România introduce inteligența artificială în școli în timp ce țara se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană la competențe digitale, iar instituțiile de învățământ nu dispun toate de logistica necesară. Un chatbot bazat pe inteligență artificială, pătruns deja în școli de stat, a picat testul Context.ro fix la capitolele la care dezvoltatorii îl lăudau că excelează.

În martie 2025, Ministerul Educației a anunțat că “a decis să implementeze un proiect-pilot de utilizare a inteligenței artificiale în unități educaționale, pentru a optimiza (…) procesul educațional, în general”, după o întâlnire cu conducerea Microsoft România. Ministerul încă nu a răspuns reporterului Context.ro la întrebările legate de acest proiect.

Adoptarea inteligenței artificiale (IA) în sistemul de educație este cuprinsă în Strategia națională în domeniul IA 2024-2027.

foto: Saro, sursa: WhatsApp

Prea mulți elevi și studenți se simt invizibili și pierduți, dar azi lansăm Saro în sistemul public de învățământ – o prezență empatică, umană, cu care interacționează direct pe WhatsApp – așa este portretizat un chatbot bazat pe IA (Inteligență Artificială) de către creatorii săi.

Digital Nation și Ministerul Educației și Cercetării au anunțat, în aprilie 2025, un parteneriat pentru implementarea soluției Saro în școlile și universitățile din România, ca demers din cadrul inițiativei de integrare a Inteligenței Artificiale în educație, lansată de minister.

În prezent, 490 de elevi utilizează chatbot-ul în cadrul pilotului care face obiectul parteneriatului, potrivit unui răspuns al Digital Nation pentru Context.ro.

Chatbot-ul educațional a picat testul

Context.ro a testat soluția Saro, care este accesibilă oricui, în mod gratuit, de pe site-ul Digital Nation. Am creat un scenariu în care utilizatorul Iulia, cu vârsta sub 16 ani, este elevă în clasa a 8-a.

foto: captură ecran, sursa: conversație pe WhatsApp cu chatbot-ul Saro

Am inițiat o conversație pe WhatsApp cu chatbot-ul, deși în Politica privind prelucrarea datelor cu caracter personal și Termeni și condiții Saro se specifică în mod clar că soluția nu poate fi folosită de minori sub 16 ani.

“SARO include un mecanism prin care utilizatorul își declară vârsta. Funcționalitatea de bază a serviciului – respectiv procesarea mesajelor transmise de utilizator și furnizarea unui răspuns – se realizează în temeiul art. 6(1)(b) GDPR, ca parte a serviciului solicitat în mod voluntar de utilizator”, a răspuns Digital Nation pentru Context.ro.

Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), membră a European Digital Rights, spune că “temeiul legal art 6(1)(b) GDPR (contractul cu persoana vizată) nu poate fi valid în România pentru o persoană sub 14 ani, care nu are capacitatea de exercițiu de a contracta. Iar pentru cei între 14 și 16 ani, care au o capacitate de exercițiu restrânsă, e cel putin discutabil, în funcție de claritatea și obiectul contractului – dacă aceștia înțeleg acest contract și consecințele sale, mai ales dacă implică o profilare. În cazul serviciilor societății informaționale (iar orice serviciu furnizat prin Whatsapp intră în această categorie) art 8 (1)GDPR este extrem de clar cerând consimțământul părinților în cazul prelucrării datelor personale ale unui minor”.

“Singurul AI care nu îți face tema, dar te va convinge să o faci tu”

În aparițiile publice, dar și în răspunsul pentru Context.ro, creatorii lui Saro au afirmat că aceasta “refuză să ofere răspunsul direct și susține dezvoltarea gândirii critice”.

În demersul de a testa soluția cu IA, am cerut ajutorul lui Saro pentru a rezolva o problemă la geometrie. După un schimb de replici, am convins-o să rezolve exercițiul.

foto: captură ecran, sursa: conversație pe WhatsApp cu chatbot-ul Saro

foto: Vlad Tudor, sursa: arhivă personală

Context.ro a discutat cu Vlad Tudor despre particularitățile tehnice ale Saro. Vlad este specialist în inteligență artificială și fondatorul platformei de informare legislativă ai-aflat.ro. Spune că aplaudă inițiativa de a identifica soluții AI pentru mediul educațional, însă avertizează asupra halucinațiilor acestor sisteme și a provocărilor de a le controla răspunsurile.

“În lipsa unei documentații tehnice clare privind guardrails (mecanisme de siguranță și control) și accesul la resurse educaționale, nu putem ști dacă Saro va evita într-adevăr să „predea” sau va deveni, de facto, încă un chatbot generalist cu potențial serios de halucinații”, spune specialistul, care mai precizează și că “elevii sunt exact genul de utilizatori care vor încerca să-i forțeze limitele”.

Asistentul motivațional din educație promovează TikTok

Chatbot-ul mai are ca scop declarat și reducerea abandonului școlar și, după cum susține Digital Nation în răspunsul transmis Context.ro, “acționează ca meditator disponibil 24/7 care menține elevul conectat la procesul de învățare, chiar și în mediile defavorizate unde părinții sau profesorii nu pot oferi asistență individuală constantă”.

Utilizatorul fictiv Iulia (elevă în clasa a 8-a) i-a spus lui Saro că vrea să lipsească de la școală și a convins-o să nu mai insiste cu întrebări pe această temă.

foto: captură ecran, sursa: conversație pe WhatsApp cu chatbot-ul Saro

“Saro este antrenată să refuze discuții despre subiecte controversate sau care nu fac obiectul învățării sau al unei discuții obișnuite. Ea va oferi răspunsuri neutre sau va alege să încheie discuția dacă utilizator insista pe o direcție nepotrivită”, au mai declarat dezvoltatorii chatbot-ului pentru Context.ro. Numai că, din conversația între utilizatorul fictiv de clasa a 8-a și Saro, se poate observa (mai jos) cum chatbot-ul încurajează o discuție despre TikTok, dar nu poate furniza nici măcar un articol despre Evaluarea Națională.

foto: captură ecran, sursa: conversație pe WhatsApp cu chatbot-ul Saro

Prima etapă a proiectului prevede testarea și dezvoltarea asistentului educațional Saro pentru aproximativ 1.200 de elevi și studenți în primul an, cu obiectivul de a crește prezența la cursuri, performanțele școlare și de a reduce abandonul. Ulterior, în faza de scalare, soluția va fi extinsă la nivel național, pe baza rezultatelor obținute în faza-pilot, potrivit unui comunicat de presă prin care a fost anunțat parteneriatul Ministerului Educației cu dezvoltatorii soluției.

Digital Nation a precizat în răspunsul pentru Context.ro că parteneriatul încheiat cu ministerul “nu incumbă obligații financiare în sarcina vreuneia dintre parti, neavând un caracter patrimonial”, dar și că “scopul parteneriatului constă în cooperare și comunicare publică pentru promovarea soluției SARO”.

foto: captură ecran, sursa: YouTube – Lansare Saro la ASE

Chatbot-ul este folosit și de peste 100 de studenți din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), care și-au exprimat acordul să interacționeze cu Saro. În această etapă, soluția este disponibilă exclusiv pentru studenții Facultății de Marketing, având în vedere ca pe viitor soluția să fie extinsă și către alte programe de studiu.

Digital Nation a mai menționat pentru Context.ro că versiunea Saro pentru ASE este diferită fata de versiunea pentru elevi și are ca bază un acord de parteneriat separat, unde ministerul nu este implicat.

Până la publicarea acestui material, Ministerul Educației și Cercetării nu a răspuns la întrebările trimise de reporterul Context.ro legate de parteneriatul cu Digital Nation și introducerea Saro în învățământ.

Prietenie cu IA în numele performanței școlare

Saro este prezentat ca fiind “exact ca un prieten adevărat”. Însă cercetările științifice arată că un chatbot AI doar poate simula empatie, căldură și atenție, poate imita implicarea afectivă. Cu cât utilizatorii dezvăluie mai multe informații, iar un chatbot îi răspunde, interacțiunea se intensifică, crescând sentimentul de apropiere. De asemenea, atunci când un chatbot imită semnalele sociale și comportamentele asociate cu oamenii, este posibil ca utilizatorii să îl perceapă ca fiind uman, să se atașeze emoțional de el sau chiar să devină dependenți de el. Ceea ce poate provoca perturbarea relațiilor interumane, dependență emoțională și atașament excesiv față de chatbot.

foto: captură ecran, sursa: digitalnation.ro/saro/

Saro “poate răspunde unora dintre cele mai acute provocări din sistemul educațional în prezent: lipsa de motivație, atenția fragmentată, învățarea superficială”, susține Digital Nation, organizația care a dezvoltat sistemul cu o investiție inițială de 150 de mii de dolari și, ulterior, cu ajutorul unui grant de 700 de mii de dolari de la Google.

Saro este descrisă de dezvoltatori ca fiind un chatbot motivațional, un antrenor personal în învățare pentru elevi și studenți, care “începe prin a te cunoaște, poartă conversații despre obiectivele tale, ambiții personale, ascultă și adună informații despre modul în care înveți și hobby-uri, stil de viață și orice altceva ce poate fi util pentru a analiza comportamentul și obiceiurile de învățare”.

Alexandra Ștefănescu, programatoare cu peste 10 ani de experiență în dezvoltarea de tehnologie software și activistă pentru drepturi digitale alături de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), a explicat pentru Context.ro că “chatboții precum Saro sunt, practic, doar mașinării de produs limbaj care sună lizibil și care mențin utilizatorul atent și implicat în conversație”.

“Saro este un simulacru, care, însă, nu are nicio înțelegere a realității în care trăiesc persoanele tinere care îi scriu mesaje pe WhatsApp. Din partea lui Saro, elevii vor primi un text care sună coerent și empatic, pe WhatsApp. Însă, în momentul în care elevul lasă din mână smartphone-ul, sprijinul simulat de Saro dispare. Iar această trezire la realitate e foarte probabil să adâncească senzația că elevul este singur și lipsit de sprijin”, subliniază programatoarea.

Potrivit secțiunii dedicate proiectului de pe site-ul Digital Nation, chatbot-ul are capapabilitatea să ofere intervenții personalizate și chiar să inițieze conversații atunci când detectează un moment de vulnerabilitate. De asemenea, poate să analizeze sentimentele din conversații și este “antrenat pentru tipul de personalitate al utilizatorului”.

Cu toate acestea, în răspunsul pentru Context.ro, Digital Nation afirmă că “versiunea SARO disponibilă elevilor nu utilizează tehnologii de recunoaștere a emoțiilor”, dar că Iterația Saro “dezvoltată la Academia de Studii Economice are un modul de analiza a emoțiilor cu obiectiv motivațional și pentru a identifica potențiale situații critice, periculoase”.

Nu e clar cum se colectează datele și ce se întâmplă cu ele

Saro monitorizează activitatea zilnică a utilizatorilor și comunică prin mesaje vocale și imagini pentru a evalua nivelul de motivație și se integrează cu platformele instituțiilor de învățământ, precum catalogul online, mai arată informațiile publice.

Într-un răspuns al Digital Nation pentru Context.ro, organizația a menționat că “aceste date nu sunt folosite pentru a antrena modele de inteligență artificială și nu sunt folosite în scop comercial”.

Însă Paul Apostol, fondatorul Digital Nation, declara anul trecut într-un interviu pentru Revista Biz că “Saro are acces la datele despre fiecare elev și student pe platformele proprii ale unităților de învățământ (note, orar, prezențe, curriculă)”, iar că “la Google ar ajunge conversația anonimizată a unui student pentru a fi analizată, însă fără să conțină nume, număr de telefon, instituție educațională sau alte date personale”.

Hype-ul „primul AI motivațional proactiv” vs realitatea tehnică

Digital Nation se laudă cu propriul laborator de AI, care le-a permis să dezvolte intern “mai multe proiecte de inteligență artificială, printre care și Saro și iterațiile anterioare”. Fondatorul organizației declara în presă, în urmă cu opt luni, că proiectul Saro “are în spate un ansamblu tehnologic ce conține peste 20 de modele de Inteligență Artificială”.

Potrivit lui Vlad Tudor, specialist în IA, ar ajuta să știm mai multe informații despre modelul IA (LLM – Large Language Model) folosit, dacă este unul propriu sau sunt folosite servicii terțe.

“Un model extern înseamnă ca mesajele cu utilizatorii părăsesc infrastructură Digital Nation. Chiar dacă datele trimise nu conțin expres numele de utilizator, data, timpul sau locația, mesajele pot contine informații personale împărtășite de utilizator, deci nu sunt automat anonime”, spune Vlad.

Saro este promovat ca fiind ”primul AI motivațional care acționează proactiv, la nivel global”.

Vlad Tudor a explicat pentru Context.ro că “nu există garanții că nu va atinge subiecte sensibile, pentru că un LLM nu e ușor de controlat 100%: sănătate mintală, presiune socială, anxietate, identitate, etc. În plus, dacă LLM-ul este configurat să optimizeze engagementul, poate intra în bucle periculoase. S-a arătat în alte cazuri ca LLM-urile pot deveni manipulative atunci când au ca obiectiv ca omul să petreacă cât mai mult timp în conversație”, mai spune expertul în IA.

Curriculum cu IA și riscul ca decalajele din educație să se adâncească

În urmă cu aproape două luni, Daniel David anunța că urmează ca în „una-două săptămâni” să fie introdus un ghid de utilizare a inteligenței artificiale în mediul preuniversitar. Nici acum ghidul nu a fost făcut public, dar, între timp, au fost puse în transparență programele școlare aferente disciplinelor din învățământul liceal, care cuprind recomandări de utilizare a IA la jumătate dintre materii.

foto: Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, sursa: Inquam Photos / Mălina Norocea

Alexandra Ștefănescu, programatoare cu experiență în dezvoltarea de tehnologie software și activistă pentru drepturi digitale, a trimis ministerului o poziție cu privire la utilizarea inteligenței artificiale generativă ca instrument educațional.

“Folosirea inteligenței artificiale generative ca unealtă de predate trebuie eliminată din toate programele propuse de către Ministerul Educației”, spune programatoarea, care adaugă că “riscurile asociate cu folosire acesteia sunt disproporționat mai mari decât orice posibile avantaje”.

Alexandra mai scrie în documentul transmis ministerului că “profesorilor trebuie să li se ofere susținere și resurse pentru a se familiariza cu funcționarea și efectele folosirii inteligenței artificiale generative, fără însă a îi expune la o deprofesionalizare, obligându-i să facă uz de aceste unelte”.

De asemenea, programatoarea susține că Ministerul Educației “trebuie să rămână lucid și circumspect în relația sa cu produsele tehnologice oferite de companii software”.

“Prioritatea acestei instituții trebuie să fie dezvoltarea armonioasă și siguranța elevilor și a cadrelor didactice. Astfel, trebuie să se asigure că orice instrumente sau tehnologii folosite la clasă pot fi supervizate și controlate direct de către operatorii din țară, fără a depinde de o entitate comercială a căror interese ar putea fi contrare celor naționale”, a mai transmis Alexandra Ștefănescu ministerului.

Și ICDL România, organizația care gestionează standardul internațional de certificare a competențelor digitale, a avertizat public că “România are cel mai scăzut nivel de competențe digitale din Uniunea Europeană, iar introducerea inteligenței artificiale în școli poate accentua aceste diferențe dacă nu este însoțită de educație digitală, evaluare adaptată și certificare solidă”.

Potrivit sondajului internațional privind predarea și învățarea (TALIS), realizat de OECD, 46% dintre profesorii români au utilizat IA în activitatea lor, iar dintre cei care nu au folosit IA, 58% spun că nu au competențe și 39% au răspuns că lipsește infrastructura.

În Estonia, de exemplu, țară pe care ministrul Educației o vede ca pe un model, introducerea IA în educație este planificată în etape. Până la folosirea aplicațiilor cu IA, elevii vor participa la cursuri în cadrul cărora să își dezvolte abilitatea de a analiza critic inteligența artificială și de a o folosi responsabil, iar profesorii participă la cursuri de formare.

Pentru comparație, în 2022 cele mai scăzute ponderi în PIB ale cheltuielilor pentru educație s-au înregistrat în România (2,89%), iar cele mai mari ponderi în PIB au fost înregistrate în Belgia și Suedia (ambele cu 6,3 % din PIB), urmate de Estonia (5,8 % din PIB).

La testele PISA*, România marchează în mod constant rezultate inferioare mediei țărilor OECD, situându-se, în 2022, pe penultimul loc între țările UE la toate cele trei probe ale evaluării internaționale (rezultate mai slabe s-au înregistrat doar în Bulgaria).

Elevii români au înregistrat un scor mediu de 428 puncte, inferior scorurilor medii pentru OECD (472 puncte la matematică, 476 la lectură și 485 la știință).

În partea dreaptă, elevii cu rezultate slabe la PISA 2022. În stânga, cei cu rezultate foarte bune (România)
sursa: OECD, rezultate PISA 2022

Pe primul loc în Europa și pe locul opt în lume au fost elevii din Estonia, cu 510 puncte la matematică, 511 la lectură și 526 la știință.

*PISA este programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment), cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale: lectură, matematică și științe.

Impactul AI asupra adolescenților. Ce spun studiile științifice

Studiile de specialitate arată că adolescența este o perioadă lungă de dezvoltare, iar vârsta nu este un indicator al maturității sau al competenței psihologice, ceea ce înseamnă că este puțin probabil ca doi adolescenți de aceeași vârstă să se afle la același nivel de maturitate sau dezvoltare. De asemenea, este o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, când adolescenții experimentează mari schimbări și pot reacționa în moduri foarte diferite la același conținut, în funcție de temperament, neurodiversitate, expunerea la stres sau violență, izolarea socială, experiențele traumatice, sănătatea mintală, vârsta și/sau expunerea la dezavantaje socioeconomice sau structurale.

Prejudecățile, inclusiv discriminarea, sunt prezente în rezultatele IA din cauza utilizării datelor de antrenare nereprezentative, a lipsei de diversitate a datelor de intrare în testarea și dezvoltarea produselor și a simplului fapt că programarea computerizată a fost concepută de adulți.

Adolescenții sunt mai puțin susceptibili decât adulții să pună la îndoială acuratețea și intenția informațiilor oferite de un bot în comparație cu un om. De exemplu, adolescenții pot avea dificultăți în a distinge între empatia simulată a unui chatbot sau a unui companion AI și înțelegerea umană autentică. De asemenea, ei ar putea să nu fie conștienți de intenția persuasivă care stă la baza sfaturilor sau prejudecăților unui sistem IA. În consecință, tinerii sunt susceptibili să aibă o încredere sporită și o susceptibilitate mai mare la influența personajelor generate de AI, în special a celor care se prezintă ca prieteni sau mentori.

În plus, relațiile adolescenților cu entitățile IA pot, de asemenea, să înlocuiască sau să interfereze cu dezvoltarea unor relații sănătoase în lumea reală.

Deși aceste tehnologii pot oferi companie și sprijin social, în special în rândul tinerilor care altfel ar avea dificultăți în a forma relații sănătoase cu oameni care au interese sau identități similare, ele prezintă și riscul de a crea dependențe nesănătoase și de a estompa granițele dintre interacțiunea umană și cea artificială.

Cercetările preliminare indică faptul că atașamentul puternic față de personajele generate de IA poate contribui la dificultăți în învățarea abilităților sociale și în dezvoltarea legăturilor emoționale. De asemenea, acestea pot afecta negativ capacitatea adolescenților de a forma și menține relații în lumea reală.

Digitalizare cu viteza melcului

Doar 27,7% dintre români au competențe digitale de bază, sub media Uniunii Europene de 55,6% și departe de obiectivul european de 80% pentru 2030, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în iunie 2025.

Raportul OCDE „Education at a Glance 2025”, publicat în septembrie 2025, arată că nivelul școlarizării copiilor români cu vârsta 6-14 ani este de doar 84%, ceea ce înseamnă că restul de 16% nu sunt înscriși la școală, în timp ce media OCDE este de 2%.

La liceu, procentul celor neînscriși se dublează – 32% din copiii români cu vârste între 15 și 19 ani nu urmează vreo formă de învățământ, în timp ce media OCDE este de 16% pentru această categorie de vârstă. La nivel de învățământ superior, numărul tinerilor care urmează o facultate a fost de 24% în 2024, în scădere de la 26% în 2019.

Ministrul Daniel David declara în martie că „noi avem deja angajat un proces masiv de digitalizare în unitățile educaționale din țară”.

sursa foto: info-sud-est.ro

În urmă cu trei ani, a fost lansat apelul de proiecte pentru „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” pentru care a fost alocat peste 1 miliard de euro fără TVA prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

La capitolul digitalizare, până la finalul lui 2024, trebuia să fie echipate 5.200 laboratoare de informatică, 3.600 școli cu clase de nivel primar, gimnazial și liceal dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învățare, 909 laboratoare informatice din școlile de educație și formare profesională și dotate cu echipamente, inclusiv digitale, ateliere de practică în 909 unități de învățământ profesional și tehnic.

După aproape trei ani de la lansarea apelului, Info Sud-Est arăta că doar 20% dintre proiectele contractate la nivel național au fost finalizate, iar pentru ca România să își poată respecta jaloanele și țintele asumate în PNRR, termenul a fost prelungit, până la finalul anului 2025.

La jumătatea lui octombrie, a fost din nou prelungit termenul de implementare, până în martie 2026. Doar 1.068 din cele 2.529 de proiecte contractate au fost finalizate până în decembrie 2025, potrivit Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) la cererea Context.ro.

Tot prin PNRR au fost alocați 80 de milioane de euro pentru a forma 100 de mii de cadre didactice din învățământul preuniversitar, adică aproximativ jumătate dintre profesori, pentru dezvoltarea competențelor digitale și de pedagogie digitală, până în decembrie 2025.

La o postare pe Facebook a Ministerului Educației, în care anunța că formarea este în derulare, mai mulți profesori au scris în comentarii fie că programul este inutil sau că formatorii sunt slabi, fie că nu ar putea pune în practică ce învață pentru că în școli nu există logistica necesară.

foto: captură ecran, sursa: Facebook