Ministerul Sănătății ascunde documente despre zecile de mii de infecții nosocomiale din spitalele românești

Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rafila ascunde documentele unui raport care arată că zeci de mii de români se infectează anual în spitale. Raportul prezintă poza de ansamblu a crizei nosocomialelor cu care se aleg pacienții în unitățile medicale, care doar în 2022 a depășit pragul de 30.000 de infecții, însă nu arată și situația fiecărui spital în parte. Context.ro a cerut aceste date de interes public, însă Ministerul Sănătății a arătat încă o dată lipsă de transparență și a refuzat să ni le pună la dispoziție. Într-un alt caz, judecătorii au condamnat ministerul lui Rafila și l-au obligat să transmită către Context.ro documentele prin care am putut arăta în ce stare este infrastructura electrică a spitalelor din țara noastră. Acum, ministerul ne oprește să informăm publicul despre cât de expuși sunt pacienții la infecțiile din spitale.

La începutul anului 2023, Inspecția Sanitară a Ministerului Sănătății a verificat spitalele din România cu privire la problema infecțiilor nosocomiale. Ulterior controalelor, a fost publicat un raport general al acestei situații. Însă ministerul condus de Alexandru Rafila a secretizat documentele care stau la baza raportului din care reiese că anual zeci de mii de români sunt infectați în spitale. Noi am solicitat documentele care arată situația din fiecare unitate medicală. Despre aceste rapoarte, ministerul spune că sunt documente secrete. Altfel spus, ministerul nu vrea ca cetățenii din București, Constanța sau Cluj să știe cât de sigur e un spital în ceea ce privește infecțiile. 

În răspunsul primit de la Ministerul Sănătății, am fost direcționați către raportul general publicat pe site și ni s-a transmis refuzul de a furniza documentele cerute de noi, fiind invocat un Ordin semnat de ministrul Sănătății în anul 2006.

Răspunsul Ministerului Sănătății la solicitarea Context.ro

„Dacă Legea spune că trebuie să dea informațiile, trebuie să le dea”

Am încercat să căutăm o explicație legală pentru acest refuz și să lămurim dacă accesul la informații publice, garantat prin Legea 544/2001, poate fi refuzat în baza unui Ordin de ministru.

Contactat de Context.ro, fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, spune că nu este posibil să invoci un ordin de ministru în fața unei legi:

„Dacă Legea spune că trebuie să dea informațiile, trebuie să le dea. Ministrul nu poate să dea Ordin să spună asta dați, asta nu dați. Doar Legea. Ordinea actelor normative este așa: Constituția, legi organice, legi ordinare (n.r. Cum este Legea 544/2001), ordonanțe, ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, ordinele miniștrilor sunt undeva departe (…) Nu poți modifica o lege, decât printr-o altă lege de același nivel”, a explicat Augustin Zegrean.

Recidiviști la netransparență 

Am revenit către minister cu o nouă solicitare privind aceste informații și am încercat să îl contactăm și pe ministrul Rafila pentru a ne pune la dispoziție documentele. Până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns. 

Ministrul Rafila a promis transparență, dar nu s-a ținut de cuvânt (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

Este a doua oară când ministerul ascunde date publice. Anul acesta, ministerul condus de Rafila a fost condamnat de Curtea de Apel București și obligat să ne pună la dispoziție documente legate de starea instalațiilor electrice din secțiile ATI. (Mai multe detalii aici)

Zeci de mii de români infectați în spitale 

Inspectorii sanitari au verificat, în perioada februarie-martie 2023, 333 de spitale, dintre care 266 publice și 67 private. Scopul investigațiilor a fost să constate situația infecțiilor pe care le iau pacienții din spitale (acestea sunt denumite infecții nosocomiale). 

Raportul, care are la bază documentele ținute la secret de minister, spune că în 2022, în cele 333 de spitale verificate, au fost depistate peste 33.000 de infecții asociate asistenței medicale (IAAM) sau, în termeni populari, infecții nosocomiale. Asta nu înseamnă neapărat că exact 33.000 de români au fost infectați, pentru că un pacient poate contracta mai multe infecții.

„Cu cât un pacient are mai mulți factori de risc infecțios, mai multe boli asociate și mai multe dispozitive invazive montate, cu atât crește riscul de a contracta simultan mai multe infecții nosocomiale. Un exemplu bun este infecția cu Clostridium Difficiel care poate fi suprapusă peste altă infecție nosocomială, din cauza medicamentelor (antibioticelor) administrate”, susține expertul contactat de Context.ro.

Astfel, pe lună, sunt depistate peste 2500 de infecții nosocomiale în medie, iar în procente înseamnă o incidență de 1,21%. În octombrie 2022, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, cita datele furnizate de instituțiile europene și menționa că incidența la nivelul Uniunii Europene este de 7%.

Infecțiile neraportate de spitale 

Din discuțiile cu specialiștii, dar și din raportul analizat, reiese că țara noastră continuă să aibă probleme cu raportarea acestor tipuri de infecții intraspitalicești. 

În mod paradoxal, specialiștii au mai multă încredere în spitalele care au raportat o incidență a cazurilor mai mare decât cele care raportează puține cazuri de infecții intraspitalicești.

„Spitalele care raportează mai mult înseamnă că au și o preocupare în acest sens. Dacă mergi într-un spital și nu cunoști lucrurile de acolo, poți să mergi încrezător că totul e bine și frumos. Pe de altă parte, când știi că sunt infecții nosocomiale, te aștepți ca acele spitale să ia măsurile necesare astfel încât să reducă această rată de infecție, ăsta e și scopul declarării și raportării, să iei măsurile necesare astfel încât să reduci această rată. Acolo unde raportarea este deficitară, vezi spitalul din afară ca un spital sigur. Ceea ce nu e neapărat real”, a declarat Sergiu Sîngeorzan. 

Inspecția Sanitară a constatat că 17% dintre spitalele verificate evită să treacă în foaia de observație clinică diagnosticul de infecție asociată asistenței medicale, 16 dintre spitale fiind din capitală. Totodată, un sfert dintre spitale nu își testează pacienții din secțiile de terapie intensivă sau alte secții în care riscul contractării unei astfel de infecții este ridicat. Un alt aspect îngrijorător este că 4% dintre spitale, dintre care patru din București, nu au declarat toate cazurile de infecții nosocomiale confirmate.

Cifre mai bune la privat 

În București, unitățile medicale care au raportat cele mai multe cazuri de infecții nosocomiale sunt Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare (8,05%), Spitalul Bagdasar Arseni (4,37%), Spitalul de Urgență Floreasca (4,16%), Spitalul Colțea (3,89%) și Spitalul Universitar de Urgență (3,74%).

La polul opus, Malaxa, Filantropia și Foișor au raportat un singur caz de infecții nosocomiale.

O primă concluzie care reiese din raportul citat este că, între spitalele publice și private, există o diferență clară între numărul de infecții nosocomiale depistate.

ATI-uri nerenovate și cu multe infecții 

Pacienții care au fost internați în secțiile de terapie intensivă au avut cel mai mare risc de a contracta o infecție intraspitalicească – 8.439 de cazuri din 33.773 totale, adică aproximativ 25%.

Medicul epidemiolog Sergiu Sângeorzan ne-a explicat că secțiile de terapie intensivă și cele de chirurgie prezintă un risc ridicat de contractare a unei bacterii intraspitalicești, având în vedere că, de obicei, pacienții internați sunt supuși unor intervenții invazive.

În primele episoade ale seriei “Sănătatea care ne arde” arătam cum secțiile ATI au infrastructură electrică învechită și cu probleme, în multe cazuri nerenovate de zeci de ani. Asta deși, cum este exemplul Spitalului Județean Vâlcea, statul a băgat milioane de euro în unitatea medicală, dar banii au ocolit secția ATI. 

Raportul ale cărui surse ministerul le-a secretizat spune că infecții nosocomiale provin din utilizarea excesivă de antibiotice, manevre chirurgicale complexe sau utilizarea de catetere intravenoase.

Spitale închise în Teleorman și Caraș Severin 

Pe lângă datele colectate, inspectorii sanitari au amendat în urma controlului de la începutul anului mai multe spitale din țară cu aproape 1,2 milioane de lei și au decis măsura suspendării activității în cazul a două dintre unități – Spitalul Județean de Urgență Alexandria (unde a fost depistată o bacterie în proba de apă sterilă dintr-o sală de operație) și Spitalul Orășenesc Oravița (după ce s-a stabilit că secția exterioară Marila prezenta un risc iminent pentru sănătatea publică).

La capitolul prevenție, raportul ministerului scoate în evidență că 44% dintre unitățile sanitare din România nu colectează probe de pe suprafețe sau din aer, iar 2% dintre ele nu au un program de curățenie și dezinfecție.

sursa foto deschidere: Inquam Photos/ Ilona Andrei