Recap Context.ro 2025: Cum am adus jurnalismul de investigație în era algoritmilor

Am dezvoltat intern, alături de doi programatori, un soft bazat pe inteligență artificială pentru detectarea dezinformării, am documentat cum rețelele sociale devin rampe de lansare pentru narațiuni conspiraționiste și publicitate electorală mascată, în special ale extremei drepte și am analizat cum milioane de euro din fonduri europene ajung în aplicații publice nefuncționale, cu erori grave și vulnerabilități de securitate.

 Totodată, am pătruns în rețele de scam și escrocherie online, arătând cât de abili și creativi sunt autorii fraudelor digitale, dar și cât de vulnerabile rămân instituțiile statului în fața hackerilor și a atacurilor cibernetice.

Haideți să vedem ce-am făcut în 2025.

Inteligență artificială, infrastructură minimă. Context.ro a testat chatbotul Saro, bazat pe inteligență artificială și introdus în învățământul public în cadrul inițiativei Ministerului Educației de integrare a IA în școli, descoperind că performează slab exact acolo unde promite excelență. Saro nu poate oferi subiectele de la Evaluarea Națională, dar recomandă  TikTok-ul. Deși dezvoltatorii susțin că robotul nu încurajează copiatul, Context.ro a reușit să-l convingă să realizeze o tema pentru acasă. Vezi ce spun experții cu care am discutat aici.

Aplicația care promitea cetățenilor să centralizeze toate serviciile instituțiilor publice și să le ofere acces printr-un singur cont s-a dovedit a fi plină de erori și vulnerabilități grave. Investigația Context.ro arată că ROeID conține probleme de securitate care pot expune date personale, proceduri greoaie de autentificare și un proces de înrolare care „exclude din start sau îngreunează accesul persoanelor cu deficiențe de vedere și vorbire”, potrivit experților consultați. În spatele codului sursă se află firme cu legături în dosare penale și fraude cu fonduri europene, în timp ce proiectul a înghițit peste 17 milioane de euro din bani europeni, fără a livra soluția funcțională promisă. Acum un proiect de lege, lansat în urma investigației noastre, vrea să facă aplicația „obligatorie” pentru toate instituțiile publice.

În cadrul serialului „Parlamentul pe TikTok”, desfășurat pe parcursul a șapte episoade, Context.ro a monitorizat activitatea parlamentarilor români pe platforma chineză, cu ajutorul unui soft bazat pe inteligență artificială menit să detecteze dezinformarea, dezvoltat de Contex.ro Analizele au scos la iveală dezinformări recurente, de la narațiuni false despre teritorii „furate” de Ucraina și ideea că președintele României ar fi fost impus din exterior, până la conspirații privind achiziții militare la suprapreț, „elite globale” care complotează pentru controlul lumii sau isterii legate de educația sexuală.

ilustrație: Diana Dupu

Am pătruns în trendurile și clipurile virale de pe TikTok, unde am identificat un influencer conspiraționist care distribuie mesaje ale oficialilor ruși și susține că războiul din Ucraina este inventat, în timp ce statul român i-a virat în conturi, prin achiziții directe către firmele sale, peste 130.000 de lei din fonduri publice, bani proveniți de la Compania Națională de Investiții (CNI).

Context.ro a documentat reapariția așa-numitelor „liste Soros”, o practică veche reactivată în context electoral, care vizează stigmatizarea unor presupuşi „dușmani ai națiunii”. În patru episoade realizate în colaborare cu cercetătoarea Adina Marincea, de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, am arătat cum aceste liste au pornit de la conturi TikTok conectate la propaganda pro-Kremlin și au fost amplificate de rețele de extremă dreapta, inclusiv neo-legionare, reciclând conspirații mai vechi și inventând inamici publici pe baza unor narațiuni false.

Într-un an electoral important pentru România, am învățat că publicitatea electorală mascată a devenit unul dintre mecanismele preferate de promovare politică. Context.ro a arătat că șase politicieni AUR, printre care George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tanasă,  au cheltuit, într-o singură lună, echivalentul a 30 de salarii minime pe reclame pe Facebook pentru a-și discredita adversarii politici: „Nicușor Dan ar vrea la șefia SRI un colaborator al Securității” sau a lansa narative precum: „TVA 21, jaf național. Românii plătesc, hoții se îmbogățesc.”

Statul român mimează adesea digitalizarea, iar consecințele sunt suportate direct de cetățeni: într-o investigație Context.ro am arătat cum sistemul electronic de plată a taxei de drum, deși cunoscut de autorități ca fiind afectat de erori, continuă să genereze amenzi pentru șoferi care și-au achitat corect obligațiile.

„Deja s-au alarmat platformele, și-au dat seama că nu te joci cu România”, declara ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, susținând că instituția pe care o conduce folosește „cel puțin trei tipuri de softuri” capabile să detecteze manipularea online. Investigația Context.ro a arătat însă că, în realitate, aceste instrumente nu există.

Context.ro a documentat și amploarea rețelelor de escrocherie online, dezvăluind cazul unui fotomodel din România implicat într-o schemă internațională de fraudă care a generat aproximativ 3 milioane de dolari, folosind în mod abuziv imaginea lui Elon Musk pentru a păcăli victimele.

Ilustrație: Delia Dascălu

În format video, v-am arătat și cum se desfășoară o operațiune clasică de escrocherie sub pretextul de „Călin Georgescu Investment”. Victimele sunt atrase prin videouri deep fake cu persoane celebre precum Ion Țiriac, Andreea Esca și promisiuni financiare deșarte, menite să creeze iluzia unor câștiguri rapide și sigure.

Context.ro a arătat cum persoane asociate cu propaganda pro-rusă, inclusiv colaboratori Sputnik, conspiraționiști și susținători ai lui Călin Georgescu, au fost promovați oficial pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Într-o altă investigație, Context.ro a identificat omul din spatele unei rețele online care glorifică un regim sângeros responsabil pentru moartea a mii de români, folosind rețele sociale și pagini coordonate pentru a rescrie istoria și a reabilita discursuri extremiste. Materialul documentează mecanismele prin care nostalgia autoritară este reciclată digital și transformată într-un instrument de radicalizare și manipulare.

Secretomania statului român continuă, iar serviciile de informații, Administrația Prezidențială și Guvernul au elaborat un Plan Național de Combatere a Dezinformării, păstrat departe de ochii publicului, care în practică nu funcționează. Context.ro a arătat că, deși documentele oficiale recunosc existența unor amenințări exploatabile de actori statali și non-statali și identifică rețelele sociale drept principal vehicul al radicalizării și manipulării, instituțiile nu au acționat concret împotriva rețelelor de dezinformare. Întrebate ce măsuri au luat efectiv, autoritățile au indicat doar inițiative punctuale: o platformă guvernamentală în care un AI citește știri și proiectul InfoRadar al MApN.

Hackerii ne vin de hac, iar România este „aproape permanent” expusă atacurilor rusești în mediul digital. O investigație Context.ro arată că infrastructura digitală a statului român este vulnerabilă chiar și în fața unor adolescenți autodidacți sau a unor grupări de hackeri care au exploatat breșe elementare de securitate. 

Printre cele mai grave incidente se numără atacul asupra site-ului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de unde au fost furate 28 de gigabiți de date inclusiv copii de buletine, certificate de vaccinare, concedii medicale și emailuri interne, dar și atacul grupării Knight asupra Camerei Deputaților, soldat cu sustragerea a 250 GB de date, inclusiv copia buletinului premierului Marcel Ciolacu, pentru care hackerii au cerut o recompensă de 250.000 de dolari. În alte cazuri, atacatorii au criptat datele instituțiilor medicale și au solicitat sume de peste 150.000 de dolari, iar 26 de spitale au fost nevoite să se deconecteze de la sistemul Hipocrate.

Context.ro a utilizat instrumente de investigație bazate pe inteligență artificială, alături de tool-uri digitale complexe, pentru a analiza rețele sociale, aplicații dezvoltate defectuos de statul român și pagini web folosite pentru lansarea și amplificarea narațiunilor false în campaniile electorale din România și Republica Moldova.