Procesul miliardarului Beny Steinmetz (II). Judecătorii elvețieni au demarat audierile cheie
Procesul de la Geneva al miliardarului Beny Steinmetz, implicat în afacerea de la Roșia Montană, a ajuns la faza audierilor. Omul de afaceri și asociații săi au fost programați să fie audiați în fața instanței elvețiene. Steinmetz este acuzat de dare de mită și a fost condamnat pe fond la cinci ani de închisoare, dar decizia dată anul trecut nu e definitivă. În schimb, el are o condamnare definitivă tot de cinci ani în România.
În a trei zi a procesului de la Geneva, un procuror elvețian l-a acuzat pe Beny Steinmetz și pe doi asociați că au fost „prinși cu mâinile în borcanul cu miere”.
Anul trecut, Steinmetz a fost condamnat în acest dosar pentru luare de mită, împreună cu partenerii săi, Frederic Cilins și Sandra Merloni-Horemans, în legătură cu achiziția drepturilor de exploatare a celui mai mare zăcământ de minereu de fier neexploatat din lume din Guineea, o țară din Africa de Vest, făcută de compania sa, în 2018. Cei trei au făcut apel la verdict.
Marți, Cilins s-a confruntat cu o serie de întrebări dificile. Procurorii l-au chestionat despre rolul său în schema de mituire a lui Mamadie Touré, soția răposatului dictator guinean Lansana Conté, cu scopul de a obține licențele de exploatare a minereului de fier.
Cilins a fost intermediarul cheie pentru compania lui Steinmetz, Beny Steinmetz Group Resources (BSGR), și a executat deja o pedeapsă de doi ani în SUA pentru obstrucționarea justiției în legătură cu cazul din Guineea. El a fost arestat în aprilie 2013, după ce a fost înregistrat pe ascuns în timp ce îi oferea lui Touré milioane de dolari pentru a minți FBI-ul și pentru a-i permite să distrugă contractele care arătau că Touré va facilita obținerea drepturilor de exploatare minieră.
La Geneva, Cilins a susținut că contractele cu Touré erau reale și a spus că Touré a falsificat alte documente pentru a șantaja BSGR. Acest argument a fost invocat fără succes într-un proces separat la Londra, pe care BSGR l-a pierdut.
După ce Cilins a susținut că Touré nu se califica drept unul dintre „partenerii săi locali”, procurorul elvețian Yves Bertossa a întrebat de ce un contract încheiat pe 20 februarie 2006 între compania lui Cilins, Pentler și Touré, prevedea că Touré va deține cinci procente din proiectul de minereu de fier în calitate de „partener local”. Cilins a declarat că documentul a fost formulat greșit „la nivel juridic”.
„Un contract de corupție nu constituie, de fapt, dovada?”, a întrebat, ulterior, Bertossa în fața instanței. „Avem toate dovezile… Ne lipsește doar o înregistrare video care să arate geanta cu bani”.
La termenul de miercuri era programată și audierea Sandrei Merloni-Horemans, una dintre colaboratoarele apropiate ale lui Steinmetz. Ea a fost și cea care s-a ocupat de soarta unor companii implicate în dosarul penal din România, care i-a adus o condamnare de cinci ani magnatului israelian.
Instanța a programat și audierea lui Steinmetz, care pe lângă condamnarea la cinci ani de închisoare a primit și o amendă de 50 de milioane de franci (56 de milioane de dolari).
Audierile sunt în plină desfășurare la Geneva.
Mark Pieth, profesor emerit la Universitatea din Basel și președinte al grupului anticorupție elvețian Basel Institute of Governance, a declarat pentru OCCRP că „despăgubirile substanțiale” au făcut ca verdictul de vinovăție al lui Steinmetz să fie „cea mai spectaculoasă” condamnare pentru mită străină pronunțată vreodată împotriva unei persoane fizice în Elveția.
Steinmetz rămâne în libertate în timp ce sentința dată este atacată. Chiar dacă pierde acest apel, el poate să își înainteze cazul la Tribunalul Federal, instanța supremă din Elveția.
În decembrie 2020 Beny Steinmetz a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție din România la cinci ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Un complet condus de judecătorul Ionuț Matei a constatat că Steinmetz a finanțat retrocedarea frauduloasă a zeci de hectare de terenuri în București și Snagov. Proprietățile au fost cerute spre retrocedare de către prințul Paul, nepotul regelui Carol al II-lea. În decembrie 2021, Steinmetz a fost reținut pe aeroportul din Atena pentru că pe numele său exista un mandat de arestare emis în România. A fost eliberat pe cauțiune și apoi judecătorii din Grecia au respins cererea de extrădare a autorităților române.
În 2015, Beny Steinmetz Group (BSG), compania controlată de omul de afaceri, era unul dintre cei mai importanți acționari ai Gabriel Resources Canada, care printr-un șir de offshore-uri era acționarul principal al RMGC, compania care opera proiectul minier de la Roșia Montană. Gabriel Resources Canada a deschis atunci un proces împotriva statului român și a cerut daune de peste 4.4 miliarde de euro. Gabriel Resources a fost împiedicată de statul român să exploateze aurul de la Roșia Montană. Acest proces este judecat de Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții de la Washington.
- Acest text este o adaptare a unui material publicat aici de organizația internațională Organized Crime and Reporting Project (OCCRP). Context.ro este partener al OCCRP în România, alături de Rise Project și Átlátszó Erdély.
autori: Tom Stocks, Daniel Balint-Kurti
sursa foto deschidere: JACK GUEZ / AFP
Pe aceeasi tema
Pe aceeasi tema