Diana Gugleș, un fotomodel de 28 de ani din Brașov, deținea printr-o firmă din Africa de Sud o platformă de tranzacții online unde cetățeni de bună credință au investit peste 3 milioane de dolari. Platforma face parte dintr-o mare fraudă online cu mii de victime și peste 200 de milioane de dolari furați. În timp ce era parte din mecanismul de fraudă, fotomodelul român trăia o viață extravagantă. Acum, afacerea e pe radarul autorităților: în Georgia, poliția a deschis o anchetă oficială. 

De la un click pe o reclamă care promite câștiguri rapide și un apel de la un agent de call center, e doar un pas să devii încă o victimă a escrocilor care au furat sute de milioane de dolari de la la zeci de mii de oameni. O scurgere de informații fără precedent scoate la iveală mecanismele interne ale acestei industrii globale de escrocherie în domeniul investițiilor din care fac parte și români. 

Diana Gugleș are 28 de ani, este fotomodel și este, în acte, proprietara unei companii înregistrată în Africa de Sud, care deținea o platformă de tranzacționare ce vizează potențiali investitori din America de Sud.

Din aprilie și până în decembrie anul trecut, platforma a atras investitori care au depus în total peste 3,2 milioane de dolari.

Gugleș afișează un stil de viață luxos, postând frecvent pe Instagram imagini din vacanțe în afara țării. Anul trecut a vizitat cel puțin nouă destinații internaționale.

Rețeaua din care face parte românca a încasat 247 de milioane de dolari de la investitori în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024, conform listelor de tranzacții identificate de reporteri în scurgerea de date. Banii au provenit de la aproape 27.000 de persoane din peste 30 de țări.

Tânăra româncă a achiziționat anul trecut, în august și noiembrie, trei terenuri în Iași, în total peste 3600 de metri pătrați.

Vedere de pe unul dintre terenurile cumpărate de Diana Gugleș în localitatea Aroneanu, județul Iași (sursa foto: Context.ro)

Contactată de Context.ro, modelul a negat inițial că deține vreo companie. După ce reporterul a menționat numele firmei sale și faptul că e o companie în domeniul investițiilor, aceasta a răspuns afirmativ, dar nu a mai dorit apoi să ofere răspunsuri la întrebări.

Imperiul Escrocilor: În culisele unei înșelătorii internaționale

Imperiul Escrocilor. Întrebări frecvente

Datele scurse analizate de OCCRP și de parteneri provin din două operațiuni de înșelăciune separate, una cu sediul în Georgia și alta cu birouri în Israel și în mai multe țări europene. Deși reporterii nu au găsit nicio dovadă că aceste rețele sunt controlate de același grup, ele operează în moduri foarte asemănătoare.

Ambele rețele au înființat mai multe platforme false de tranzacționare a investițiilor, pe care le numesc „mărci” și pe care le folosesc pentru a atrage victimele să efectueze plăți.

Această rețea a operat și câteva mărci care au licențe oficiale și sunt înregistrate fie în Africa de Sud, fie în Insulele Comoro. Între acestea, și cea deținută de compania Dianei Gugleș.

Una dintre platforme a fost închisă de autoritățile de reglementare din Africa de Sud, iar alta face obiectul unei investigații.

Până cel puțin în ianuarie anul acesta, compania Libra Wealth, înregistrată în Africa de Sud și deținută de Diana Gugleș, opera marca VPTrade.În jurul datei la care reporterii Context.ro au contactat-o pe Gugleș, site-ul mărcii a fost modificat, iar VPTrade este acum gestionat de o altă firmă înregistrată în Insulele Comore.

Compania româncei făcea parte dintr-o rețea împărțită în trei divizii, cu structuri de management proprii, care aveau cel puțin 480 de angajați în august 2023. Aceste divizii au înregistrat plățile de la „investitori” la nivel central și par să lucreze sub conducerea unei echipe de management din zona metropolitană Tel Aviv. Până în aprilie 2024, rețeaua a închiriat spații în Sapphire Tower, un zgârie-nori cu birouri din Ramat Gan, Israel, care părea să fie sediul israelian al operațiunii. Deși scurgerea de informații dezvăluie numele multor manageri ai operațiunii, fondatorii sau principalii beneficiari rămân necunoscuți.

Totul începe cu o reclamă înșelătoare.

Escrocii se foloseau adesea de imaginea unor celebrități precum Elon Musk (surs foto: Captură)

Escrocii se foloseau adesea de imaginea unor celebrități precum Elon Musk (surs foto: Captură)

Potențialul investitor dă click pe reclamă și se înregistrează online prin transmiterea numelui, e-mailului și numărului de telefon. Apoi primește un mail și este contactat telefonic de un agent de call center care îl îndrumă pentru a se autentifica. După care urmează prima depunere.

„Majoritatea investitorilor au înregistrat profituri de aproximativ 30-40% luna trecută”, sunt instruiți agenții din call center să le spună potențialilor clienți.

Datele scurse arată cum atunci când „investitorii” încearcă să își retragă „profiturile”, escrocii inventează de obicei pretexte pentru a explica de ce banii nu pot fi trimiși, apoi încearcă să îi păcălească să trimită mai mulți bani.

Pe o pagină de Facebook a mărcii, mai mulți investitori reclamă că este vorba despre o înșelătorie. “Te păcălesc și îți iau banii. Vorbesc cu tine insistând să investești mai mult capital și te insultă dacă nu o faci”, scrie o femeie.

sursa foto: Captură

Agenții din call center trebuie să urmeze un set de reguli stricte, arată documentele scurse. Spre exemplu, acestora nu li se permite accesul în birou cu telefon, ceas inteligent, geantă sau rucsac.

Dovadă că agenții sunt instruiți să mintă este un manual intern identificat în scurgere, în care un manager a adăugat comentarii pentru modificări.

Una dintre regulile scrise era că „locația biroului nu poate fi divulgată”, la care managerul a adăugat un comentariu: „Eliminați – nu doriți ca acest document să ajungă în mâinile unei terțe părți – acest lucru trebuie să fie transmis verbal.”

Captură după documentul care impunea reguli stricte în cadrul call-centerului

Într-o altă secțiune a manualului agenților li se spune că pot informa clienții că se pot plânge autorității de reglementare. Însă managerul a lăsat un comentariu cum că aceștia ar trebui să îndrume reclamanții către mediatorul FAIS (Organismul de mediere pentru furnizorii de servicii financiare) și nu către FSCA (Autoritatea de Supraveghere a Sectorului Financiar), care ar putea suspenda licențele în timpul desfășurării investigațiilor. „Nu vreți ca clienții să se adreseze FSCA – în acest fel avem mai mult control asupra plângerilor și există mai puține șanse ca plângerea să afecteze negativ activitățile”.

Captură după documentul care impunea reguli stricte în cadrul call-centerului

Pentru că băncile comerciale nu permit clienților lor să transfere cu ușurință sume mari de bani în țări străine sub promisiunea unor randamente investiționale prea bune pentru a fi adevărate, escrocii au dezvoltat metode creative pentru a eluda obstacolele.

Multe victime fac plățile folosind criptomonede. Altele sunt convinse să deschidă conturi noi la instituții financiare care sunt reglementate mai puțin strict, cum ar fi „neobancile” digitale. Pentru a se asigura că transferurile victimelor nu sunt blocate, escrocii le instruiesc cum să le justifice în fața personalului bancar. De exemplu, să pretindă că plătesc bilete la teatru.

Escrocii îndrumă victimele să trimită banii către o societate care face parte dintr-o rețea de companii extinsă în mai multe țări, ceea ce face aproape imposibilă urmărirea banilor. Uneori, aceștia angajează furnizori de servicii specializați care le pun la dispoziție societăți fantomă și facilitează tranzacțiile pentru a evita controalele bancare. Pentru a justifica tranzacțiile uneori sunt folosite facturile false.

Aceste trasee ale banilor sunt atât de întortocheate încât este imposibil să se identifice destinația lor finală. Într-o schemă de circulație a banilor depistată de reporteri, fondurile victimelor au fost trimise unui grup de firme înregistrate în Spania și Regatul Unit, care le-au transferat între ele înainte de a le direcționa către un al doilea nivel de firme, majoritatea din Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite și Ungaria. Banii au ajuns apoi la alte firme, deghizate în firme de consultanță, din Cipru și Macedonia de Nord, înainte de a se pierde urma.

Anchetă oficială în Georgia

Procurorii georgieni au lansat o anchetă penală în urma investigațiilor jurnalistice publicate de OCCRP.

Investigațiile din Georgia vizează call centerul din Tbilisi operat de A.K. Group, care ar fi înșelat peste 6.000 de victime din întreaga lume, generând 35,3 milioane de dolari începând din mai 2022.

Procurorii au dispus sechestrul asupra activelor imobiliare aparținând presupusului creier al operațiunii Akaki Kevkhishvili, ale proprietarului și managerului call centerului, precum și ale altor persoane implicate în schema de escrocherie.