DIICOT vs. Presa. Lista dosarelor penale făcute de procurori împotriva jurnaliștilor

DIICOT a deschis, în ultimii 10 ani, șase dosare penale cu jurnaliști care documentau cazuri grave. Context.ro a inventariat aceste anchete care pot arăta apetența procurorilor anti-mafia în a hărțui reporterii care documentează corupția sau crima organizată. 

• Într-unul din cazuri, procurorii au decis că o jurnalistă de la radioul public, devenită avertizor de integritate, trebuie să fie anchetată și trimisă în fața judecătorilor. 
• Procurorii nu au dovedit, în niciunul din cele șase cazuri, că ziariștii ar fi încălcat vreo lege iar asociațiile profesionale le-au catalogat drept abuzuri. 
• În schimb, procurorii DIICOT au refuzat să ancheteze cazul a doi jurnaliști care au fost filați. 

„Este un eșec al modului în care acționează procurorii când este vorba de jurnaliști”, a declarat pentru Context.ro președinta Active Watch, Liana Ganea. Încercând să înțelegem cum s-a ajuns în ipostaza în care jurnaliștii sunt hărțuiți de autorități pentru simplul fapt că își fac meseria, Liana spune că „unii dintre procurori nu înțeleg și nu iau în calcul dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele”.

„În practică, nu există niște mecanisme de control care să garanteze că procurorii acționează conform legii și cu independență. Am avut recent mai multe cazuri care au implicat procurori DIICOT și jurnaliști în care e clară existența unor conflicte de interese sau a unor apropieri nepotrivite cu persoane care erau în conflict cu ziariștii care au fost investigați”, mai susține Liana Ganea.

Cazul jurnaliștilor britanici de la Sky News 

Jurnaliști britanici de la Sky News au fost audiați de DIICOT, în august 2016, după ce au realizat un reportaj despre presupusul trafic de arme din România.

Televiziunea a difuzat, la acea vreme, un reportaj filmat în România, care ar fi arătat cum cetățeni români traficau arme, inclusiv grupărilor teroriste.În reportajul din 2016, difuzat de televiziunea britanică Sky News, apăreau trei cetăţeni români care le prezintă jurnaliştilor arme pe care ar fi intenţionat să le vândă.

Captură din reportajul Sky News

După apariția reportajului, procurorii DIICOT au deschis un dosar în care îi acuzau atât pe cetățenii români, cât și pe cei britanici, de constituirea unui grup infracțional organizat. Românii au mai fost acuzați de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și de comunicarea de informații false.

În timp ce jurnaliștii britanici au susținut că ar fi fost o anchetă jurnalistică, care demonstra că România este o țară nesigură, inaptă să asigure securitatea frontierelor, cetățenii români implicați au declarat că reportajul este fals. 

Autoritățile britanice au refuzat să coopereze cu cele române pentru a oferi asistență juridică internațională în materie penală.  

Autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie a constatat că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice.

Captură din reportajul Sky News

Cei trei români implicați s-au ales cu pedepse între 10 luni și 2 ani de închisoare cu suspendare, fiind condamnați de Curtea de Apel București, în 2021, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor. Pentru cealaltă infracțiune, de constituire a unui grup infracțional organizat, au fost achitați.

Mai multe organizații non-guvernamentale au criticat decizia autorităților de a deschide un dosar penal în acest caz. 

Anchetată pe nedrept de DIICOT 

Gabriela Scraba era, în 2017, redactor-șef al departamentului muzical de la Radio-România când a fost ridicată de acasă și transportată la sediul DIICOT. Era acuzată că ar fi divulgat „informații secrete de serviciu sau nepublice”. În final, s-a dovedit că era vorba de informații de interes public.

De fapt, Gabriela Scraba a trimis unor jurnaliști documente care arătau deplasările cu avionul la business class, de peste 5000 de euro din bani publici ale lui Ovidiu Miculescu, numit de PSD președinte al Radio România.

Gabriela Scraba (sursa foto: paginademedia.ro)

Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal împotriva jurnalistei, motivând că această acțiune încalcă Regulamentul privind utilizarea sistemului informatic al Societății Române de Radiodifuziune. 

Mai mult, procurorul de caz a presat-o pe jurnalistă să accepte o pedeapsă de un an și trei luni de închisoare cu amânarea executării. Având o fată cu handicap, Scraba a cedat și a acceptat acordul de vinovăție pus în față de procurori.

Ulterior, în 2018, o judecătoare de la Tribunalul București respinge acordul de recunoaștere a vinovăției și trimite dosarul înapoi la DIICOT în vederea „continuării urmăririi penale”.  

„Stresul cercetării penale e, uneori, o pedeapsă mai mare decât închisoarea. Eram convinsă că Ovidiu Miculescu îmi poate face rău, ceea ce se și dovedea la DIICOT, așa că am acceptat să mă declar vinovată, deși nu eram”, declara Gabriela Scraba în 2019.

După o luptă de doi ani și jumătate în instanță, s-a dovedit că documentele transmise de jurnalistă sunt informații de interes public și aceasta a fost pedepsită pe nedrept. 

În ianuarie 2019, DIICOT a clasat cazul.

Filajul jurnaliștilor și infirmarea probelor de către DIICOT 

Magistrați și jurnaliști au fost filați, în 2020, de mai multe persoane. Victimele au făcut plângere, dar DIICOT a infirmat probele.

Reporterii Cosmin Savu și Alex Costache au fost urmăriți, filmați și intimidați înainte, în timpul, și după ce s-au întâlnit cu judecătorul Răzvan Păștilă și procurorul Horațiu Radu, în incinta unui restaurant din centrul Capitalei.

Imagine din filajul realizat asupra celor doi jurnaliști (sursa foto: G4Media)

Procurorii militari au deschis o anchetă privind supravegherea și filmarea ilegală. Pretextul filajului ar fi fost o „anchetă jurnalistică”, iar imaginile surprinse au fost publicate de RomâniaTV, post deținut de fugarul Sebastian Ghiță, și preluate de mai multe publicații media deținute de milionari certați cu legea.

Printre cei care au operat filajul se numără și un fost polițist de frontieră, dar și un fost ofițer SRI. Toți cei implicați au declarat că sunt angajați la compania ziarului CanCan și a revistei Ciao. Procuratura generală a anulat o parte din probe pe motiv că filajul nu ar avea nicio legătură cu serviciile secrete. 

Dosarul a fost redeschis de DIICOT.

În cele din urmă,  procurorul Robert Fleckhammer a clasat dosarul, pe motiv că acțiunea avea un caracter „pur jurnalistic”. Acesta a concluzionat că nu poate merge mai departe cu ancheta, întrucât paparazzi nu pot fi chestionați cu privire la sursele lor. Victimele filajului au depus plângeri împotriva ordonanței de clasare.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au scris într-un comunicat de presă că „în absența unor clarificări rapide, dacă acest atac grav la adresa unor magistrați și jurnaliști va fi tratat cu tăcere și indiferență, în percepția colectivă se va sedimenta ideea că anumite instituții ale statului român pot fi privite ca principali beneficiari și complici ai unor operațiuni înfăptuite în scop de intimidare”.

În 2023, parchetul Curții de Apel București a clasat pentru a treia oară dosarul.

Cazul Băluță – Libertatea&Newsweek

Patru jurnaliști Libertatea și Newsweek România au fost audiați în 2021 de procurorii DIICOT pentru că au publicat o investigație jurnalistică despre posibile nereguli legate de fonduri și licitații publice ale primăriei Sectorului 4.

Doi jurnaliști de la Newsweek România, alături de coordonatorul editorial al ziarului Libertatea la acea vreme, Cătălin Tolontan, și jurnalistul Mihai Toma au fost chemați de procurori la audieri după ce Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a depus o plângere penală, în care a susținut că jurnaliștii sunt implicați într-un șantaj de grup infracțional organizat.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 (sursa foto: Inquam Photos / Cosmin Enache)

În aceeași investigație, jurnaliștii dezvăluiau și că soția procurorului de caz, Edi Oprea, a fost avocata lui Marian Goleac, un apropiat de-al lui Băluță, ceea ce a trezit suspiciuni de incompatibilitate.

Procurorii DIICOT au clasat dosarul în final, consemnând că „materialul probator a infirmat existența unui grup infracțional organizat”.

Organizația Reporteri fără Frontiere a denunțat acțiunile DIICOT ca fiind „încălcări flagrante ale libertății presei” printr-o scrisoare deschisă în care a cerut autorităților să cerceteze modul în care a fost soluționată plângerea lui Băluță și să se facă publice datele anchetei. În scrisoare se mai atrage atenția că „acest precedent periculos din România nu trebuie să se transforme într-o practică care are scopul de a reduce la tăcere jurnaliștii independenți.”

*Acest caz este menționat în raportul departamentului de stat al SUA, care atrage atenția asupra modului în care jurnaliștii de la Libertatea și Newsweek au fost audiați de către DIICOT. Raportul menționează că „Oficialii de stat au întocmit dosare civile și penale fără temei împotriva jurnaliştilor de investigație, împiedicând funcţionarea unor instituţii media.”

Cazul Alin Cristea 

În ianuarie 2022, procurorii DIICOT i-au pus sub urmărire penală pe jurnalistul Alin Cristea și publicația de știri online DeBraila.ro, după publicarea unui reportaj despre abuzul asupra minorilor.

Articolul conținea un video neclar cu un adult care lovește un copil, motiv pentru care procurorii l-au acuzat pe jurnalist de „infracțiunea de distribuire sau deţinere de materiale de pornografie infantilă”. La acel moment, DIICOT a percheziționat atât domiciliul reporterului, cât și redacția, confiscându-i telefoane, computere şi alte echipamente.

Jurnalistul Alin Cristea (sursa foto: Facebook)

ActiveWatch a susținut într-o scrisoare deschisă că jurnalistul ar fi intrat în vizorul procurorilor încă din 2021, după ce l-a criticat pe şeful Poliţiei Brăila.

Cristea a declarat că dosarul a fost „un abuz fără precedent al DIICOT la adresa libertății presei”. Mai multe asociații și organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare deschisă prin care au solicitat clasarea de urgență a dosarului și cercetarea modului în care s-a desfășurat investigația procurorilor DIICOT.

De asemenea, zeci de jurnalişti au semnat o scrisoare de solidaritate cu ziaristul Alin Cristea, considerând că în acest caz este vorba despre o „campanie de intimidare” şi „un atentat la libertatea de exprimare a presei”.

În final, în noiembrie 2021, Tribunalul Brăila a clasat dosarul, pronunțându-se în favoarea jurnalistului și a redacției.

Cazul RISE Project

Recent, procurorii DIICOT au emis o ordonanță prin care solicitau publicației RISE Project să pună la dispoziție toate documentele care au stat la baza realizării investigațiilor „Afacerea Migrantul”. Ancheta de presă arată cum mii de cetățeni asiatici ajung pe străzi după ce firmele care i-au recrutat îi abandonează.

Și de această dată, mai multe organizații au semnat o scrisoare deschisă prin care cereau  infirmarea ordonanţei emise și cercetarea modului în care s-a desfășurat investigația procurorilor DIICOT în cazul Rise Project.

Captură Facebook cu mesajul transmis de RISE Project despre dosarul deschis de DIICOT

„Acțiunea procurorilor DIICOT Caraș-Severin este abuzivă, contravine legislației și jurisprudenței europene și românești și încalcă normele eticii jurnalistice”, se atrage atenția în scrisoare.

Ulterior, DIICOT a dispus infirmarea ordonanței, întrucât „nu a fost descris obiectul, înscrisul sau datele informatice ce trebuie predate, precum şi data şi locul unde trebuie să fie predate”.

*Informație adăugată la 6 septembrie 2024, ora 19:53