Cine a condus Sănătatea din România după Revoluție

„Ăsta este sistemul public în acest moment”, a fost singura remarcă a premierului Marcel Ciolacu despre starea infrastructurii electrice din spitale, pe care Context.ro a scos-o la lumină în serialul „Sănătatea care ne arde”. Ne-am uitat la cei care au condus sistemul public de Sănătate după Revoluție și am descoperit că partidele care au dat cei mai longevivi miniștri sunt cele care conduc și în prezent România – PSD și PNL. Am încercat să stăm de vorbă cu ultimii patru oameni politici care au condus Ministerul Sănătății, să aflăm ce măsuri au luat pentru a îmbunătăți rețelele electrice vechi ale spitalelor din România. Doar unul singur ne-a răspuns.

În ultimii 34 de ani, România a avut 33 de miniștri ai Sănătății, luând în calcul și pe cei care au ocupat funcția ca interimar.

> PSD – 5.552 de zile au petrecut în fruntea Ministerului Sănătății reprezentanții Partidului Social Democrat, începând cu anul 1989 (am luat în calcul și reprezentanții Frontului Democrat al Salvării Naționale). Cel mai longeviv dintre ei a fost Iulian Mincu, care a ocupat funcția de ministru al Sănătății timp de 1.374 de zile, în perioada 1992 și 1996, din partea PDSR, devenit ulterior PSD. Alexandru Rafila, actualul ministru din partea social-democraților, a adunat 613 zile de mandat și este al treilea cel mai longeviv ministru al Sănătății postdecembrist din partea PSD.

Alexandru Rafila (Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

> PNL – 2.332 de zile au condus și liberalii Sănătatea din România, fiind al doilea partid, după PSD, care a petrecut cel mai mult timp la cârma ministerului. De remarcat este că liberalii au dat cel mai longeviv ministru al Sănătății de după `89: Eugen Nicolăescu, care a adunat în două mandate (2005-2008 și 2012-2014) 1.652 de zile. 

> UDMR – 1.919 de zile au stat în fruntea Ministerului Sănătății reprezentanții Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, partid care s-a aflat la guvernare până în primăvara acestui an. Cel mai reprezentativ ministru al UDMR a fost Cseke Attila, cu 682 de zile adunate în două mandate, dintre care unul de interimar (79 de zile, între septembrie-noiembrie 2021).

După cum am arătat în primele episoade ale serialului „Sănătatea care ne arde”, aproape jumătate dintre spitalele din România au secții ATI cu infrastructura electrică mai veche de 20 de ani. În cazul a opt dintre ele, rețeaua electrică datează din anii 1890-1950.

Plecând de la această realitate sumbră, am încercat să stăm de vorbă cu ultimii patru oameni politici care au condus Ministerul Sănătății, pentru a afla ce măsuri au luat pentru a rezolva această problemă, din cauza căreia au murit în incendii zeci de pacienți. În unele cazuri, chiar în timp ce ocupau funcția de ministru al Sănătății. 

Dintre cei patru – Alexandru Rafila (PSD), Ioana Mihăilă (USR – 141 de zile de mandat, între aprile-septembrie 2021), Vlad Voiculescu (USR – 343 de zile acumulate în două mandate, în perioada mai 2016 – ianuarie 2017 și decembrie 2020 – aprilie 2021) și Nelu Tătaru (PNL – martie-decembrie 2020) – doar Ioana Mihăilă ne-a răspuns la întrebări. 

Reprezentanta USR, care a condus Ministerul Sănătății în timpul Guvernului Cîțu, între 21 aprilie și 8 septembrie 2021, susține că a încercat să rezolve problemele instalațiilor electrice cu trei planuri, gândite pe termen scurt, mediu și lung:

Ioana Mihăilă (INQUAM Photos/ George Calin)

• „Atunci ne-am gândit, pentru că erau problemele cu incendiile, ca o consecință indirectă a uzării instalațiilor – am gândit lucrurile în trei etape, unul pe termen foarte scurt, pentru a trata riscul imediat – au fost mai mult măsuri de informare și educare a personalului medical, unul pe termen mediu – am inițiat acele proiecte de finanțare europeană, prin care cei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au acordat 50 de milioane de euro și spitalele puteau depune proiecte de modificare și renovare a instalațiilor de gaze medicale și a instalațiilor de gaze electrice.
  
  Pe termen lung am luat două măsuri – de evaluare a stării infrastructurii din spitale, am avut un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții din București, prin care experții lor în rezistență instalații incendii, inițial voluntari, ulterior printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, au demarat evaluarea infrastructurii spitalicești. În momentul când am plecat erau deja până la o treime din clădirile de spital evaluate, se făceau evaluări din punct de vedere a riscului seismic, a riscului la incendii, dar și a infrastructurii din punct de vedere a circuitelor.
  
  Această evaluare trebuia să stea la baza prioritizării acordării fondurilor din PNRR. A doua măsură a fost punerea în PNRR a construirii de clădiri spitalicești noi, așa cum spuneam, rezultatele acelei evaluări trebuiau să reprezinte unul din criteriile de prioritizare, astfel încât infrastructurile cele mai afectate și cu riscuri cele mai mari să aibă prioritate la relocarea în clădiri noi de spitale”.

Alexandru Rafila, Vlad Voiculescu și Nelu Tătaru nu au răspuns la apelurile telefonice sau la solicitările reporterilor Context.ro, transmise în scris.

Pe toți miniștrii amintiți i-am întrebat: 

• Ce măsuri au luat pentru refacerea instalațiilor electrice din secțiile ATI
• Ce măsuri au luat pentru refacerea instalațiilor electrice din spitale
• Ce măsuri au luat pentru renovarea clădirilor în care funcționează spitalele

Încă așteptăm răspunsurile.

sursa foto deschidere: Inquam Photos/ Octav Ganea