Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Documentul n-a fost publicat oficial, detaliile planului sunt secrete, iar implementarea pare a fi un eșec. Am încercat să aflăm cine și ce a făcut și am descoperit că statul luptă cu dezinformarea cu o pagină de net unde un AI citește știrile și pune muzică. Am mai aflat și că Ministerul Afacerilor Externe a cheltuit milioane de lei să lupte cu dezinformarea în Africa de Sud și America Latină, dar nu în România. 

• Combaterea dezinformării face parte din Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024.
• Calendarul implementării planului anti-dezinformare este un “document clasificat secret de serviciu”.
• Cu strategia de contracarare a dezinformării pe hârtie, guvernul a luat decizii în baza unor informații false, virale pe internet.
• “O parte dintre liderii politici și partidele noastre preferă să încerce să folosească situația haotică existentă și mecanismele dezinformării, mai degrabă decât să le combată” – expert în combaterea dezinformării.

Peste 65% dintre români credeau, în 2022, că pandemia de Covid-19 a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii, în timp ce Strategia Națională de Apărare a Țării pentru 2020-2024 prevedea un plan de combatere a dezinformării elaborat de mai multe instituții ale statului. Documentul (pe care îl puteți vedea integral la finalul articolului) are 16 pagini și este denumit Strategia Națională de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

Guvernul susține, într-un răspuns transmis Context.ro în ianuarie 2025, că planul de luptă contra dezinformării este “un proces în curs de derulare”, iar calendarul implementării este un “document clasificat secret de serviciu”.

Strategia a fost scrisă de Administrația Prezidențială, Cancelaria Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, MAE, MApN, MAI, STS, SRI și SIE. Din răspunsurile oficiale primite de Context.ro rezultă că nici o organizație nonguvernamentală nu a fost consultată în timpul procesului.

De la dezinformare la ordonanță de guvern

În timp ce, susține guvernul într-un răspuns pentru Context.ro, instituțiile publice monitorizează, potrivit strategiei, informațiile din mass-media și de pe rețelele de socializare pentru a le corecta pe cele inexacte sau a le demonta pe cele false, însuși guvernul a luat o hotărâre după ce informația falsă că România e invadată de ouă stricate din Ucraina a început să circule. Astfel, importurile de ouă din Ucraina au fost condiționate de existența unei licențe speciale și doar dacă la noi e penurie de ouă. Detalii aici.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

“O parte dintre liderii politici și partidele noastre preferă să încerce să folosească situația haotică existentă și mecanismele dezinformării, mai degrabă decât să le combată”, afirmă Ciprian Cucu, expert în combaterea dezinformării și lector universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Cucu spune că strategia “identifică în mod corect o parte dintre problemele cu care ne confruntăm apropos de spațiul informațional”.

Numai că, în practică, instituțiile statului nu pare că ar fi acționat concret pentru a combate fenomenul dezinformării. Context.ro arăta, în 2023, că în România există un ecosistem de radicalizare a opiniei, de influențare a dezbaterii publice și de alterare a valorilor democratice care folosește drept vehicul rețelele de socializare. Deși pe hârtie autoritățile publice menționează că există ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi “exploatabile de acţiunile unor actori statali şi/sau non-statali”, iar “ţintele dezinformării sunt categorii demografice specifice din rândul utilizatorilor reţelelor de socializare”, în practică nu s-a luat nicio măsură privind rețelele de dezinformare.

Deși Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat încă din 2021 strategia concepută tocmai pentru a contracara acest tip de acțiuni, precum influenţarea procesului electoral, impulsionarea unor curente extremiste, instituțiile statului au marcat un nou eșec. La finalul anului 2024, favoritul pentru Cotroceni a devenit candidatul extremist-conspiraționist Călin Georgescu. Retorica sa online conține o doză substanțială de dezinformare. Folosind un soft special creat de Context.ro pentru a detecta dezinformarea pe TikTok, am analizat contul său și am constatat că cel puțin o treime din clipurile postate conțin dezinformări. Detalii aici

Chiar serviciile române de informații (SRI, SIE, STS, MAI) au semnalat la finalul lui 2024 că o campanie amplă și deloc transparentă în favoarea lui Georgescu a influențat primul tur al alegerilor prezidențiale. Dimensiunea manipulării ar fi fost atât de semnificativă încât Curtea Constituțională a României a anulat alegerile.

O investigație Snoop.ro a arătat însă că inclusiv PNL ar fi finanțat din bani publici operațiunea online care l-a ajutat pe Georgescu. Serviciile de informații și celelalte instituții care cercetează interferența în alegerile prezidențiale nu au oferit probe noi legate de anularea alegerilor.

Între timp, Georgescu a continuat să propage dezinformări în mediul online, iar un sondaj recent arată că 38% dintre respondenți ar vota Călin Georgescu la președinție. Procentele au fost calculate doar din numărul celor care au indicat un candidat, adică 81% din numărul total.

AI-ul luat de pe net, prezentat drept soluție tehnică inovatoare

Am întrebat instituțiile nominalizate în strategie ce au făcut concret pentru a combate dezinformarea. Singurele realizări punctuale au fost indicate de Guvern – o platformă online în care un AI citește știri, și de către MApN – platforma InfoRadar.

Într-un răspuns pentru Context.ro, guvernul prezintă site-ul creat drept o “soluție tehnică inovatoare pentru a proteja cetățenii de riscurile dezinformării și a promova jurnalismul de calitate”. În realitate, au folosit o platformă privată care oferă soluția de radio AI și au customizat-o. Adică știrile preluate din fluxul Agerpres sunt citite de inteligența artificială și redate în format audio.

Captură Agerpres.ai, platforma online dezvoltată care în prezent nu mai este funcțională

Executivul susține însă că “platforma digitală avansată” a fost dezvoltată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică ICI Bucureşti și Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Conducerea ICI a declarat pentru Context.ro că nu au fost folosiți bani publici și au lucrat doar voluntari.

Lansat în noiembrie 2024, înainte cu 9 zile de primul tur al prezidențialelor, dar deloc promovat în spațiul public, acesta a fost un proiect pilot, “o testare” pe o perioadă de o lună și jumătate, după cum afirmă directorul ICI, Adrian Vevera.

Acesta a susținut într-o discuție cu reporterul Context.ro că neavând în prezent susținere financiară, proiectul e pus pe pauză. “Dacă va fi finanțat de la bugetul public întotdeauna o să fie discuții că de fapt este o nouă sursă de cheltuire a banului public”, a afirmat Vevera. “După cum vedeți, sunt lucruri mai importante de făcut zilele acestea decât doar proiecte de genul ăsta”, a mai spus directorul ICI.

Guvernul nu a răspuns ce s-a realizat în mod concret pentru a atinge obiectivele propuse în Strategia Națională de Comunicare Strategică și Anti-dezinformare, deși Context.ro a solicitat în mod explicit detalii.

În ceea ce privește MApN, reprezentanții instituției ne-au transmis că dezinformarea este contracarată prin intermediul platformei InfoRadar – un instrument activ din 2020, prin intermediul căruia sunt semnalate știri false și acțiuni de dezinformare cu privire la subiecte de interes pentru Armata României. Orice cetățean poate semnala falsuri prezentate ca fiind informații adevărate prin formularul de contact din platformă.

Captură InfoRadar

Milioanele de la MAE pentru softul care combate dezinformarea în Africa

Pe de altă parte, MAE a accesat aproape 10 milioane de lei finanțare europeană și 700 de mii de lei din bugetul național pentru proiectul „Planificare strategică privind consolidarea rezilienței în fața dezinformării și a amenințărilor de tip hibrid”. Astfel, a fost dezvoltat un software “bazat pe algoritmi avansați de inteligență artificială pentru analizarea și verificarea conținutului online”. Detalii aici.

În noiembrie 2024, am transmis o solicitare Ministerului de Externe condus la acea vreme de Luminița Odobescu, în care am întrebat cum a fost folosit softul în contextul actual. Un reprezentant al ministerului ne-a explicat că ar fi fost ilegal să folosească softul pentru a analiza dezinformarea propagată în țară. Acesta a susținut că analizele softului sunt folosite la întâlnirile cu reprezentanții NATO și ai Uniunii Europene.

Luminiţa Odobescu, fost ministru al Afacerilor Externe. Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

“Este făcut pentru a crea informații necesare pentru punerea în operă a politicii externe. Sunt informații care pot fi folosite în relații cu NATO sau UE”, a precizat reprezentantul MAE pentru Context.ro.

Acesta a subliniat că programul informatic nu poate fi utilizat pentru a analiza activitatea utilizatorilor sau a rețelelor din România și că analizele făcute de soft nu sunt informații de interes public.

“Nu avem voie să monitorizăm activitatea electorală și discursul electoral în România. Este destinat pentru a monitoriza dezinformarea care afectează politica externă. Monitorizează dezinformarea și activitățile de influență din Africa, America Latină, Republica Moldova,” a mai precizat reprezentantul MAE.

Ce mai prevedea pe hârtie strategia anti-dezinformare

Cu toate că România avea pe hârtie, încă din 2021, o strategie națională anti-dezinformare, promotorii dezinformărilor, în special cei care atacă bazele democrației, pare că au câștigat. Un raport Globsec arată că tinerii români au sentimentul că democrația nu li se potrivește. Dintre respondenții la sondaj, 41% cu vârste între 18 și 34 de ani au declarat că un regim totalitar ar fi bun.

Strategia anti-dezinformare mai menționează în cuprinsul său nevoia unei rețele de experți care să ajute pe domeniile comunicării strategice și combaterii dezinformării.

“Am pretenția că sunt conectat la mulți dintre experții în domeniu, n-am auzit de la vreunul să fie cooptat în vreo asemenea rețea”, susține Ciprian Cucu, expert în combaterea dezinformării.

Planul anti-dezinformare mai stabilește drept direcții de acțiune crearea de instrumente și campanii pentru a consolida capacitatea de gândire critică, educație media, importanța colaborării cu societatea civilă și mediul academic, și vorbește despre importanța verificării informației.

“N-am auzit de programe semnificative pentru educație media sau dezvoltarea abilităților de fact-checking și gândire critică”, mai spune Cucu.