Cu conturile pline

09 iun., 2022

În timp ce a sărăcit bugetul unui spital care tratează pacienții bolnavi de TBC, senatorul PNL Eugen Pîrvulescu și-a ridicat o vilă de peste 200 de metri pătrați într-o comună din Teleorman. O altă vilă, și mai mare, i-a picat în brațe în perioada în care factura milioane de lei pentru construcția unei săli de sport pe care n-a mai terminat-o. Pe baza documentelor publice, Context.ro a refăcut traseul imobiliar al parlamentarului de Teleorman.

În ultimii 28 de ani, senatorul Eugen Pîrvulescu a controlat 10 firme care au avut zeci de contracte cu statul. Reporterii Context au contabilizat că în conturile acestor companii au intrat peste 23 milioane de lei din fondurile publice. În același timp, politicianul a adunat case, terenuri și spații comerciale de sute de mii de euro.

În centrul Alexandriei, la zece minute de mers pe jos de la primărie sau parcul central, pe o stradă cochetă, familia Pîrvulescu a construit o vilă de 220 metri pătrați. Este una dintre cele mai valoroase proprietăți care au trecut prin mâinile politicianului. A ridicat vila în 2012-2013, adică fix la doi ani după ce a jumulit, alături de un aliat, peste 1.5 milioane de lei din bugetul spitalului TBC din Roșiori și a prins și alte contracte. Într-un alt episod al seriei Președinte de Județ arătăm cum Pîrvulescu a vândut echipamente medicale la un preț exorbitant, iar spitalul le-a plătit chiar înainte să semneze vreun contract și înainte ca ele sa fie livrate. Detalii suplimentare găsiți aici.

Vila a răsărit pe un teren de 800 de metri pătrați cumpărat, în 2007, de o societate a lui Eugen Pîrvulescu. Terenul a venit la pachet cu o casă bătrânească pe care a demolat-o. În 2009, Pîrvulescu a răscumpărat terenul și casa, care au devenit bun comun cu soția sa. Nu e clar care a fost scopul tranzacțiilor și nici politicianul nu a răspuns întrebărilor Context pentru a lămuri situația. După ce casa a fost finalizată, Pîrvulescu și soția au făcut un partaj imobiliar, adică, de comun acord au împărțit proprietățile, așa că vila a trecut în patrimoniul soției, în 2013. După patru ani, Gina Pîrvulescu a vândut casa cu 700.000 de lei.

Reporterii Context au contabilizat proprietățile lui Eugen Pîrvulescu și au constatat că acesta a avut, de-a lungul timpului, direct sau prin intermediul companiilor sale două case, trei apartamente, șase spații comerciale, cinci terenuri. O parte le-a vândut sau le-a dat soției.

Pîrvulescu a acumulat primele proprietăți în 2001 când, prin intermediul unei companii pe care o deținea împreună cu soția sa, a cumpărat două spații comerciale de la Libristel, unde el era director general. Unul l-au utilizat ca sediu pentru una dintre societățile comerciale ale familiei. Celălalt l-au vândut în 2005. Spațiile erau fostele librării publice, care au aparținut statului înainte de privatizarea companiei Libristel, în 1997.

Nu departe de Alexandria, la 10 minute de mers cu mașina, în localitatea Țigănești, reporterii Context au identificat o altă vilă construită de senatorul PNL. În 2008, pe când încă nu era membru de partid, dar încasa bani de la stat, Pîrvulescu a demarat lucrările unei vile de peste 200 de metri pătrați, pe un teren de 1450 mp. În timp ce construia vila, Pîrvulescu a pus mâna și pe un contract de peste 6 milioane de lei pentru construcția unei săli de sport în Roșiori. A încasat constant banii statului, dar n-a finalizat lucrarea. Citiți Episodul 4 – Banii din sport aici.

În 2016 – 2020, perioada pentru care Pîrvulescu a depus declarații de avere în calitate de parlamentar, a câștigat, împreună cu soția sa, peste 2 milioane de lei. A acumulat credite și împrumuturi de peste 700 mii lei, din care aproape 600 mii lei luați de la persoane fizice. O parte le-a și achitat. A și dat împrumuturi sau a donat bani altora, 1,7 milioane lei lei, în total. O parte din împrumuturile date au fost către propriile companii sau donații de aproape 450.000 lei către familie.

Pe hârtie, o parte din averea sa a mers către partid. Eugen Pîrvulescu este printre liberalii care au contribuit cu sume importante în campania electorală din 2020. A vărsat în conturile PNL 518.800 de lei pentru alegeri locale și alegeri parlamentare din 2020, potrivit datelor extrase în urma consultării declarațiilor de avere. În perioada în care a umplut conturile PNL, Pîrvulescu a cerut aproape 470.000 de lei cu împrumut de la alte persoane, inclusiv de la colegi de partid.

100.000 de lei au venit de la Raluca Fedeleș – în prezent, vicepreședinte al Consiliului Județean Teleorman. A fost propusă pe această funcție, în 2021, de filiala locală condusă de Pîrvulescu. Fedeleș a fost consilier județean în CJ Teleorman în perioada 2016-2018, a mai câștigat un mandat în 2020 și a deținut funcții de conducere în cadrul filialei PNL condusă de Pîrvulescu. O companie a Ralucăi Fedeleș a cumpărat un teren de la firma lui Pîrvulescu, în 2015. A plătit 70.000 lei pentru 1968 mp.

Maria Stoian a fost propulsată, în 2020, pe un loc de deputat din partea PNL Teleorman. În același an, ea l-a împrumutat pe Pîrvulescu cu 50.000 de lei.

Context.ro nu a putut confirma faptul că în schimbul împrumuturilor cele două membre PNL au primit nominalizările pentru funcțiile publice pe care le ocupă acum.

În același context electoral al anului 2020, Pîrvulescu l-a împrumutat cu 133.800 lei pe liberalul Mihai Lovin, care a candidat pentru funcția de primar al comunei Cervenia din Teleorman, se afla și pe lista de propuneri pentru consilieri județeni, dar a ajuns viceprimar în Cervenia.

Reporterii Context.ro l-au contactat pe Eugen Pîrvulescu de mai multe ori pentru ca acesta să-și prezinte punctul de vedere, dar politicianul a refuzat.

  • O parte din documentarea pentru această investigație a fost realizată în cadrul programului INVESTIGATIVE HUB – derulat de RISE Project cu susținerea Open Society Foundation.

Despre autor: Iulia Stanoiu

Avatar of Iulia Stanoiu
Iulia Stănoiu este jurnalist de investigații al CONTEXT. Înainte, a făcut parte, timp de șapte ani, din echipa radioului din orașul natal, ca prezentator și reporter și a activat vreme de patru ani în presa scrisă. În 2023, a primit Premiul I la Gala Superscrieri, la categoria Debut Jurnalistic, pentru seria de investigații “Președinte de județ”. Iulia face parte din proiectul Rețeaua Minciunilor (Firehose of Falsehood) – o echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări din Europa Centrală și de Est, afiliată OCCRP, care investighează rețelele care diseminează online dezinformarea, propaganda pro-rusă și conspirațiile. Iulia a contribuit și la investigația internațională Shadow Diplomats, coordonată de International Consortium of Investigative Journalists.

Leave A Comment

Pe aceeasi tema

Pe aceeasi tema