Vocea experților: Top cinci probleme ale instalațiilor electrice din spitalele românești
Instalațiile electrice din spitale au fost nominalizate ca puncte de pornire a celor mai multe dintre marile incendii, în care au pierit zeci de oameni în ultimele decenii. Doi experți în instalații electrice au explicat pentru Context.ro care sunt problemele de sistem care duc la incendii în unitățile medicale din România. Clădiri vechi și neconforme, instalații electrice defectuoase și mentenanța superficială sunt doar câteva dintre cauzele identificate.
Cei doi experți au analizat și identificat pentru Context.ro cinci dintre cele mai mari probleme legate de instalațiile electrice din spitale.
- Care sunt problemele care cauzează incendii într-un spital?
Ionuț Ardelean: Noi avem în România clădiri care nici măcar nu ar trebui să fie folosite ca spital, pentru că nu îndeplinesc o grămadă din cerințe. Sunt clădiri construite de foarte mulți ani, iar instalațiile sunt în funcțiune de atunci când au fost construite. În al doilea rând, s-a adăugat consumul de energie în plus, adică avem un consum din ce în ce mai mare în niște instalații care sunt vechi. Și de aici apar și problemele pe care le-ați sesizat, anume incendii de natură electrică, pentru că s-au supraîncărcat niște instalații care nu au fost pregătite pentru aceste aparate.
Mihaela Manolescu: Cred că defectuoasă este mentenanța și faptul că verificările se fac superficial și că toată lumea improvizează. De exemplu, în saloane ar trebui să fie prize normale pentru uz general și prize în care se alimentează doar partea de echipamente medicale. Dar dacă pacientul vine și folosește acea priză pentru încălzire, ca o situație când s-a dus o aerotermă în salon pentru că era foarte frig și a fost băgată într-o priză care ea nu suporta încărcarea respectivă și a dus la supraîncălzire și incendiu. În primul rând, este o problemă de mentenanță și eliminare a improvizațiilor.
- Cum ar trebui să arate instalația electrică a unui spital?
Ionuț Ardelean: Ar trebui să arate așa cum spune legea de la A la Z. Inclusiv cu personal de întreținere propriu, care să respecte normativele și care să execute orice fel de intervenție. Iar, așa cum spun normativele, nu folosind materiale de proastă calitate sau neconforme. La instalație electrică intră, bineînțeles, și partea de detecție incendiu. În multe spitale nici măcar nu este funcțional sistemul de detecție incendiu sau nu există deloc. Acum, în ultimii ani, s-au făcut investiții și au început spitalele să investească și să instaleze. Și avem situații unde sunt spitale în care s-au instalat sistemele de detecție incendiu, dar nu se întrețin corespunzător. Și, foarte important este folosirea și întreținerea corespunzătoare (a instalațiilor).
Mihaela Manolescu: Dacă s-ar proiecta și s-ar executa respectând normele în vigoare, nu ar fi probleme de incendii. În special, în exploatare apar problemele acestea pentru că se fac tot felul de improvizații. Poate se proiectează și se execută conform normativelor de electrice, dar cred că defectuoasă este mentenanța, de fapt, și faptul că verificările se fac superficial și că toată lumea improvizează.
- La ce interval de timp ar trebui să se facă verificarea instalației electrice în spitale?
Ionuț Ardelean: Verificările sunt normate, sunt trecute în normativele de specialitate și se fac anual, bianual, la 2 ani, la 5 ani, sunt verificări care trebuie făcute. Și trebuie executate exact așa. Vorbim despre verificări vizuale, inspecții vizuale, verificări fizice, în tablouri electrice, inclusiv strângerea contactelor. Există prevăzute aceste verificări.
Mihaela Manolescu: Trebuie făcute verificări periodice, care nu se fac, din păcate. Să se verifice dacă cablurile mai sunt continue, dacă sunt întrerupte, dacă aparatele de protecție din tablourile electrice mai funcționează și mai declanșează, că degeaba pune un pacient o aerotermă într-o priză și acea priză nu mai suportă. În mod normal ar trebui să se întâmple ceva în tablourile electrice și aparatul de acolo o să întrerupă alimentarea, să se sesizeze un defect sau supraîncărcare și să întrerupă alimentarea cu energie electrică. Dar dacă acel aparat nu a fost testat și el periodic, din șase-n șase luni, minim, atunci el nu declanșează. Dacă nu declanșează, apar probleme.
- Aceste verificări se fac în mod real sau pot fi doar consemnate pe hârtie?
Ionuț Ardelean: Din păcate da, pot fi consemnate doar pe hârtie și să nu se facă în realitate aceste verificări.
Mihaela Manolescu: Se pot face din birou, da. Că noi suntem obișnuiți să ne acoperim de hârtii.
- Cum ar trebui să decurgă procesul de reabilitare a instalației electrice a unui spital?
Ionuț Ardelean: În cazul clădirilor existente, conform legii, mai întâi se întocmește expertiză în care un expert pe fiecare categorie în parte vine, verifică, constată ce este de constatat și vine cu soluția care trebuie aplicată. Expertiza este obligatorie de a fi integrată în proiectele viitoare. Și beneficiarul, respectiv spitalul, trebuie să pună la dispoziție expertiza către toți viitorii proiectanți care vor lucra acolo. Și atunci, să admitem că vorbim despre o instalație veche, deteriorată, în expertiză se va prevedea înlocuirea integrală a instalației. După care se va întocmi o documentație de tip DALI. În documentația respectivă se prevăd bugete, se prevede o soluție. Care documentație este verificată de un verificator de proiecte. După care ajungem în faza de autorizare a acelei lucrări. Toate aceste documentații se întocmesc doar de proiectanți de specialitate care sunt autorizați și atestați de către ANRE. În cazul instalațiilor electrice, ANRE este cel care atestează operatorii economici care execută proiectare și fac execuție de instalații electrice.
Și toate proiectele sunt obligatorii de verificat de verificatori de proiecte. Care iarăși răspund în solidar cu proiectanții, conform legii.
Deci, în mod normal, un proiect trecut prin toate aceste etape nu are voie să fie greșit sau să ducă la alte incidente. După care, execuția e făcută de firme atestate, de persoane autorizate și atestate. Fie de către ANRE în cazul electricelor, fie de către CNSIPC (Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă). Și aceste persoane și firme atestate vor avea responsabili tehnici și cu execuția care răspund în solidar cu executantii în caz de orice, este răspunzător 10 ani pentru ce s-a lucrat acolo. Răspunde în fața legii. Din partea beneficiarului avem măsura verificării de către diriginte de șantier, de fiecare specialitate, care este obligatorie prin lege. Dacă în această întreagă structură se strecoară o greșeală, ar trebui să fie găsită înainte să fie pus în aplicare și să pună viața cuiva în pericol.
Vorbim și despre legea achizițiilor publice, unde, din păcate, în continuare sunt problemele legate de achiziții și de prețul cel mai mic. Dacă vorbim despre prețul cel mai mic, în asemenea investiții, apare o problemă pentru că oricine poate să vină la licitație, să oferteze și să facă o lucrare slab calitativă.
E un cumul de factori care, din păcate, duce la tot felul de nenorociri care se întâmplă și la perioade foarte lungi de implementare ale unor proiecte de reabilitare și câteodată chiar și cu calitate mai slabă, tocmai din cauza faptului că chiar dacă ai o documentație bună, câștigă tot prețul cel mai mic. Și prețul cel mai mic în instalații nu înseamnă calitate bună, înseamnă calitate slabă. Undeva trebuie să fie un raport între preț și calitate.
Regulile există, dar atât timp cât câștigă tot prețul cel mai mic este undeva unde linia într-adevăr este trecută și nu se poate ajunge la un anumit nivel de calitate.
Mihaela Manolescu: Firma care execută instalația electrică ar trebui să fie urmărită de un diriginte de șantier care este angajat al beneficiarului. Trebuie să aibă personal autorizat de către ANRE. Am întâlnit și situații cu diverse firme care nu execută ok, execută cu cabluri necorespunzătoare sau modul în care realizează legăturile electrice, în tablou, în doze e defectuos. Sau care nu lucrează după un proiect. Din punctul meu de vedere, pentru orice intervenție trebuie un proiect. Conform legii, pentru orice intervenție este necesară o expertiză tehnică, ca să constați care este starea exactă și apoi, după expertiză, se realizează un proiect și apoi execuția.
Mai este și practica aceasta cu design and build, cel care execută face și proiectarea. Aici e o permisivitate… Cel care execută vrea să aibă un profit mai mare. Și atunci merge la limita de jos a legii. Dacă în normativ scrie minim 5 prize, pune 5. Dacă scrie “se recomandă”, doar se recomandă, nu e obligatoriu, de ce să pun eu… Sunt și proiectanți care nu știu ce fac și executanți care știu ce fac. Sunt diverse situații.
- Concluzii:
Ionuț Ardelean: Trebuie sa se facă cât mai repede lucrări de investiții în toate spitalele. Răspunderea trebuie să fie foarte clară, definită și în lege și managerii să aibă interesul să caute finanțare, să primească finanțare și să pună în aplicare. Dacă vorbim despre reabilitări, trebuie făcute de la zero și numai în felul acesta poți asigura niște condiții conforme cu standardele și normativele în vigoare.
Mihaela Manolescu: Ar fi indicat ca la construcțiile spitalicești cu peste 50 de paturi să prevadă un sistem de gestiune tehnico-centralizat, care este un fel de BMS, Building Management System, un sistem care să controleze casa pe scurt. Să furnizeze date tehnice, privind funcționarea instalațiilor, instalatiile electrice, instalațiile de climatizare, instalațiile gazo-medicale de oxigen. Și ar fi foarte ușor să se implementeze aceste sisteme. Prin intermediul acestor sisteme se pot monitoriza parametrii de electrice, perturbări, dezechilibre, creșteri sau scăderi de tensiune, goluri de tensiune, sau să se monitorizeze supraîncărcarea circuitelor sau surselor, în special în sălile de operații și în cele de terapie intensivă. În special acolo, adică dacă e o problemă, acolo o să fie detectată și anunțată.
sursa foto deschidere: Mediafax Foto/ Ovidiu Micsik
Pe aceeasi tema
Pe aceeasi tema