În urmă cu 12 ani, județul Teleorman se pregătea să devină un paradis sportiv. Două săli multifuncționale și o bază sportivă urmau să fie construite ca să ridice nivelul sportului local. Contractele au ajuns la firmele lui Eugen Pîrvulescu. Politicianul a luat banii, dar n-a construit sălile. După mai bine de un deceniu, am mers pe urma banilor și am găsit șantiere părăsite și funcționari nepăsători. 

Informațiile pe scurt:

• Trei firme controlate de Eugen Pîrvulescu au primit 7 milioane de lei ca să construiască două săli de sport și o mică bază sportivă.
• Documentele oficiale arată că a facturat și încasat bani pe lucrări inventate.
• După ce jurnaliștii Context.ro au început investigația, o instituție publică și-a amintit că trebuie să recupereze niște bani de la Pîrvulescu.

La Roșiorii de Vede, în curtea școlii Gala Galaction, zace părăsit scheletul unei clădiri neterminate. Aici urma să funcționeze o sală polivalentă pentru antrenamentele și competițiile sportive oficiale ale elevilor din Teleorman. În 2008, ministrul Educației Ecaterina Andronescu a decis că statul trebuie să investească peste 7 milioane de lei în baza sportivă din Teleorman. 

Așa arăta în 2020-2021 sala de sport pe care statul a plătit 6 milioane de lei

Banii au plecat de la minister către Clubul Sportiv Roșiori, care a organizat licitația câștigată, la finalul lui 2009, de o companie de construcții fondată de Eugen Pîrvulescu. În același an, actualul senator PNL a înhățat alături de fostul prefect Teodor Nițulescu două milioane de lei de la un spital din localitate. Citiți aici mai multe despre cum au păgubit cei doi un spital pentru bolnavii de TBC.

Aceeași sală de sport – iunie 2022. După ce reporterii Context.ro au trimis cereri oficiale pe clădire au apărut niște panouri pe post de pereți.

Sala de la Roșiori trebuia să fie inaugurată rapid, chiar în 2010. După un an cu mai multe termene ratate și acte adiționale care au ridicat nota de plată, Pîrvulescu a decis transfere lucrările către o altă societate pe care o controla. A încheiat un contract între companiile sale în valoare de 2.5 milioane de lei. Înțelegerea era ca noua firmă să construiască și să primească banii. 

După încă un an sala tot nu era gata, dar Ministerul Educației decontase deja 3.9 milioane de lei, adică aproape 60% din contract. Tot atunci, Pîrvulescu a ieșit din acționariatul primei companii și a intrat în politică, direct ca președinte al filialei locale a Partidului Forța Civică. Oficial însă societatea din care Pîrvulescu a ieșit a rămas responsabilă de execuția contractului. Vechea companie a fost apoi transferată către doi străini, un bulgar și un spaniol și apoi a intrat în insolvență.

În 2016, a fost analizată starea șantierului. Un raport a consemnat că sala era gata în proporție de 90%. Clădirea nu avea nici acoperiș și nici pereți. Diferența dintre realitate și datele din document poate fi explicată de componența comisiei de evaluare: un reprezentant al constructorului, adică firma lui Pîrvulescu, un reprezentant al clubului sportiv și dirigintele de șantier. Până în 2016, Pîrvulescu a încasat 90% din contract.

Am solicitat Ministerului Educației să ne spună ce lucrări au fost finalizate. Datele ministerului diferă substanțial față de cele din raportul din 2016. De exemplu, Pîrvulescu și reprezentantul clubului sportiv susțineau că instalația termică era asamblată în proporție de 96%, ministerul a constatat, în 2021, că, de fapt, lucrarea era gata în proporție de doar 19%. Aceeași situație și la instalația electrică: 70% stadiu de execuție era trecut în primul raport, doar 7% din cabluri puse în realitate.

În 2018, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar și ai Prefecturii Teleorman au constatat că șantierul era abandonat, tot fără acoperiș și fără pereți. Pîrvulescu, care la acea dată era președintele PNL Teleorman, s-a plâns că n-a terminat sala pentru că n-a primit bani. Ministerul Educației susține, într-un răspuns oficial, că a finanțat constant proiectul de la Teleorman, până în 2017, când a văzut că șantierul era părăsit. În fața prefectului, Pîrvulescu a promis că va finaliza sala de sport dacă primește alte fonduri. Ministerul Educației susține că a plătit, în total, pentru sala nefinalizată aproape 6 milioane de lei.

În 2019, compania lui Pîrvulescu a montat acoperișul și a promis din nou că termină lucrarea rapid. Am fost la sala de sport în 2020 și 2021 și era tot în paragină și neîngrădită. În schimb, un oficial al clubului era convins că politicianul se va ține de cuvânt.  „Lăsați-l să-și caute echipă și să facă lucrarea asta, să nu mai intrăm în alte probleme…mai delicate…”, ne spunea, în 2021, Gabriel Poncea, director adjunct CSS Alexandria la acea vreme. 

După ce Pîrvulescu a devenit personaj într-un nou dosar penal, clubul sportiv a dat în judecată compania fondată de liderul PNL și pasată celor doi cetățeni străini, dar și a doua societate care a intrat în schemă și a încasat 2.5 milioane de lei. Clubul n-a solicitat restituirea  milioanelor plătite, ci doar plata unor penalități și banii pe lucrările plătite și neefectuate. Așa că politicianul a rămas, în final, cu aproape 6 milioane de lei, iar statul cu un proces pe rol și un șantier părăsit. 

Un scenariu similar am găsit la Măldăeni, o comună învecinată cu Roșiorii de Vede. Acolo, Pîrvulescu s-a ocupat de construcția unui mic complex sportiv sătesc. În 2020, complexul arăta dezolant, iar clădirea și terenul de fotbal păreau nefolosite de ani de zile. 

Așa arăta complexul sportiv din Măldăeni în decembrie 2020

În 2010, primăria a semnat contractul cu o altă firmă controlată de politician. După nouă luni, Pîrvulescu, care tocmai își pregătea intrarea în politică, a anunțat primăria că a finalizat lucrarea și că vrea plata. Ca să-i poată vira banii, Carmil Răduț, primarul comunei, a întocmit un proces-verbal în care a constatat un șir de nereguli. Gradenele, instalația nocturnă, porțile de acces la stadion erau nefinalizate. Aleile, pista de alergare și sărituri lipseau cu totul. Dotările, adică bănci și dulapuri pentru vestiare, nu fuseseră achiziționate și nici gazonul nu exista.

Cu toate acestea, edilul a semnat ordinul de plată, achitând integral suma pentru îndeplinirea contractului. Documentele arată că plata trebuia să se facă numai după executarea lucrărilor. După ce a primit banii, firma lui Pîrvulescu n-a mai terminat lucrarea.

După alegerile locale din 2012, la Primăria Măldăeni a fost instalat primar nou, Ion Oprina. În luna august 2012, o altă comisie desemnată de noul primar a stabilit că Pîrvulescu și-a făcut treaba bine și i-a returnat 70% din garanția de bună execuție depusă la începutul contractului.

Un an mai târziu, Curtea de Conturi Teleorman a constatat fix contrariul. Un raport scris de un specialist al Curții de Conturi arată că lucrările erau făcute pe jumătate, cu materiale ieftine. De exemplu, pentru gardul care împrejmuiește terenul de fotbal firma lui Pîrvulescu a folosit mai puțini stâlpi, puși la o distanță mai mare, iar plasa era de o calitate proastă. Expertul a constatat și că unele lucrări au fost plătite, dar în realitatea n-au fost făcute.

Noul primar a susținut că n-a observat neregulile pentru că documentul care le-a contabilizat a fost găsit abia după un an de reprezentanții Curții de Conturi.

Ulterior, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC Muntenia), instituția care trebuia să verifice dacă totul e în regulă, a constatat, în 2015, că inspectorii săi nu au fost invitați să participe la recepția lucrării, la fel cum nu a fost invitat nici proiectantul. Practic, comisia de recepție a fost formată din trei reprezentanți ai primăriei și unul din partea constructorului.

În decembrie 2014, edilul din Măldăeni a cerut în instanță recuperarea banilor. După doi ani, Curtea de Apel București a decis că firma înființată de Pîrvulescu trebuie să plătească 107.386,6 lei. Fiind în faliment, societatea n-a achitat banii.

În decembrie 2020, l-am contactat pe Ion Oprina pentru un interviu. Am stabilit să ne întâlnim la Primăria Măldăeni. La ora la care trebuia să aibă loc discuția, ne aflam în curtea instituției, iar primarul ne-a transmis că s-a răzgândit și nu mai vrea să vorbească. 

• “M-am gândit în tot felul… Să-mi văd de liniștea mea. Mă mai târăște ăsta, cine știe ce găselniță mai… Nu vreau să intru-n… Să citească ăsta prin ziare că am declarat (…) Mai bine stau în banca mea.” – Ion Oprina, primar comuna Maldăeni, județul Teleorman. 

La întrebarea “ce relație știți că era între fostul primar și Eugen Pîrvulescu?”, edilul a răspuns scurt: “Au fost în același partid. Și au împărțit banii. 10%”. Și s-a făcut nevăzut în primărie.

Complexul, despre care primăria spune că e construit pe o suprafață de 20.000 mp, a fost lăsat în paragină după câteva meciuri disputate pe terenul de fotbal. 

Cel mai mare proiect eșuat al lui Pîrvulescu se află la 70 de kilometri de Măldăeni, la marginea orașului Turnu Măgurele. Câteva plăci de beton pe un teren împrejmuit sunt probele unei alte afaceri pe bani publici, orchestrată de Pîrvulescu.

În martie 2011, o companie înființată de actualul senator liberal a câștigat contractul pentru construirea unei săli de sport cu 941 de locuri în tribune, la Turnu Măgurele.

11 milioane de lei urmau să ajungă în conturile companiilor Ten Holding și Hidro Olt SRL. Prima a fost înregistrată de Pîrvulescu în 2010, în Alexandria. Cu câteva luni înainte de semnarea contractului, Pîrvulescu a cedat partea lui de acțiuni, de 50%, unei rude, iar asociata sa a predat cealaltă jumătate unui partener de afaceri al familiei lui Teodor Nițulescu.

O investigație penală a consemnat că Nițulescu și un șef din cadrul Inspectoratul Școlar Județean Teleorman au făcut presiuni pentru ca firma constituită de Pîrvulescu să câștige contractul pentru sala de sport. Inițial, lucrarea fusese atribuită societății Tel Drum, compania controlată indirect de Liviu Dragnea, în asociere cu Hidro OIt. Procurorii au suspectat că Nițulescu a făcut presiuni pentru ca firma grupării Dragnea să fie eliminată din schemă. Direcția Națională Anticorupție a închis în final dosarul.

Firma lui Pîrvulescu și cea cu care s-a asociat pentru contract n-au turnat nicio fundație și n-au pus nicio cărămidă, dar statul tot le-a plătit peste jumătate de milion de lei. În 2015, compania politicianului a fost dizolvată, iar contractul a ajuns la o altă societate, care a lăsat șantierul în paragină. 

Eugen Pîrvulescu nu a răspuns solicitărilor reporterilor Context.ro de a oferi un drept la replică.

• O parte din documentarea pentru această investigație a fost realizată în cadrul programului INVESTIGATIVE HUB – derulat de RISE Project cu susținerea Open Society Foundation.