Zeci de ONG-uri și redacții au transmis Ministerului Justiției observații și propuneri pentru a îmbunătăți proiectul de lege privind combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP

Mai multe ONG-uri și redacții, între care și Context.ro, propun Ministerul Justiției o serie de ajustări la Proiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică (SLAPP). Printre propuneri, amenzi de până la 100.000 de lei pentru cei care intentează procese juridice abuzive, respingerea imediată a cererilor de chemare în judecată bazate pe motive de natură SLAPP sau acordarea de despăgubiri persoanelor implicate în acțiuni de interes public și târâte în procese. 

O directivă europeană emisă anul trecut obligă Statul Român să adopte un proiect de lege care să protejeze persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică, inclusiv jurnaliștii, împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute sub numele de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation). 

Directiva prevede un set de garanții procedurale menite să protejeze persoanele fizice și juridice (în special jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului) de acțiunile judiciare abuzive, care au ca scop intimidarea și reducerea la tăcere a vocilor critice pe probleme de interes public. Directiva este obligatorie pentru toatele statele membre ale uniunii.  România are termen până la 7 mai 2026 pentru a transpune Directiva (UE) în legislația națională. 

Proiectul de Lege privind transpunerea Directivei Anti-SLAPP” a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției, iar 37 de organizații neguvernamentale și redacții au semnat și transmis ministerului un memoriu cu o serie de observații și propuneri menite să îmbunătățească forma acestuia. 

“Propunem o serie de ajustări necesare pentru asigurarea coerenței legislative și o protecție îmbunătățită a victimelor cazurilor de tip SLAPP, respectiv crearea unor mecanisme funcționale, disuasive, care să fie apte să atingă scopul directivei și să găsească în același timp, un echilibru între protecția victimelor cazurilor de tip SLAPP și actualele reglementări și principii procesuale”, se arată în memoriu.

Ajustările propuse de organizații pentru proiectul de lege 

Printre propunerile esențiale ale organizațiilor se regăsește și aplicarea din oficiu a garanțiilor precum respingerea rapidă, cauțiune și despăgubiri, pentru a proteja pârâții vulnerabili și a degreva instanțele, dar și amenzi obligatorii pentru reclamanții care folosesc procedurile în scop de intimidare, nu pentru repararea unui prejudiciu. De asemenea, clarificarea protecției pentru entitățile terțe, de exemplu ONG-uri sau sindicate, care intervin în apărarea celor vizați, fără riscul de a fi obligate la cheltuieli de judecată se află printre propuneri, precum și desemnarea Avocatului Poporului ca instituție responsabilă cu informarea și sprijinirea victimelor SLAPP.

Context.ro a scris anul trecut despre instituția care ar trebui să ajute jurnaliștii și activiștii vizați de procese de intimidare în instanțe, o instituție veche de 33 de ani, neacreditată în domeniul drepturilor omului, dependentă de Parlament și condusă de politicieni care nu au habar de atribuțiile instituției în materie de protecție anti-SLAPP.

În prezent, în România, nu există nici o lege care să reglementeze și să apere persoanele implicate în activitatea publică de acțiunile de tip SLAPP. Context.ro a scris aici despre cazurile în care DIICOT a deschis dosare penale unor jurnaliști care documentau cazuri grave de corupție sau crimă organizată, hărțuind reporterii și redacțiile din care făceau parte. 

Organizațiile cer ministerului ca reglementările să fie extinse la cauzele penale și administrative, având în vedere că actuala versiune a proiectului de lege este limitată exclusiv la litigiile civile și nu prevede reglementarea în cauzele penale sau administrative, care înseamnă plângeri penale pentru defăimare, șantaj, sau abuz în serviciu împotriva jurnaliștilor sau activiștilor, așa cum prevere, spre exemplu, proiectul de lege din Belgia.

Potrivit unui studiu CASE (2024), 21,7% dintre SLAPP-urile din Europa sunt de natură penală, iar 16% sunt cauze administrative, iar cifrele sunt în creștere.