Milionul din Sănătate

Senatorul PNL Eugen Pîrvulescu și un fost prefect au fost acuzați că au dat o gaură de aproape 1.5 milioane de lei în bugetul unui spital care tratează bolnavi de tuberculoză. Spitalul din Teleorman avea nevoie de echipamente, iar politicianul le-a vândut de zeci de ori mai scump. Spre exemplu, un microscop pe care l-a cumpărat cu 7.700 lei, l-a plasat spitalului cu 62.000 lei. A fost anchetat pentru fraudă, dar a scăpat.

În 2021, în timp ce aranja un concurs de angajare pentru protejații săi, Pîrvulescu se lăuda că a scăpat de mai multe anchete ale DNA. Una dintre ele a vizat și fraudarea unor contracte pentru dotarea unui spital din județul său. S-a întâmplat în urmă cu 13 ani, pe când încă nu intrase în politică. Pîrvulescu își coordona afacerile din Teleormanul lui Dragnea și, la fel ca fostul șef al PSD, țintea la contractele cu statul. 

În 2009, Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede a cheltuit peste 2 milioane de lei pentru aparatură medicală, mobilier și alte echipamente. În loc să facă licitație, conducerea spitalului a feliat bugetul în 30 de contracte. Pîrvulescu n-a tras banii publici singur, ci alături de fostul prefect de Teleorman, Teodor Nițulescu.

Documentele consultate de către reporterii Context arată că societățile în care era implicat Pîrvulescu au vândut spitalului din Roșiorii de Vede echipamente supraevaluate.

• Un monitor de radiologie a primit un adaos comercial de 1400%
• Un copiator a fost comandat de la Emag la prețul de 7.563 lei și revândut spitalului cu 16.474 lei  
• O casă de bani procurată de la METRO CASH & CARRY SRL la preţul de 269 lei a fost vândută unității sanitare cu un adaos comercial de 640%

Cea care a semnat contractele a fost managerul interimar al spitalului, Mirela Ciobanu. O investigație penală recentă arată că Pîrvulescu și Ciobanu aveau o relație apropiată. Politicianul i-a cerut, în 2021, să fraudeze un concurs de angajare la Serviciul de Ambulanță Teleorman. Ciobanu nu l-a refuzat direct, ci a delegat operațiunea unui subaltern. Citește povestea aici.

Documentele pe care le-am studiat arată o operațiune neobișnuită. Firmele grupării Pîrvulescu au trimis spitalului facturile cu prețurile umflate. Ele au fost plătite integral, până în noiembrie 2009. Abia apoi au fost semnate contractele de către toți reprezentanții spitalului. Aparatura pentru care statul a plătit anticipat sume exagerate a fost livrată de firmele lui Pîrvulescu abia în 2010.

În vara lui 2010, subprefectul Florică Mara l-a acuzat pe Nițulescu într-o emisiune la un postul local de televiziune că ar fi dirijat contractele de la spital către propriile sale firme. După câteva zile, Liviu Dragnea, care era atunci șeful Consiliului Județean Teleorman, a trimis o comisie care să cerceteze acuzațiile subprefectului. În august, anchetatorii lui Dragnea au consemnat o listă lungă de abateri, pe care au trimis-o la DNA, în noiembrie 2010. Raportul nu avea forma unei plângeri penale.

Tot atunci, procurorii Anticorupție s-au sesizat din oficiu și i-au acuzat pe Nițulescu și pe Mirela Ciobanu de instigare și abuz în serviciu.

După doi ani, la DNA a ajuns și o plângere anonimă în care Pîrvulescu era acuzat de evaziune fiscală.

În septembrie 2018, după opt ani de cercetări, procurorii DNA au închis o parte din dosar, cea care îl viza pe Nițulescu. Fostul prefect a scăpat de dosar pentru investigația s-a mișcat prea încet și, între timp, a intervenit prescripția faptelor. Legea spune că procurorii au un timp limitat în care pot investiga o faptă de corupție. În același dosar, pentru Pîrvulescu procurorii au constatat că investigația începuse de fapt de la o plângere anonimă. În opinia procurorilor era nevoie de un denunț asumat. Totuși, au decis că firmele lui Pîrvulescu au efectuat tranzacții fictive pentru a umfla prețurile produselor vândute spitalului.

Investigația procurorilor a arătat că Pîrvulescu și Nițulescu au lucrat în tandem și au prejudiciat bugetul public cu aproape 1.5 milioane de lei. Banii nu au fost recuperați.

Dosarul care viza infracțiunile economice a fost plimbat de la DNA la Parchetul Tribunalului Teleorman și apoi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care l-a și închis în final, în noiembrie 2019.

Reporterii Context.ro l-au contactat pe Eugen Pîrvulescu de mai multe ori pentru ca acesta să-și prezinte punctul de vedere, dar politicianul a refuzat. 

• O parte din documentarea pentru această investigație a fost realizată în cadrul programului INVESTIGATIVE HUB – derulat de RISE Project cu susținerea Open Society Foundation.