Raport ActiveWatch: În timp ce statul a tărăgănat adoptarea legii anti-SLAPP, jurnaliștii și activiștii sunt hărțuiți judiciar cu procese în valoare de peste 7 milioane euro

În timp ce România n-a preluat legea europeană care protejează jurnaliștii de represalii legale, în 17 cazuri ziariști și redacții au fost hărțuite în tribunale. ActiveWatch, ONG-ul care monitorizează și luptă pentru independența presei, arată că daunele cerute prin acțiunile de intimidare judiciară se ridică la peste 7 milioane de euro. Proiectul de lege care transpune directiva UE anti-SLAPP se află în dezbaterea comisiilor parlamentare și a câtorva zeci de ONG-uri. 

O directivă europeană emisă în 2024 obligă statul român să adopte un proiect de lege care să protejeze persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică, inclusiv jurnaliștii, împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub numele de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation). 

Directiva prevede un set de garanții procedurale menite să protejeze persoanele fizice și juridice (în special jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului) de acțiunile judiciare abuzive care au ca scop intimidarea și reducerea la tăcere a vocilor critice pe probleme de interes public. Directiva este obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii. România are termen până în mai 2026 pentru a transpune Directiva UE în legislația națională. 

Pe 11 martie, 65 de organizații din societatea civilă au trimis Comisiei Juridice din Camera Deputaților o serie de propuneri de amendament prin care legea ce urmează a fi adoptată chiar să fie eficientă și să protejeze jurnaliștii. 

Raportul ActiveWatch analizează mecanismele prin care sistemul judiciar ajunge să fie instrumentalizat de actori puternici precum politicieni, demnitari, oameni de afaceri, funcționari publici, companii, instituții publice, cu scopul de a reduce la tăcere vocile critice din presă și societatea civilă. Ideile cheie ale raportului sunt:

• Procesele de tip SLAPP sunt inițiate în special de oameni de afaceri, politicieni, demnitari sau companii mari.
• Despăgubirile cerute în astfel de litigii ajung frecvent la sume uriașe, de la sute de mii la milioane de euro, fiind folosite ca instrument de presiune financiară și psihologică.
• Eliminarea articolelor sau a postărilor din mediul online este una dintre cele mai frecvente solicitări în astfel de procese.
• Chiar dacă multe dintre aceste procese sunt pierdute de reclamanți, durata litigiilor, costurile juridice și stresul pot avea un efect de intimidare asupra jurnaliștilor și redacțiilor.
• Potrivit Raportului CASE 2024, România se numără printre statele europene în care fenomenul SLAPP este deosebit de extins, alături de Italia, Serbia și Turcia.
• Proiectul de lege aflat în dezbatere parlamentară introduce garanții procedurale împotriva SLAPP. De exemplu, jurnaliștii și activiștii pot cere instanței să oblige reclamantul să depună o cauțiune (o sumă de bani depusă în instanță ca garanție) pentru eventualele cheltuieli de judecată și despăgubiri, pot solicita respingerea rapidă a acțiunilor vădit neîntemeiate, pot cere despăgubiri pentru prejudiciile suferite, iar, dacă procesul este considerat abuziv, instanța poate aplica amenzi între 10.000 și 100.000 de lei și poate obliga reclamantul să publice hotărârea judecătorească.

În 2025, Context.ro alături de zeci de ONG-uri și redacții au transmis Ministerului Justiției observații și propuneri pentru a îmbunătăți proiectul de lege privind combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP.

Raportul ActiveWatch analizează 17 cazuri de SLAPP din România, care au ca scop limitarea libertății de exprimare și a libertății presei, printre care şi cazul în care un om de afaceri și compania sa au cerut de la Context.ro suma record de peste 3 milioane de euro drept daune, după ce am arătat că statul român a investit 2 milioane de euro, bani europeni, într-un teren de golf care nu a fost realizat niciodată.

Într-un alt caz, un fost episcop al Bisericii Ortodoxe Române, ulterior condamnat pentru abuzuri sexuale asupra unor minori, a cerut 250.000 de euro de la jurnaliștii care au dezvăluit faptele. Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector universitar a cerut 2 milioane de lei despăgubiri pentru publicarea unui articol în care era menționat. Un alt caz arată cum gigantul dezvoltator imobiliar One United Properties a deschis mai multe procese împotriva jurnaliștilor și organizațiilor civice, solicitând daune și eliminarea unor articole din spațiul online. 

Vă prezentăm câteva dintre cazurile analizate în raportul ActiveWatch.

Jurgen Faff contra Context.ro – record în materie de daune solicitate: 3.465.000 de euro

Redacția noastră a fost dată în judecată de omul de afaceri Jurgen Faff și compania sa, Fly Lili, după ce am publicat, în 2023, seria de investigații „Terenul de golf fantomă”, în care arătam cum aproximativ 2 milioane de euro din fonduri europene au fost cheltuite de o firmă a lui Faff pentru un teren de golf care nu a mai fost realizat.

Jurgen Faff și compania sa Fly Lili ne-au dat în judecată pentru defăimare, susținând că articolele publicate le-ar fi provocat daune morale și materiale, acestea din urmă fiind invocate sub forma pierderii unui contract de peste 3 milioane de euro. Afaceristul ne-a cerut 100.000 de euro daune morale și încă 3.365.000 de euro daune materiale pentru compania Fly Lili. De asemenea, ne-a solicitat să ştergem de pe site nouă articole despre el și să plătim cheltuielile de judecată.

Nu s-a oprit aici. În 2025, Faff a cerut instanței și o ordonanță președințială prin care a solicitat retragerea articolelor și interzicerea publicării altor materiale despre el până la finalizarea procesului.

Tribunalul București a respins cererea de ordonanță președințială, iar ulterior a respins și acțiunea pe fond, considerând că materialele publicate au o bază factuală suficientă și servesc interesului public. Instanța a decis și că Jurgen Faff și compania sa trebuie să plătească redacției Context.ro cheltuieli de judecată de 33.771,06 lei.

În paralel cu procesele din instanță, Context.ro a fost ținta unei operațiuni coordonate prin care mai multe persoane cu identități suspecte au depus plângeri către Google și Meta, pretinzând în mod fals drepturi de autor asupra unor articole ale publicației. Scopul acestor plângeri a fost eliminarea articolelor de pe internet. Unele dintre materiale au fost temporar eliminate de pe Facebook, Instagram și din rezultatele Google.

„Procesul împotriva Context.ro stabilește un record în materie de daune solicitate de reclamanți: 3.465.000 de euro”, se arată în raport. 

Grafică Context.ro, foto Jurgen Faff (credit Turnul Sfatului)

Fost episcop BOR, condamnat penal, a cerut 250.000 de euro daune morale jurnaliștilor care au expus faptele 

Cornel Onilă, fost episcop de Huși al Bisericii Ortodoxe Române, a dat în judecată în 2021 Centrul de Investigații Media și jurnaliștii Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu după publicarea unei investigații pe platforma Să Fie Lumină, realizată în colaborare cu Dela0.ro.

Seria de articole, publicată între 2019 și 2021, conform raportului, „documenta acuzații grave de abuz sexual asupra unor elevi minori de la seminarul teologic.” Investigația a pornit de la un dosar penal de șantaj instrumentat de DNA Iași, în care mai mulți preoți au folosit înregistrări video în care Onilă întreținea relații sexuale cu elevi minori ai seminarului pentru a-l constrânge să le ofere sprijin în cadrul Episcopiei sau pentru a obține bani.

Jurnaliștii au arătat că, deși aceste înregistrări indicau posibile infracțiuni sexuale cu minori, procurorii nu au deschis atunci o anchetă separată. După publicarea investigației jurnalistice, „Parchetul Curții de Apel Iași a deschis în august 2019 un dosar în care Cornel Onilă și Sebastian Jitaru au fost cercetați penal pentru infracțiuni sexuale cu minori”, se arată în raport. Cornel Onilă a fost ulterior condamnat penal pentru abuzuri sexuale asupra unor elevi de seminar.

În paralel, fostul episcop a intentat un proces civil împotriva jurnaliștilor și organizațiilor media implicate, cerând 250.000 de euro „pentru încălcare a dreptului la imagine, demnitate și reputație” și eliminarea articolelor, potrivit raportului.

Tribunalul București a respins acțiunea în 2022, iar decizia a fost menținută de Curtea de Apel București și definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, care au respins apelul și recursul formulate de fostul episcop și l-au obligat la plata cheltuielilor de judecată către jurnaliști.

Mihail Neamțu solicită 400.000 de lei cu titlu de daune morale 

Un alt caz analizat în raport arată cum „în 2023, Mihail Neamțu, publicist conservator și, din 2024, deputat în Parlamentul României, a chemat în judecată publicația Universul.net, pe Grigore Cartianu (jurnalist la ziariștii.com) și pe Costin Apostol, cunoscut sub numele Costin Andrieș, influencer și colaborator al platformei inliniedreaptă.ro.”

Acesta susținea că articolele și postările publicate despre el ar fi făcut parte dintr-o campanie de presă care i-ar fi afectat reputația și activitatea publică. El a cerut 400.000 de lei daune morale, eliminarea materialelor în care era asociat cu termeni precum „putinist”, „propagandă rusească” sau „omul Moscovei”, precum și publicarea hotărârii judecătorești și plata cheltuielilor de judecată.

„În decembrie 2025, Tribunalul București a respins acțiunea ca neîntemeiată. Decizia Tribunalului București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel”, notează raportul.

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Gigantul imobiliar One United Properties cere peste 1 milion de euro de la ONG-uri și locuitori din Floreasca

În 2023, gigantul imobiliar One United Properties a dat în judecată mai multe ONG-uri, activiști și locuitori din cartierul Floreasca, după ce aceștia au criticat public proiectul imobiliar „One Floreasca City”, inclusiv prin postări pe Facebook, petiții și acțiuni în instanță împotriva autorizațiilor de construire. Compania a cerut daune de peste 1 milion de euro și publicarea unor scuze pentru afirmațiile făcute despre proiect.

Dosarul deschis în 2023 a fost suspendat de Tribunalul București până la soluționarea unui alt litigiu conex. Într-un proces anterior, deschis de companie în 2022 împotriva unor ONG-uri care contestaseră proiectele sale imobiliare, Tribunalul București și Curtea de Apel București au respins cererea One United ca neîntemeiată.

Conflictul juridic face parte dintr-o serie mai lungă de procese între companie și organizații civice. Într-un caz anterior, o asociație implicată în contestarea proiectelor imobiliare a fost dizolvată după ce nu a putut plăti cheltuieli de judecată, iar alte ONG-uri au strâns bani prin crowdfunding pentru a evita o situație similară.

ActiveWatch conchide că „One United Properties reprezintă cel mai elocvent exemplu de companie responsabilă de acțiuni multiple și repetitive de tip SLAPP.”

Un ONG de mediu, dat în judecată pentru articole despre defrișări. Compania cere 200.000 de euro despăgubiri

În 2023, organizația de mediu Agent Green a fost dată în judecată de compania AMECO Renewable Energy, producătoare de peleți din județul Harghita, în urma a două articole publicate de The New York Times și Environmental Investigation Agency despre defrișări asociate industriei peleților. Deși Agent Green nu a fost autorul articolelor și nu era citată în mod direct în unul dintre ele, compania a ales să dea în judecată doar această organizație.

Compania a cerut 200.000 de euro despăgubiri morale și a solicitat măsuri precum publicarea unor dezmințiri în presa internațională, eliminarea articolului din rezultatele Google și de pe platforme precum Facebook sau YouTube și penalități zilnice pentru neexecutarea acestor măsuri.

Pe scurt, compania a susținut că articolele i-ar fi afectat reputația și a cerut ca Agent Green să își asume public dezmințirea unor informații apărute în presa internațională.

„În martie 2026, la peste doi ani de la chemarea în judecată, Tribunalul Harghita (instanța de fond) urmează să se pronunțe în acest dosar”, potrivit raportului ActiveWatch.

Rise Project, obligat să șteargă investigațiile despre Institutul „Matei Balș” și Adrian Streinu-Cercel

În 2018, Rise Project a publicat două articole de investigație despre activitatea Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” și a directorului său de atunci, Adrian Streinu-Cercel. Articolele prezentau suspiciuni privind falsificarea de „date statistice în scopul obținerii unor deconturi din ce în ce mai mari din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, adică din bani publici”, conform raportului ActiveWatch.

După publicarea investigațiilor, Institutul „Matei Balș” și Adrian Streinu-Cercel au dat în judecată Rise Project și jurnaliștii redacției, cerând eliminarea articolelor și despăgubiri de 750.000 de lei (500.000 lei pentru institut și 250.000 lei pentru medic). Mai mulți angajați ai spitalului au intervenit în proces și au solicitat suplimentar aproximativ un milion de lei daune.

În 2021, Tribunalul București a admis parțial acțiunea, întrucât „Rise Project ar fi depășit limitele libertății de exprimare prin publicarea celor două articole, întrucât dovezile prezentate, incluzând interviuri cu surse din interiorul spitalului și al companiilor farmaceutice, documente contabile, fișe ale pacienților, nu sunt suficiente pentru a indica existența unor activități care să justifice gravitatea afirmațiilor făcute”, mai precizează raportul. Instanța a obligat Rise Project să achite câte 10.000 de lei despăgubiri către Streinu-Cercel și Institutul „Matei Balș”, să elimine articolele de pe site și să publice hotărârea instanței. Sentința a rămas definitivă din motive procedurale, deoarece apelul a fost depus peste termenul legal. 

Potrivit Active Watch, cazul arată cum luni de documentare jurnalistică au fost risipite, întrucât s-a limitat accesul publicului la informații despre modul în care sunt gestionate fonduri publice în sistemul de sănătate.

Fostul ministru al Justiției a cerut daune de 2 milioane de lei pentru un articol despre sistemul penitenciar în care numele său era menționat marginal

Un alt caz prezentat în raport arată cum „în 2022, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader i-a chemat în judecată jurnalistul Marian Păvălașc și publicația Radio Europa Liberă România”, după publicarea unui articol despre situația penitenciarelor din România în care era menționat și numele său. Toader a cerut 2 milioane de lei daune morale și eliminarea articolului.

În 2024, Tribunalul Iași a admis parțial acțiunea, obligând jurnaliștii să plătească 10.000 de lei despăgubiri, să elimine articolul și să publice hotărârea instanței „pe pagina proprie de internet a pârâtei Radio Europa Liberă și pe paginile de socializare”, se arată în raport.

Decizia a fost anulată în apel de Curtea de Apel Iași în noiembrie 2024, care a dat câștig de cauză jurnalistului și publicației. 

sursa foto: Inquam Photos / George Călin

CEDO: România a încălcat libertatea de exprimare în cazul jurnalistului Sterian Pricope

Între 2011 și 2014, jurnalistul Sterian Pricope a publicat pe site-ul Bitpress mai multe articole despre omul de afaceri Paul Vișan, în care critica relațiile comerciale ale firmelor acestuia cu fosta uzină ARO și susținea că acestea ar fi contribuit la falimentul uzinei.

Paul Vișan l-a dat în judecată pe jurnalist și publicația Bitpress, cerând „1.000.000 de lei pentru presupusul prejudiciu adus reputației sale”, se arată în raport. Instanțele din România au decis în final ca „jurnalistul și publicația online trebuie să îi plătească omului de afaceri 5.000 de lei pentru prejudiciul adus reputației sale și încă 2.000 de lei pentru cheltuielile de judecată”, detaliază raportul.

Sterian Pricope a contestat decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că i-a fost încălcată libertatea de exprimare. În 2023, CEDO i-a dat câștig de cauză, stabilind că articolele vizau un subiect de interes public și că sancționarea jurnalistului, chiar și cu o sumă relativ mică, putea avea un efect de intimidare asupra libertății presei.

Fostă deputată PNL a dat în judecată un jurnalist, în urma unor articole despre un posibil conflict de interese

Fosta deputată PNL Cristina Trăilă i-a dat în judecată pe jurnalistul Mihai Goțiu și Societatea Academică din România (editorul platformei România Curată) pentru o serie de articole publicate pe România Curată și în Libertatea. Potrivit raportului, „articolele semnalau potențialul conflict de interese în care se afla Cristina Trăilă”, arătând că, în timp ce era deputată și membră a Comisiei Juridice, lucra ca avocat pentru compania HS Timber Group și ar fi încasat onorarii de aproximativ 700.000 de euro, în timp ce susținea în Parlament inițiative favorabile industriei lemnului.

Cristina Trăilă a susținut că articolele fac parte dintr-o „campanie de denigrare” și a cerut „despăgubiri morale în valoare de 50.000 de lei și ștergerea a 8 articole, listă care a fost extinsă pe parcursul procesului la peste 90 de articole și postări de pe rețelele sociale”, se mai arată în raport.

În iulie 2025, Tribunalul București a respins integral acțiunea, stabilind că articolele vizau activitatea publică a reclamantei și un subiect de interes public major, legislația în domeniul silvic. Instanța a apreciat că „afirmațiile constituie judecăți de valoare cu bază factuală, încadrate în limitele libertății de exprimare”, conform raportului.

Cristina Trăilă a fost obligată să plătească 10.000 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Context.ro a scris despre instituția care ar trebui să ajute jurnaliștii și activiștii vizați de procese de intimidare în instanțe, o instituție veche de 33 de ani, neacreditată în domeniul drepturilor omului, dependentă de Parlament și condusă de politicieni care nu au habar de atribuțiile instituției în materie de protecție anti-SLAPP.

Context.ro a mai scris şi despre cazurile în care DIICOT a deschis dosare penale împotriva unor jurnaliști care documentau cazuri grave de corupție sau crimă organizată, hărțuind reporterii și redacțiile din care făceau parte.

Raportul integral realizat de ActiveWatch poate fi consultat aici.