Europeană, iar urme ale acestei renovări au mai rămas doar abțibildurile lipite pe paturi.

În urmă cu 11 ani, Elena Udrea – fost ministru al Dezvoltării, și Ion Cîlea – fost președinte al Consiliului Județean, au semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea spitalului județean.

9 din cele 22 de secții ale spitalului din Vâlcea au fost renovate cu banii europeni. Pentru secția de Terapie Intensivă au fost achiziționate, din banii europeni, 10 paturi ATI, însă ele au ajuns, în final, la secția de cardiologie, conform documentelor, dar și la secția de pediatrie a spitalului

Actualul manager nu știe exact de ce secția ATI nu a fost printre acestea: „Din rațiuni financiare, bănuiesc, ca să nu fie o valoare prea mare a proiectului, nu au fost renovate atunci. S-au renovat secțiile din spital. ATI nu a fost renovat, ce s-a adus, s-a adus aparatură în ultimii șase ani de zile, avem paturi noi, tot ATI are paturi noi, aparatură de anestezie.

Am încercat să aflăm de la Consilul Județean Vâlcea, instituția pe la care au trecut banii, de ce secția de Terapie Intensivă, esențială într-un spital, a fost ocolită de renovarea generală. Reprezentanții instituției au explicat că, în 2010, au decis să renoveze doar corpurile A și B ale spitalului, iar secția ATI funcționează în corpul C.

spital valcea exterior

sursa foto: Context.ro

Funcționarii CJ nu au reușit să dea o explicație coerentă reporterilor Context și  s-au rezumat la a răspunde în scris că „Secția  ATI nu este o componentă a ambulatoriului spitalului, ci doar funcționează în clădirea ambulatoriului (C2). Corpurile A și B au fost reabilitate, modernizate și dotate prin proiectul Reabilitarea SJU Vâlcea, cofinanțat din POR 2007-2013.” 

Între timp, Consiliul Județean a reușit să introducă modernizarea secției de Terapie Intensivă într-un proiect cu cofinanțare europeană, care se află în derulare în acest moment.

Unde au ajuns banii

Banii pentru renovări au ajuns, în 2011, la companiile UTI Grup și Romconstruct. Cinci ani mai târziu, o analiză a Ministerului Dezvoltării arăta că licitația nu a fost organizată corect, fiind croită în așa fel încât să limiteze accesul altor competitori. „Autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, prin impunerea în documentația de atribuire a unor criterii de selecție/atribuire ilegale și/sau discriminatorii”, au constatat experții Ministerului Dezvoltării.

Tandemul UTI-Romconstruct a primit peste 10 milioane de euro, adică peste 80% din toată finanțarea europeană

Cu acești bani, cei doi constructori s-au angajat să consolideze și parte din structura clădirii, să modernizeze toaletele pentru fiecare salon și să înlocuiască instalațiile electrice. 

Lucrările au întârziat aproape un an. Ministerul Dezvoltării susține că decalarea s-a produs pentru că un etaj al spitalului n-a fost eliberat la timp. În lunile de întârziere, în conturile UTI-Romconstruct au intrat alte 2 milioane de euro, sub forma unui contract de lucrări suplimentare

La finalul lucrărilor, o comisie a administrației locale a constatat 15 nereguli: un planșeu de la subsol era fisurat vizibil, pardoseala la două secții era denivelată, unele uși erau prost montate și nu se închideau automat, deși proiectul prevedea asta, iar în unele toalete faianța era spartă. Într-un răspuns oficial, Consiliul Județean susține că neconformitățile au fost remediate ulterior.

proces verbal nereguli

Click pe fotografe pentru a vedea toate neregulile

Și cu banii dați, și cu infecții în plus

După reabilitarea parțială a spitalului, numărul infecțiilor nosocomiale a crescut de la an la an. Înainte de 2016, spitalul raporta anual între 30 și 40 de cazuri. După doi ani, numărul s-a dublat, iar în 2019 erau 172 de cazuri. Spitalul a început să înregistreze și decese în urma infecțiilor nosocomiale, între 2017 și 2020 fiind raportate 16 astfel de situații.

Sergiu Sângeorzan, medic epidemiolog și expert în sănătate publică, susține că există o legătură între starea spitalului și infecțiile nosocomiale, dar a precizat că, mai degrabă, creșterea numărului de cazuri are legătură cu modalitatea în care acestea au fost raportate de către conducerea spitalului, până în anul 2017

Managerul Spitalului, Dan Ponoran, a declarat reporterilor Context că infecțiile nosocomiale au crescut concomitent cu finalizarea lucrărilor de reabilitare pentru că a decis să le raporteze în mod real, dar că ele existau și înainte. 

„Din 2016 am venit eu și le raportez cum trebuie, nu mă ascund, sunt de profesie chirurg și dacă cineva mă schimbă pe chestia asta, la revedere, mă întorc la meseria mea, nu o să mor de foame. Ăla e numărul real, nu știu ce s-a raportat înainte”, susține managerul spitalului.

ATI, renovat în 2023

Secția ATI a fost, într-un final, prinsă într-un proiect pe fonduri europene, ce vizează „Creșterea siguranței pacienților” și în cadrul căruia, potrivit caietului de sarcini, vor exista lucrări de desfacere și înlocuire a instalațiilor electrice, lucrări de desfacere și înlocuire a infrastructurii de ventilație și tratare a aerului, lucrări de înlocuire a rețelei de fluide medicale și alte reparații.

Contractul, în valoare de 8 milioane de lei, a fost atribuit în luna mai și ar trebui să fie finalizat pe 31 decembrie. Firmele care au obținut lucrările sunt Valoris și Hospital Technical Solutions.

Unul dintre asociații Hospital Technical Solutions, Valentin Schnaider, a lucrat ca project manager, timp de 8 ani, la Tehnoplus Medical, firma care a primit aproape 5 de milioane de euro pentru a furniza echipamente și dotări medicale în cadrul primului proiect pe fonduri europene, potrivit platformei LinkedIn. Tehnoplus Medical este, în prezent, deținută de Virginia Schnaider.

Despre autor: Matthew Garvey

Avatar of Matthew Garvey
Matthew Garvey, jurnalist român născut în SUA, este reporter de investigații al CONTEXT. În ultimii ani a acumulat experiență în radio, presa scrisă și televiziune. A documentat subiecte precum războiul din Ucraina, mediul politic și corupția din România. S-a alăturat echipei CONTEXT după ce a participat alături de noi la cursuri de formare în jurnalismul de investigație. A devenit jurnalist pentru că își dorește ca activitatea politicienilor să fie îndreptată exclusiv spre interesul public.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema