Alegeri europarlamentare în Slovenia – Încrederea, implicarea și educația sunt cuvintele cheie

Apatia electorală în rândul tinerilor, care se manifestă în mod deosebit la alegerile europene, este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă democrațiile moderne, În Uniunea Europeană (UE), tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani reprezintă aproximativ 15% din totalul electoratului. 

În Slovenia, prezența la votul pentru alegerile europarlamentare din 2019 a fost de doar aproximativ 29%, cel mai mare procent de până acum, însă cu mult sub media europeană, care a fost de aproape 51%. 

În rândul tinerilor de până în 30 de ani, prezența la vot a fost semnificativ mai mică, de doar 10%. 

De ce este atât de importantă prezența tinerilor la vot? Alegerile europene au un impact major asupra vieții lor, deoarece în Parlamentul European se iau decizii care modelează viitorul întregii Uniuni Europene.

 Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu provocări precum schimbările climatice, digitalizarea, inegalitatea economică și consolidarea regimurilor autoritare, participarea tinerilor este crucială pentru păstrarea valorilor democratice și a statului de drept.

Alegeri în care nu-l poți învinge demonstrativ pe Janša (n.r. Fost premier al Sloveniei, în 3 mandate)

Tomaž Deželan, politolog și expert în studii electorale la Facultatea de Științe Sociale din cadrul Universității din Ljubljana, spune că, în mod tradițional, tinerii participă mai puțin la scrutinuri electorale, iar acest lucru iese în evidență la alegerile europarlamentare. 

„Alegerile europene sunt în continuare percepute ca alegeri secundare, iar cetățenii (…) nu le acordă mare importanță, acesta fiind și motivul pentru participarea mai scăzută la vot, în special în rândul alegătorilor netradiționali, cum sunt tinerii” susține Deželan. 

La alegerile europarlamentare, mai arată politologul, câștigătorul scrutinului nu este atât de important în plan național. 

„Nu îl poți învinge demonstrativ pe Janša în alegerile europene, prin urmare nu există niciun semnal puternic că cineva ar vrea să spună -Nu- unui anumit politician în acest mod”, mai subliniază Deželan.

Pentru a crește participarea la vot, instituțiile europene trebuie să se apropie de cetățeni, dar acest lucru implică riscul de a expune carențele Uniunii Europene, în condițiile în care percepția asupra UE este pozitivă, după cum mai arată expertul citat. 

 „Dacă UE s-ar apropia de cetățeni, atunci cursa electorală la alegerile europene s-ar transforma într-o cursă primară și astfel ar crește interesul cetățenilor”, a mai spus Deželan, citând procedura de numire a președintelui Comisiei Europene ca exemplu tipic al distanțării UE față de cetățeni.

Lipsa de informare în ceea ce privește modul în care Uniunea Europeană funcționează, neîncrederea în instituțiile politice și absența temelor europene de pe agenda mass-media sunt alte motive pentru care tinerii nu se înghesuie la urne, arată și Marko Lenarčič, de la Asociația tineretului creativ.

„Politicienii promit multe în timpul campaniilor, dar apoi uită aceste promisiuni. O mare parte din resursele financiare este alocată altor domenii, iar tinerii sunt adesea uitați, prin urmare nu au niciun interes și nici măcar nu îl arată, preferând să iasă la o cafea sau într-o excursie cu prietenii decât să meargă la vot într-o duminică frumoasă și însorită”, spune Lenarčič.

În plus, Lenarčič scoate în evidență și finanțarea precară a organizațiilor și instituțiilor de tineret, ceea ce se traduce printr-o lipsă de mobilizare la vot a tinerilor.

Organizația studențească din Slovenia subliniază faptul că participarea la vot a tinerilor din țară este, în mod tradițional, scăzută la toate alegerile, nu doar la cele europene. 

Tinerii preferă să utilizeze forme netradiționale de participare politică, cum sunt protestele, mișcările sociale și mobilizarea online, din cauza lipsei de încredere în instituțiile politice și pentru că nu cred că pot influența efectiv schimbările sociale prin vot, mai arată organizația.

Munca de teren aduce rezultate

Creșterea prezenței la vot este o provocare pentru partidele politice din Slovenia. Tomaž Deželan susține că mass-media, societatea civilă și instituțiile din țară joacă un rol cheie în informarea tinerilor. 

De multe ori oamenii nu pot vota pentru că pur și simplu nu au timp, având în vedere că studiază, lucrează sau au alte angajamente.

 O soluție ar fi prelungirea calendarului electoral, astfel încât alegerile să poată avea loc și în cursul săptămânii sau după-amiaza.

 În Suedia, de exemplu, oamenii pot vota în magazine și în biserici.

 „Este crucial ca procedura electorală să fie adusă mai aproape de oameni”, subliniază expertul. 

O altă problemă o reprezintă barierele electorale, cum ar fi procedura de votare în afara localității de reședință. 

Cea mai mare provocare însă, după cum explică Deželan, sunt cei care nu vor să voteze din cauza lipsei de încredere în mediul politic. Pentru a spori nivelul de încredere, politicienii trebuie să fie cinstiți și să își îndeplinească promisiunile și, mai presus de toate, să fie realiști în privința acestora.â

În opinia politologului, partidele din Slovenia nu fac suficiente eforturi pentru a îndemna alegătorii să iasă la vot. să meargă din casă în casă pentru a îndemna alegătorii. 

„Politicienii au devenit prea leneși, însă cei care investesc mai mult timp și efort obțin în cele din urmă rezultate mai bune”, subliniază expertul. 

Informarea și coborârea vârstei de vot

Lenarčič consideră că, pentru a îmbunătăți participarea tinerilor la vot, trebuie, în primul rând, ca aceștia să învețe din școală ce presupune Uniunea Europeană, să crească încrederea în mediul politic și să se reducă barierele administrative care împiedică votarea.

De asemenea, în opinia sa, este esențial să se încurajeze tinerii candidați și să se permită o mai mare implicare a tinerilor în partidele politice și în procedurile de luare a deciziilor.

În ceea ce privește coborârea vârstei de vot la 16 ani, Tomaž Deželan consideră că ar reprezenta un semnal că tinerii alegători sunt importanți și  subliniază că este logic să îi includem în spațiul politic atâta timp cât sunt încă în cadrul instituțiilor. 

Deși este posibil ca, pe termen scurt, la categoria de vârstă de 18 ani să nu se înregistreze o creștere imediată a prezenței la vot, este esențial să se stabilească o punte între educația civică și comportamentul politic real. Efectele pozitive ale scăderii vârstei de vot au fost observate și în țările care au introdus deja această practică.

Deželan spune că studiile au arătat că nu au existat consecințe negative, cum ar fi influențarea decisivă a părinților asupra opțiunilor de vot ale tinerilor. 

„Copiii au informat părinții și nu invers, ceea ce denotă influența pozitivă a tinerilor alegători informați”, mai subliniază expertul.

Duminică, 9 iunie, la ora 7 dimineața, se vor deschide ușile a 2.981 de secții de votare în toată Slovenia, unde peste 1,6 milioane de alegători cu drept de vot sunt așteptați să aleagă nouă membri în Parlamentul European. În plus, sunt chemați la urne pentru a răspunde la patru întrebări în cadrul unui referendum. 

Un sondaj la nivel european a arătat că cel puțin 64% dintre tineri intenționează să voteze. Acest procent este, însă, mai mic în Slovenia – doar 53%.

Același procent de participare la vot în rândul tinerilor este așteptat și în Cipru. Doar în cazul tinerilor din Lituania, Letonia și Estonia, precum și din Ungaria și Malta se vorbește de un procent mai scăzut. Pe ultimul loc se află tinerii din Luxemburg, cu 41% intenție de a vota. 

Articol tradus și adaptat din limba slovenă;