INTERACTIV Cât de veche e rețeaua electrică din spitalul tău

Context.ro a construit o bază de date în care poți vedea cât de veche este infrastructura electrică a spitalelor din România. Am ajuns să facem asta pentru că multe din incendiile majore din ultimii 10 ani au izbucnit din cauza instalațiilor electrice cu probleme. Unele tragedii au avut loc în secțiile de terapie intensivă.

Acest serial a fost realizat de:

Reporteri: Diana Livesay, Mihaela Tănase, Iulia Stănoiu, Matthew Garvey
Editor: Cristian Andrei Leonte
Tech: Daniel Timofte
Ilustrator: Wanda Hutira
Coordonator: Attila Biro

*Poți naviga în baza de date folosind harta sau motorul de căutare

Datele oficiale arată că opt spitale din România au instalațiile de la ATI vechi de peste  70 de ani și 17 au secții de terapie intensivă care funcționează cu instalații electrice mai vechi de 50 de ani. La 51 de spitale, rețelele electrice de la terapie intensivă au între 50 și 20 de ani, iar în cazul a  95 de unități sanitare, secțiile ATI au rețele electrice de după 2000. 

58 de spitale au mai multe secții ATI, cu rețele electrice de vechimi diferite, cea mai veche fiind cea de la Spitalul Sighișoara, din 1890. Aici, conducerea spitalului a raportat că a fost refăcută partea exterioară a instalației, dar “partea inclusă în pereți”, veche de peste un secol, a rămas neschimbată. La Brăila, Spitalul Județean de Urgență are și el o secție unde instalația electrică are aproape 100 de ani.

34 din cele 58 de spitale au cel puțin o secție ATI cu instalație electrică mai veche de 20 de ani.

13 spitale cu instalații extrem de vechi, care aveau anul trecut nevoie urgentă de bani, sunt gestionate chiar de Ministerul Sănătății. Tot în subordinea ministerului funcționează și Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, care are șase secții ATI: cea mai “nouă” instalație electrică e din 1970, dar restul sunt mai vechi de 70 de ani. Cu toate acestea, spitalul nu este inclus pe lista celor cu nevoi urgente.

De asemenea, două spitale din capitală, Colentina și Marius Nasta, au transmis ministerului prin intermediul DSP că au fost nevoite să facă improvizații la rețelele de curent din secțiile de ATI. Sunt printre puținele excepții care au recunoscut că au probleme. În majoritatea cazurilor, spitalele au raportat că totul e în regulă cu instalațiile electrice din ATI, deși, cu un an înainte, un control al DSU identificase zeci de astfel de secții în care instalațiile electrice erau defecte, cu improvizații sau subdimensionate.

Infrastructura electrică generală a spitalelor e și ea veche, așa cum sunt și multe din clădirile unde milioane de români bolnavi intră pentru tratament.

Cum am început

Am început documentarea după ce, în anul 2021, ministrul Alexandru Rafila se declara tulburat pentru că aflase că în România există “spitale care au instalaţii electrice (din secțiile de terapie intensivă n.r.) nerevizuite, care sunt construite în intervalul 1890-1950”. Informația îi parvenise printr-un raport de evaluare a stării infrastructurii electrice din unitățile sanitare. Context.ro a cerut ministerului o copie a acestui raport, dar instituția a refuzat să ne comunice datele agregate legate de starea instalațiilor electrice ale spitalelor. Context.ro a deschis un proces în instanță, pe care l-a câștigat definitiv. Vezi aici mai multe detalii.

Ministrul Rafila a promis transparență, dar nu s-a ținut de cuvânt (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

În paralel, am cerut spitalelor să ne comunice o serie de informații de interes public: în ce an au fost construite clădirile în care funcționează, cât de veche este rețeaua electrică, dacă a fost reabilitată vreodată și când. În plus, am întrebat câți bani au investit spitalele în instalațiile electrice și către ce firme s-au dus fondurile. Toate sunt informații pe care orice cetățean are dreptul să le cunoască.

Din cele peste 300 de unități spitalicești către care am trimis solicitări, de la 200 nu am primit niciun răspuns. Unele au folosit diverse pretexte ca să nu ne transmită informațiile cerute: emailul nu avea semnătură sau răspunsurile se înmânează personal, la poarta instituției.

Imaginea creată de informațiile pe care am reușit să le compilăm nu e tocmai încurajatoare. 21 spitale funcționează în clădiri mai vechi de 100 de ani. Doar 5 dintre acestea au refăcut instalația electrică în totalitate.

Datele pentru restul spitalelor arată că doar 32 au reabilitat în totalitate instalația electrică, 84 doar parțial, iar 27 au o instalație nemodernizată. Cele mai multe instituții medicale fie nu au răspuns întrebărilor trimise de Context.ro, fie nu ne-au trimis toate datele cerute.

La spital, ca la muzeu

Spitalul Județean de Urgență Pitești are o rețea electrică veche de peste 50 de ani și o clădire de 100 de ani (sursa foto: Google Maps)

Spitalul Colentina are nouă pavilioane construite în perioada 1930-1940 și două în anii `70. Instalațiile electrice, la fel de vechi, nu au fost refăcute integral niciodată. Singurele intervenții, conform răspunsului furnizat Context.ro, au fost “lucrări punctuale de intervenții curente”. Conducerea spitalului ne-a comunicat că doar două pavilioane au fost renovate.

Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie Slănic Moldova funcționează într-o clădire construită de peste 100 de ani, dar conducerea nu știe cât de veche e rețeaua electrică. În ultimii 10 ani, niciun leu nu a fost investit în reabilitarea instalației electrice.

Clădirea Spitalului de Pneumoftiziologie Leon Daniello din Cluj-Napoca este veche de 130 de ani. Într-un răspuns trimis redacției Context.ro, reprezentanții Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie au precizat că instalația electrică nu a fost reabilitată în ultimii 10 ani. Spitalul a accesat fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii electrice.

În Arges, Spitalul Județean de Urgență Pitești are o rețea electrică veche de peste 50 de ani, care a fost reabilitată doar parțial. Singura secție în care instalația electrică a fost refăcută este cea de terapie intensivă. O parte din clădirile în care funcționează spitalul au fost construite acum 100 de ani, iar sediul central în anii ‘70.

Ambulatoriul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău are un ambulatoriu cu infrastructură electrică veche de 65 de ani, iar cele două pavilioane au instalații de când au fost construite, adică 51 respectiv 44 de ani.

Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani a fost pus în funcțiune în 1820. Managerul unității sanitare a precizat într-un răspuns pentru Context.ro că rețeaua electrică “are durata de viață depășită, nu au fost executate lucrări de reabilitare după anul 1990”. (foto: Google Maps)

Spitalul Municipal Moreni are cinci pavilioane, patru dintre acestea construite între anii 1932-1957 și unul în 2007. La solicitarea Context.ro, reprezentanții spitalului au răspuns că infrastructura electrică are aceeași vechime ca și clădirile, adică între 69 și 91 de ani.

Spitalul de Ortopedie și Traumatologie Azuga din județul Prahova a fost construit în 1912 și extins în perioada 1914-1925. Reprezentanții spitalului au precizat pentru Context.ro că vechimea infrastructurii electrice “datează din aceleași perioade”.

Spitalul de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” din Galați a fost dat în folosință în anul 1900, iar reprezentanții instituției au recunoscut faptul că infrastructura electrică, veche de 80 de ani, a beneficiat de reparații abia în 2013.

Spitalul Orășenesc din Filiași are cinci pavilioane, dintre care trei au fost construite în 1886, iar celelalte două în 1977. Pentru corpurile de clădire construite în 1886 (medicină internă, laborator și radiologie, dispensar TBC), potrivit reprezentanților unității, “instalațiile electrice au fost realizate probabil odată cu electrificarea orașului Filiași”.

Datele divergente

Spitalul Orășenesc Zimnicea: Ministerul spune că spitalul are o instalație electrică la ATI din 1978, dar reprezentanții spitalului spun că rețeaua este chiar nouă, din 2014 (sursa foto: Facebook)

Inspecția Sanitară a centralizat datele primite din țară ca în Caragiale. Funcționarii statului au numărat 228 de spitale care au secții de terapie intensivă și au trimis o informare oficială către ministrul Rafila. Doar că datele defalcate pe județe, pe care Context le-a obținut în instanță, și pe care se bazează și informarea amintită, se referă la 231 de spitale.

UPDATE 26 Iulie 2023: Reprezentanții ministerului au transmis că discrepanța a apărut pentru că trei spitale cu ATI nu sunt sub jurisdicția Ministerului Sănătății: CF Oradea, CF Brașov și Spitalul Militar Sibiu. Așa că ele nu au fost luate în calcul la numărătoare și la statistică realizată de experți.

În unele cazuri, datele trimise de spitale nu coincid cu informațiile ministerului. De exemplu, spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov ne-a transmis că spitalul a fost construit în 1973, iar instalația electrică a fost “renovată” în mare parte (85%) din 2017 până în prezent. Însă, conform datelor de la Ministerul Sănătății, spitalul are două secții de terapie intensivă cu instalații electrice extrem de vechi: una din 1900 și una din 1948. Așadar, un spital construit, conform informațiilor transmise de instituție, în 1973, are două secții de terapie intensivă cu instalații electrice mai vechi decât clădirea spitalului.

Similar, reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Vâlcea au comunicat că instalația electrică a unității datează din 2016, când a fost reabilitat în întregime spitalul. Datele comunicate oficial către Ministerul Sănătății arată altfel: două secții de terapie intensivă au instalații vechi de zeci de ani (1972, respectiv 1984), care au fost doar extinse în 2000 de angajații spitalului.

Conducerea spitalului Orășenesc Zimnicea susține că instalația electrică din unitate a fost reabilitată în 2014, dar datele ministerului arată că secția de terapie intensivă are o rețea electrică din 1978.

Spitalul Municipal Gherla ne-a transmis că instalația electrică a spitalului a fost refăcută în perioada 2020-2021. Informațiile de la minister arată că rețeaua electrică din secția de terapie intensivă datează tocmai din 1900.