Lupii paznici la oi. Cine sunt cei care trebuie să apere jurnaliștii de procese abuzive: Prietenii baronilor Băluță și Bădălău și un deputat care și-a înscenat răpirea

O instituție osificată în timp, condusă de politicieni și fără acreditările necesare a fost desemnată să ajute jurnaliștii și activiștii vizați de procese de intimidare în instanțe: așa numitele SLAPP. Din consiliul general al Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) face parte și o deputată PSD din anturajul lui Daniel Băluță, primarul care a făcut plângere penală la DIICOT împotriva unor jurnaliști de la Libertatea și Newsweek, pentru că ar fi constituit un grup infracțional organizat.

• În conducerea Institutului se mai află un fost deputat de la Chișinău care și-a înscenat răpirea, pupila baronului PSD Niculae Bădălău sau un fost ministru al Sportului în Guvernul Dăncilă, acuzat că și-a agresat soția.

• Niciun politician din conducere cu care Context.ro a discutat nu știa de atribuțiile Institutului pe tema SLAPP.

• Este “efectiv ca o sinecură”, spune un politician din consiliul general al IRDO.

• Alt membru din conducere spune că instituția e învechită și nu ține pasul cu provocările actuale.

Pentru a lupta cu fenomenul, Comisia Europeană a emis o recomandare, în 2022, privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice. Conform acesteia, în fiecare țară UE trebuia creat un punct focal pentru aplicarea Recomandării SLAPP.

În România a fost numit Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), o instituție veche de 33 de ani, neacreditată în domeniul drepturilor omului, dependentă de Parlament și cu politicieni la conducere.

IRDO este condus de un consiliu general din care fac parte 12 politicieni și 12 membri ai societății civile și din mediul academic.

Politicienii care veghează jurnaliștii și activiștii

12 oameni politici fac parte din consiliul general al IRDO. Reporterii Context.ro au vorbit cu aceștia despre Recomandarea SLAPP. Mulți dintre ei recunosc că nu știau despre responsabilitățile instituției pe această temă, alții afirmă că instituția este învechită și nu are capacitatea de a ține pasul cu provocările actuale.

Matei Bogdan Constantin a fost ministru al Sportului în guvernul Dăncilă. Astăzi este senator PSD și membru în Comisia Senatului pentru drepturile omului.

L-am întrebat dacă știe despre desemnarea IRDO ca punct focal în Recomandarea SLAPP. „Nu cunosc acest aspect”, a răspuns Constantin.

Fosta sa soție a publicat, în 2019, pe rețelele de socializare un certificat medico-legal care atestă că ar fi suferit „lovituri cu pumnul” și leziuni care „s-au produs prin lovire cu corpuri dure”. Ulterior a declarat pentru Libertatea că a divorțat din cauza violenței conjugale. În discuția cu reporterul Context, senatorul a negat acuzațiile.

Nicoleta Matilda Goleac este deputată PSD din 2020. La fel ca Matei Constantin, demnitara nu știa că institutul a devenit punct focal.

A fost soția lui Marian Goleac, fost șef ADP și apropiat al primarului Sectorului 4, Daniel Băluță. Marian Goleac a fost condamnat de DNA la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită. În instanță, Goleac a fost reprezentat de soția procurorului Edi Oprea, care instrumenta plângerile penale ale lui Băluță împotriva jurnaliștilor de la Libertatea și Newsweek. Citește povestea pe larg, aici

Nicoleta Matilda Goleac (foto: Camera Deputaților)

În discuția cu reporterul Context.ro, Nicoleta Goleac a spus că este „prietenă de partid” cu Daniel Băluță, întrucât se cunosc „de peste 20 de ani”.

Cristina Elena Dinu este deputat PSD de Giurgiu din 2016 și membră în Comisia pentru drepturile omului de la Camera Deputaților.

Presa a scris că Dinu ar fi apropiata lui Niculae Bădălău, baron PSD trimis în judecată de DNA pentru mită și trafic de influență.

Cristina Elena Dinu (sursa foto: Camera Deputaților)

Soțul ei, Daniel Augustin Dinu, este director general pe regiune București la CNAIR. A ajuns director la regionala Buzău în urma unui concurs unde era singurul candidat, iar apoi transferat la Capitală. În ultimii trei ani, acesta a declarat venituri de peste 10 mii de lei din jocurile de noroc.

Vlad Cubreacov a fost deputat în Republica Moldova, coleg de partid cu Iurie Roșca – fost vicepremier condamnat pentru trafic de influență. În prezent, este reprezentant al AUR în cadrul consiliului general al IRDO.

În 2002 a fost dat dispărut, iar ulterior a pretins că ar fi fost răpit de forțele din Transnistria. Răpirea ar fi avut loc în timpul protestelor violente din 2002 împotriva regimului comunist de la Chișinău. Procurorii de la Chișinău au deschis un dosar în acest caz, însă după mai mulți ani au ajuns la concluzia că acesta și-ar fi înscenat răpirea.

Oana Murariu este deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului de la Camera Deputaților din septembrie 2022. Contactată de Context.ro, demnitara a afirmat că nu știa despre rolul IRDO în procesele SLAPP și că institutul este “efectiv ca o sinecură”.

Cristian Baciu, membru USR, urmează să ocupe un loc de consilier local al Sectorului 6 din Capitală, fiind ales la alegerile din iunie.

Politicianul a declarat pentru Context.ro că „activitatea institutului se rezumă la niște conferințe mai așa, pe vechi. Nu pot zic că sunt neapărat conectate la ce înseamnă cu adevărat toată lupta asta pentru drepturile omului în ziua de azi e ”. Nici Baciu nu știa despre existența punctului focal, dar spune că „instituția asta nu e capabilă să facă așa ceva, este strict pentru a bifa cum se bifează niște chestii.”

Iusein Ibram, deputat din partea minorităților naționale și președinte al Comisiei Senatului pentru drepturile omului a depus, în 2022, un amendament la legile Justiției care permite judecătorilor să fie numiți procurori șef.

În 2015, Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil pe motiv că și-a angajat fiul pe post de consilier în timpul legislaturii 2008–2012. Potrivit surselor G4Media.ro, Ibram este un apropiat al fostului ministru al Justiției Florin Iordache (PSD).

Kulcsár-Terza József-György, deputat de Mureș din partea UDMR a declarat pentru Context.ro că e convocat „foarte rar” de către institut. Întrebat de activitatea punctului focal, a afirmat că „nu sunt la curent cu toate chestiile ce se întâmplă”.

Din consiliul general al IRDO mai fac parte Monica Anisie, fost ministru al Educației și Laurențiu Nicolae Cazan – parlamentari PNL, Lucica Dina Muntean – parlamentar ales pe listele PNL, partid din care a demisionat anul acesta, și membru în Comisia Senatului pentru drepturile omului, precum și László Attila – senator UDMR.

Ce zice Comisia Europeană și ce face IRDO

Fiecare stat membru ar trebui să înființeze un punct focal național care să colecteze și să facă schimb de informații cu privire la resursele disponibile, pentru a facilita identificarea entităților sau a organismelor care le pot oferi asistență și pentru a asigura eficacitatea sprijinului împotriva unor astfel de proceduri, se arată în recomandarea Comisiei Europene privind SLAPP. Informațiile ar trebui să fie colectate și puse la dispoziție într-un singur punct, să fie gratuite și ușor accesibile.

Prin faptul că a acceptat să devină punct focal, IRDO și-a asumat astfel că va organiza programe de formare pentru jurnaliști și apărătorii drepturilor omului, campanii de informare privind acțiunile strategice împotriva mobilizării publice și că va colecta date statistice cu privire la procesele de tip SLAPP.

IRDO trebuia să prezinte comisiei, până la sfârșitul anului 2023, un raport care să cuprindă date statistice cu privire la procesele SLAPP, valoarea estimată a despăgubirilor, cifre privind durata proceselor de judecată. Deși instituția trebuie să facă publice aceste date, afișându-le pe site, acestea sunt de negăsit. Nu este clar dacă Comisia Europeană a primit un astfel de raport de la IRDO. Context.ro a întrebat reprezentanții comisiei, însă aceștia au trimis date generale și nu au răspuns punctual la întrebările noastre.

În schimb, directorul IRDO, Adrian Bulgaru, a pus la dispoziția Context.ro un raport privind aplicarea Recomandării Comisiei Europene, în care erau menționate trei cazuri de SLAPP. În niciunul dintre aceste cazuri IRDO nu a luat poziție public.

Despre procesul intentat împotriva Context.ro de omul de afaceri Jurgen Faff, directorul IRDO nu avea habar.

Colectarea de date privind procesele SLAPP e „o parte delicată” în opinia lui Bulgaru, care așteaptă ca victimele acțiunilor abuzive în instanță să vină către institut, și nu invers. „A fost creată o adresă de SLAPP, pe care vom încerca s-o promovăm, e relativ nouă discuția legată de SLAPP-uri, dar pe măsură ce va fi promovat acest rol al institutului cred că oamenii vor ști să se adreseze institutului”, a afirmat Bulgaru în discuția cu reporterii Context.ro.

Aici sunt banii dumneavoastră

Cheltuielile IRDO sunt acoperite din bugetul Parlamentului, sub controlul căruia se află institutul.

În 2022, instituției i-au fost alocați 1,7 milioane de lei, 2,8 milioane de lei anul trecut, iar anul acesta 2,9 milioane, potrivit unui răspuns al Camerei Deputaților la solicitarea Context.ro.

Ca urmare a desemnării ca punct focal, IRDO susține că ar avea nevoie de noi surse de finanțare, pe lângă bugetul alocat de Parlament. Deși i s-au pus la dispoziție cel puțin două mecanisme de finanțare, instituția nu a reușit să acceseze niciun ban.

Sediul IRDO (sursa foto: Context.ro)

Potrivit raportului de activitate pe anul trecut, Institutul a elaborat un proiect pentru a obține un grant oferit de Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI). “Deși proiectul a fost selectat pentru a obține finanțare, având în vedere că legea de funcționare a institutului datează din 1991, iar directorul IRDO are calitatea de ordonator terțiar de credite, institutul s-a confruntat cu o serie de bariere în identificarea soluțiilor legale pentru a putea accesa fondurile respective. În cele din urmă, IRDO nu a reușit să intre în posesia grantului acordat de ENNHRI”, se arată în document.

Institutul putea obține finanțare europeană și prin programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV), însă nu a depus documentația necesară pentru a accesa fondurile. Directorul IRDO, Adrian Bugaru, susține că motivul ar fi fost volumul de muncă pe care l-au avut colegii săi și lipsa de personal.

Deși legea de înființare a IRDO prevede 24 de posturi, dintre care în prezent 22 bugetate, directorul spune că numai nouă sunt ocupate. Iar pe site-ul institutului găsim declarații de avere și interese depuse anul acesta numai pentru trei dintre angajați.

Instituția a cheltuit anul trecut aproape un milion de lei pe salariile angajaților,dintre care unul este șoferul. Tot în 2023, IRDO a cumpărat și o mașină, care a costat peste 64 de mii de lei.

Un fost angajat al instituției a declarat pentru Libertatea, în 2019, că și-a dat demisia pentru că se plictisea la serviciu. “Nu sunt salarii mari în institut, dar nici nu se muncește. Acolo se vine la serviciu ca să vorbești despre chestiuni casnice și să ai de unde pleca acasă”, a spus acesta.

Directorul declară că el însuși ține cursuri de formare în ceea ce privește drepturile omului: „pe situația bullying-ului, pe exercitarea dreptului la educație, pe discriminare (…) institutul adaptează aceste cursuri la nevoile beneficiarilor”, susține Adrian Bulgaru.

CV-ul directorului IRDO nu este public. În discuția cu reporterul Context.ro, Bulgaru a precizat că este specializat în administrație publică, iar în ceea ce privește drepturile omului, a căpătat experiență participând „la foarte multe cursuri de formare, la evenimente la nivel național și internațional”.

Conform raportului Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru 2023, țara noastră a avut 58 de condamnări pentru încălcarea drepturilor omului, fiind întrecută doar de Turcia, Ucraina și Federația Rusă, țări non UE, a căror populație este mult mai mare decât cea a României. Cele mai multe condamnări au vizat tratamentul inuman și dreptul la un proces echidistant. IRDO nu a avut o poziție publică în niciunul dintre cazuri.

Institutul pentru drepturile omului nu respectă Principiile de la Paris ale ONU

Deși IRDO există încă din 1991, nu a reușit nici până astăzi să obțină acreditare internațională în domeniul drepturilor omului, pentru că nu respectă Principiile de la Paris ale ONU.

Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale a recomandat statului român, în martie anul acesta, să adopte măsuri legislative, în “special în legătură cu Legea nr. 9/1991 privind înființarea și funcționarea institutului, pentru a-l aduce în deplină conformitate cu principiile referitoare la statutul instituțiilor naționale pentru promovarea și protecției drepturilor omului (Principiile de la Paris), inclusiv prin asigurarea unei mai mari independențe și prin asigurarea resurselor financiare și umane adecvate pentru a putea să își îndeplinească în mod eficient și independent mandatul”.

Comitetul ONU a atras atenția și asupra faptului că IRDO “nu acoperă în mod explicit protecția drepturilor economice, sociale și culturale și se limitează la cercetarea și sensibilizarea cu privire la drepturile omului”.

Conform standardelor internaționale aplicabile instituțiilor în domeniul drepturilor omului, există obligația ca orice entitate care dorește să fie recunoscută ca având statutul unei instituții naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului să întreprindă demersurile pentru a fi acreditată în sistemul Alianței Globale a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI).

IRDO a depus cerere pentru a fi acreditat încă din 2007, însă nu a obținut-o întrucât nu îndeplinea nici măcar parțial Principiile de la Paris, care prevăd ca instituțiile să fie independente, pluraliste și eficiente din punct de vedere al apărării drepturilor omului.

Raportul Comisiei Europene din 2023 privind statul de drept a recomandat țării noastre „să își intensifice eforturile pentru a obține acreditarea unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU”.

Anul acesta va fi revizuită din nou solicitarea IRDO pentru dobândirea acreditării, deși nimic nu s-a schimbat de la ultima încercare. Institutul funcționează după aceeași lege învechită, aprobată de Ion Iliescu în urmă cu 33 de ani. Actualul director spune că legea din 1991 nu s-a modificat din lipsă de “voință politică”.

Într-o scrisoare adresată autorităților române anul acesta, Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru drepturile omului (ENNHRI) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „lipsa raportată a unui mediu propice pentru funcționarea IRDO și recomandă autorităților române să ia măsuri urgente pentru a remedia situația”. De asemenea, ENNHRI s-a arătat preocupată de “caracterul inadecvat” al cadrului juridic al IRDO, despre care consideră că “are un impact negativ asupra funcționării sale și asupra eforturilor sale de a respecta Principiile de la Paris ale ONU”.

În 2016, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a acționat în judecată IRDO pentru că nu le-au fost furnizate informații de interes public precum: cine conduce instituția, câți bani cheltuie aceasta, ce activități desfășoară. În 2017 asociația a câștigat procesul, instanța obligând IRDO să comunice informațiile.