Imperiul Escrocilor este o investigație colaborativă realizată de rețeaua The Organized Crime and Corruption Reporting Project din care face parte și Context.ro, Televiziunea Suedeză și alți 30 de parteneri media din mai multe țări. Pe baza a 1,9 terabytes de date scurse, reporterii expun două grupuri de call centere, cu sediul în Israel, Europa de Est și Georgia, ai căror angajați au convins cel puțin 32.000 de persoane din întreaga lume să facă „investiții” în valoare totală de cel puțin 275 de milioane de dolari.

Aceste operațiuni au toate caracteristicile unei escrocherii masive: Agenții call centerelor folosesc identități false, documente falsificate și publicitate înșelătoare; „investitorii” au fost împiedicați în mod sistematic să își retragă banii; și aproape toate „produsele” de investiții oferite nu aveau licență și au primit avertismente oficiale din partea autorităților.

Scurgerile de date oferă o perspectivă fără precedent asupra funcționării interne a unei industrii insidioase a fraudei cibernetice, despre care polițiștii spun că costă publicul sute de miliarde de dolari pe an.

Scurgerile de date, care includ peste 20.000 de ore de convorbiri telefonice și zeci de mii de înregistrări de ecran, arată cum angajații call centerelor fac reclamă unor tehnologii sofisticate de tranzacționare pentru a-și convinge victimele că sunt pe cale să își îndeplinească visele financiare. Dar când „investitorii” încearcă să își retragă „profiturile”, escrocii inventează de obicei pretexte pentru a explica de ce banii nu pot fi trimiși – apoi încearcă să îi păcălească să trimită mai mulți bani.

Deși metodele escrocilor sunt elementare, activitatea lor este extrem de organizată, desfășurându-se la scară comercială din birourile municipale. Aceștia utilizează software de gestionare a clienților, colaborează cu agenți de marketing externi și oferă zile întregi de formare pentru personalul care se confruntă cu „clienții”, care este sprijinit de departamentele de resurse umane, control al calității și IT.

Aceste scheme sunt extrem de profitabile. Escrocii – ale căror eforturi sunt urmărite în clasamente și care își sărbătoresc câștigurile cu gif-uri animate – sunt recompensați cu petreceri fastuoase, salarii generoase și bonusuri de performanță.

La celălalt capăt al firului sunt vieți ruinate. Unele victime ajung să se gândească la sinucidere; multe sfârșesc cu datorii împovărătoare, traume și incapacitatea de a avea încredere în străini. Marea majoritate a victimelor nu au parte de justiție, deoarece autorii sunt foarte greu de găsit, demascat și urmărit penal.

Imperiul Escrocilor: În culisele unei înșelătorii internaționale

Care sunt conexiunile cu România ?

Datele din scurgere arată că, din cele 247 de milioane de dolari încasate de operațiunea israeliană/europeană, 18,5 milioane de dolari, adică puțin peste 7%, au provenit din mărci licențiate, între care și un brand deținut de o firma aflată pe numele unei românce.

Contactată de Context.ro, modelul a negat inițial că deține vreo companie. După ce reporterul a menționat numele companiei sale, aceasta a răspuns însă afirmativ, dar nu a dorit să răspundă la întrebări.

În următoarea perioadă vom prezenta mai multe detalii despre filiera românească a acestei operațiuni.

Captură de ecran a computerului unui agent din interiorul call center-ului A.K. Group arată ce ar fi putut vedea un client în timp ce „tranzacționa” pe platforma de investiții Golden Currencies. În stânga este desktop-ul agentului; în dreapta este cel al clientului. Agentul urmărește prin intermediul AnyDesk.

Câte operațiuni de înșelăciune ați descoperit? Sunt acestea conectate între ele?

Imperiul Escrocilor expune două call centere separate:

• „A.K. Group” avea cel puțin trei birouri în Tbilisi, capitala Georgiei, și avea aproximativ 85 de angajați, inclusiv personal de back-office, în aprilie 2024.
• Cealaltă operațiune este mult mai mare și mai difuză. Aceasta este împărțită în trei mari unități de afaceri, cu propriile structuri de gestionare, și a avut cel puțin șapte birouri în Israel, Bulgaria, Ucraina, Spania și Cipru, care au angajat cel puțin 480 de persoane, până în august 2023. Aceste divizii au menținut o bază de date financiară comună și au înregistrat plățile de la „investitori” la nivel central. Aceste call centere par să lucreze sub conducerea unei echipe din zona metropolitană Tel Aviv. Datele scurse nu dezvăluie dacă în spatele acestei operațiuni se află una sau mai multe persoane.

Deși complet separate, aceste două operațiuni par să desfășoare în esență aceeași înșelătorie, folosind materiale de training, scenarii și contracte similare cu furnizorii. Ele folosesc chiar unii dintre aceiași furnizori de servicii, inclusiv servicii de voce peste IP (VoIP), soluții de găzduire în cloud, societăți de marketing afiliat și procesatori de plăți.

Ce conține scurgerea de date și cum s-a ajuns la această investigație?

Imperiul Escrocilor se bazează pe două seturi de date interne obținute de la call centere: aproximativ 1,14 terabytes din Georgia și 765 gigabytes din operațiunile israeliene/europene. 

Datele constau în principal în fișiere informatice interne – iar în cazul operațiunii din Georgia, în aproximativ 20 000 de înregistrări de ecran și peste 20.000 de ore de convorbiri audio – și au fost împărtășite reporterilor de la televiziunea suedeză (SVT) de către o sursă anonimă.

Dimensiunea și amploarea geografică a scurgerii de informații au arătat că o investigație jurnalistică riguroasă necesită colaborarea unor instituții media din mai multe țări. Din acest motiv, SVT s-a asociat cu OCCRP pentru a organiza Imperiul Escrocilor, un proiect colaborativ la care participă 31 de parteneri media din întreaga lume.

Reporterii au petrecut peste șase luni analizând datele din scurgerile de date pentru a reconstitui modul în care funcționează aceste operațiuni, contactând și intervievând victimele, identificând escrocii, cercetând cazuri judiciare, discutând cu experți și cu oficiali ai poliției și urmărind, în măsura posibilului, fluxurile mari de fonduri implicate.

Cine a divulgat datele și de ce?

Datele au fost divulgate de o sursă anonimă care a declarat reporterilor că a fost motivată de dorința de a pune capăt faptului că escrocii rămân nepedepsiți.

„Escrocii pot opera aproape liber, fără ca nimeni să îi oprească”, a scris sursa. Aproape niciuna dintre aceste infracțiuni nu este soluționată vreodată din cauza dificultăților de investigare a infracțiunilor transfrontaliere. … Fără o schimbare internațională reală, acest lucru nu va dispărea niciodată.”

„Prin predarea materialului către mass-media, sper/ăm ca această problemă să primească suficientă atenție pentru ca autoritățile să ia măsuri împotriva acestor infractori. Această problemă nu este imposibil de rezolvat. Trebuie doar să ne pese tuturor suficient de mult pentru a face ceva în acest sens.”

Care este amploarea acestor operațiuni? Câți bani fac escrocii?

Informațiile divulgate sunt limitate, ceea ce face imposibilă calcularea dimensiunii reale a acestor operațiuni. Totuși, sumele sunt impresionante.

Între mai 2022 și februarie 2025, operațiunea georgiană a primit 35,3 milioane de dolari de la peste 6.000 de persoane prin intermediul a patru birouri lingvistice: germană, engleză, spaniolă și rusă.

În cadrul operațiunii israeliene/europene, reporterii au numărat peste 240 de milioane de dolari trimiși de aproape 27.000 de persoane din peste 30 de țări între ianuarie 2021 și decembrie 2024.

Experții atrag atenția asupra faptului că dimensiunea globală a industriei escrocheriei online este dificil de estimat din cauza lipsei de denunțuri și a definițiilor diferite. Dar se spune că aceasta rivalizează ca amploare cu comerțul ilegal cu droguri. Potrivit lui Jürgen Stock, fost secretar general al Interpol, escrocheriile online generează aproximativ 500 de miliarde de dolari pe an.

Ce vând mai exact aceste call centere? Ar putea fi acestea platforme reale de investiții? Care sunt dovezile că acestea sunt escrocherii?

Call centerele ofereau țintelor lor posibilitatea de a tranzacționa pe una dintre zecile de platforme de investiții de marcă.

Aceste platforme – fiecare cu propriul logo, site web și text publicitar – pretindeau a fi brokeri avansați care le-ar permite chiar și clienților începători să investească în criptomonede, acțiuni precum Tesla sau alte produse financiare din trend. Reporterii au identificat 79 de platforme utilizate de operațiunea israeliană/europeană și șapte utilizate de grupul georgian.

Este imposibil să se afirme cu certitudine ce s-a întâmplat cu fiecare dintre zecile de mii de „clienți” care apar în datele call centerelor ca fiind membri ai acestor platforme. Dar există toate indiciile că ambele operațiuni au fost concepute pentru a înșela un număr mare de persoane.

Statisticile vorbesc de la sine: Reporterii au contactat mai mult de 200 de persoane care figurau în date ca având bani „investiți”. Aproape toți – 166 de clienți ai operațiunii israeliene/europene și 40 de clienți ai operațiunii georgiene – au declarat că au fost înșelați. Pierderile lor totale confirmate au depășit 18 milioane de dolari, iar 65 de victime au declarat jurnaliștilor că s-au adresat poliției.

Dar poate cea mai convingătoare dovadă a fraudei provine dintr-un set de peste 20.000 de ore de convorbiri telefonice înregistrate de agenți ai A.K. Group, cu sediul în Georgia. Acestea dezvăluie înșelăciunea și cruzimea cu care își tratau victimele, în unele cazuri batjocorindu-le pentru că au fost înșelate.

Înregistrările ecranelor și fișierele informatice completează imaginea, arătând că agenții georgieni din call centere utilizează adrese de e-mail false pentru a se da drept instituții financiare legitime și pentru a crea documente frauduloase. Acestea arată, de asemenea, discuțiile între birouri ale agenților, în care aceștia se prezentau în mod deschis drept escroci și își batjocoreau victimele.

O colecție mai restrânsă de câteva sute de apeluri telefonice înregistrate din cadrul operațiunii israeliene/europene oferă o imagine mai limitată, dar vie, a afirmațiilor adesea fantastice ale agenților call centerelor. Într-o conversație, un agent îi spune unui potențial client reticent că platforma sa îi va aduce bani în mod automat folosind un „sistem bazat pe inteligență artificială”. 

„Tranzacționează pentru tine în mod automat. Nu trebuie să înțelegeți cum funcționează totul, pentru că asta este treaba sistemului”, a spus agentul. „Odată ce trenul este în stație, doar săriți în el și apoi, practic, vă bucurați de plimbare. Credeți-mă, veți face o grămadă de bani.”

Reporterii au identificat și alte semnale de alarmă. Marea majoritate a platformelor de marcă nu anunțau nicio licență care să le permită să ofere produse financiare, iar multe dintre ele spuneau că au sediul în Elveția – o țară în care, potrivit datelor interne disponibile, call centerele nu au niciun angajat.

Din cele 79 de platforme utilizate de operațiunea israeliană/europeană, 62 au cel puțin un avertisment oficial din partea unei autorități de reglementare, iar multe au fost semnalate de mai multe ori.

În cele din urmă, operațiunile au părut să se închidă atunci când reporterii le-au contactat. Angajații acestora evitau să vorbească și erau protejați de gărzi de securitate. În Georgia și Bulgaria, birouri întregi păreau să se golească după ce reporterii luau legătura cu acestea.

A părut vreuna dintre platforme mai legitimă? 

Există o categorie de mărci care merită o mențiune specială. Patru dintre acestea – VPTrade, Finxocap, Finbok și SkyMT – erau operate de companii care aveau licențe oficiale în Africa de Sud. 

De asemenea, datele arată că, pentru aceste mărci, o proporție mai mare din banii primiți a fost retrasă de clienți – aproximativ 10%, comparativ cu 2% pentru mărcile nereglementate.

Reporterii au discutat cu mai mulți clienți Finbok care nu se consideră înșelați, deși au considerat că au fost prost sfătuiți și forțați să investească fonduri pe care nu și le puteau permite.

Unii au primit rambursări substanțiale, chiar dacă erau sub valoarea investiției lor totale. Adesea, acest lucru a fost convenit după ce aceștia au depus plângeri direct la marcă sau la poliție. Iar aceste tranzacții au fost însoțite, la nivel intern, de o factură către clienți pentru munca de „marketing” care corespundea exact sumei retrase, deși niciunul dintre clienți nu au văzut aceasta factură.

Alți câțiva comercianți de pe platformele sud-africane licențiate au declarat că au crezut că au fost înșelați, iar patru au spus că își aminteau că au văzut recomandări false ale unor celebrități înainte de a fi contactați. Trei și-au raportat pierderile la poliție.

Un document găsit în scurgerea de informații arată că Finbok este investigat de Autoritatea de Conduită a Sectorului Financiar din Africa de Sud (FSCA) pentru că a promis „randamente ridicate nerealiste”, a făcut publicitate unor caracteristici inexistente și a „hărțuit” și „manipulat” investitorii. 

Unei alte mărci sud-africane, SkyMT, i-a fost retrasă licența. (Ancheta asupra societății-mamă, Lehumo Securities, a început înainte ca aceasta să fie achiziționată de către operațiunea israeliană/europeană. Aceasta a fost redenumită SkyMT, care a primit, de asemenea, un avertisment oficial din partea autorităților de reglementare).

Toate cele trei companii din spatele celor patru mărci sud-africane licențiate sunt deținute de persoane aparent împuternicite, un model român și un bărbat bulgar care a declarat reporterilor că nu știa că numele său să figureze pe vreun document sud-african.

Cine e în spatele acestor call centere ?

Angajații call centerului iau măsuri extinse pentru a-și ascunde identitatea, folosind pseudonime chiar și în comunicările interne.

În cazul operațiunii georgiene, reporterii au reușit să identifice mulți dintre escroci pe baza indiciilor din conversațiile lor de pe chat, verificându-i prin postările din rețelele sociale și alte informații publice.

Pe hârtie, compania care deține această operațiune, A.K. Group, este deținută de o femeie de 36 de ani pe nume Meri Shotadze. În practică, după cum arată comunicările interne, ea pare să fie a doua în lanțul de comandă. Bărbatul pe care îl numește șeful ei este un bărbat de 33 de ani pe nume Akaki Kevkhishvili. Dar, deși pare să se bucure de un stil de viață relativ luxos, achiziționând recent un Range Rover de 100.000 de dolari, nu este clar dacă în spatele operațiunii se află altcineva. Nici Shotadze, nici Kevkhishvili nu au răspuns la solicitările de comentarii.

A.K. Group își închiriază birourile prin intermediul altor două firme deținute de persoane care par a fi persoane împuternicite: una este o persoană strămutată intern din Republica Abhazia, iar cealaltă este soacra sa. 

De asemenea, nu se cunosc persoanele din spatele acestei vaste operațiuni israeliene/europene, care cuprinde trei unități de afaceri, zeci de entități corporative și un număr în continuă schimbare de birouri. Până în aprilie 2024, operațiunea a închiriat spații în Turnul Sapir, un zgârie-nori strălucitor de birouri din Ramat Gan, Israel, care pare să fie sediul central israelian al operațiunii. Deși scurgerea de informații dezvăluie numele multor manageri ai operațiunii, fondatorii sau principalii beneficiari rămân necunoscuți.

Cum fac oamenii plăți către acești escroci? De ce băncile lor nu îi opresc?

Băncile comerciale nu vor permite cu ușurință clienților lor să transfere sume mari de bani în țări străine sub promisiunea unor randamente investiționale prea bune pentru a fi adevărate. Însă escrocii au dezvoltat metode creative pentru a ocoli aceste obstacole.

Multe victime își fac plățile folosind criptomonede. Altele sunt convinse să deschidă conturi noi la instituții financiare care sunt mai slab reglementate, cum ar fi „neobăncile” digitale. Pentru a se asigura că transferurile victimelor nu sunt blocate, escrocii le instruiesc cum să le justifice în fața personalului bancar. De exemplu, acestea pot fi instruite să pretindă că plătesc bilete la teatru.

Escrocii le cer victimelor să-și trimită banii unor companii care fac parte dintr-o rețea de firme care se întinde în mai multe țări, ceea ce face aproape imposibil urmărirea acestora. Uneori ei angajează furnizori de servicii specializați care le pun la dispoziție societăți fantomă și facilitează tranzacțiile pentru a evita controalele bancare. Uneori se utilizează facturi false pentru a justifica tranzacțiile.

Aceste trasee ale banilor sunt atât de întortocheate încât este adesea imposibil să fie determinată destinația lor finală. Într-o schemă de circulație a banilor depistată de reporteri, fondurile victimelor au fost trimise unui grup de firme înregistrate în Spania, Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite și Ungaria. Banii au fost virați către alte firme, deghizați în servicii de consultanță, în Cipru, Macedonia de Nord, înainte ca să le fie pierdută urma.

Care este istoria acestui tip de escrocherie?

Industria modernă a înșelăciunilor prin „investiții” online își are rădăcinile la mijlocul sau sfârșitul anilor 2000, când figuri ale crimei organizate – în special israelieni, ruși și georgieni – și-au dat seama că pot profita de tranzacționarea ForEx, o formă legitimă, dar cu risc ridicat, de speculații valutare în mod normal practicate de investitorii sofisticați. Odată cu apariția internetului de mare viteză, unii operatori au început să ofere publicului larg servicii de tranzacționare ForEx cu amănuntul, prezentându-le drept o șansă de profit pentru oamenii obișnuiți.

Mass-media israeliană, în special Times of Israel, a acoperit pe larg această industrie, deoarece Israelul a devenit epicentrul acestor escrocherii, în special în anii 2010, datorită industriilor de marketing afiliat și de jocuri de noroc online aflate în plină dezvoltare.

Unele societăți funcționau în mod legal, dar exploatau investitori neexperimentați, în timp ce altele își manipulau platformele pentru a se asigura că victimele pierd întotdeauna. În timp, aceste scheme au început să ofere opțiuni binare, CFD (Contracte pentru diferență) și, în cele din urmă, escrocherii cu criptomonede, toate urmând aceeași schemă – oferirea unui produs financiar presupus complex care, dar care era doar un truc pentru a păcăli victimele și a le lua banii.

Israelul a interzis în cele din urmă tranzacționarea opțiunilor binare în 2017. Însă interdicția nu a dezmembrat industria, ci a forțat-o pur și simplu să se relocheze. Mulți escroci și-au mutat operațiunile în Europa de Est, înființând noi call centere în țări precum Ucraina, Bulgaria, Georgia și Albania.

În ciuda eforturilor de aplicare a legii, aceste escrocherii continuă să evolueze. Industria prosperă datorită capacității sale de a traversa frontierele cu puțin efort – escrocii pot deschide companii în câteva minute, pot transfera bani printr-o rețea de tranzacții internaționale și pot viza victime din țări îndepărtate. Platforme precum Google și Facebook au jucat, de asemenea, un rol involuntar în succesul industriei, profitând de pe urma anunțurilor care conduc victimele către aceste scheme. Având în vedere că aplicarea legii este fragmentată pe jurisdicții, lupta împotriva fraudei în domeniul investițiilor online rămâne o luptă grea: pentru fiecare rețea care este desființată, alta pare să apară în loc.

Ce poți face pentru a evita sa fii înșelat?

Escrocii din domeniul investițiilor folosesc tehnici complexe, perfecționate de-a lungul anilor de muncă. Recunoașterea acestora este cheia pentru a rămâne în siguranță.

Majoritatea victimelor sunt atrase de reclamele online care apar în locurile obișnuite, precum Google, Facebook sau YouTube. Aceste reclame promovează produse de investiții avansate și folosesc o mulțime de termeni cheie tehnici la modă.  Orice referire la „calcul cuantic”, „inteligență artificială”, bitcoin sau criptomonedă – sau orice implicație că aceste tehnologii vă vor îmbogăți – ar trebui să vă pună în gardă. Fiți imediat suspicioși.

Unele victime sunt atrase de articole de știri false care promovează aceleași produse, invocând adesea susținerea unei celebrități. Verificați întotdeauna dacă vedeta respectivă a menționat produsul pe conturile sale oficiale. Dacă „articolul” include un link către o pagină de înscriere pentru acel produs, acesta este un semnal de alarmă major. Asigurați-vă întotdeauna că verificați sursa înainte de a lua o decizie.

Odată ce v-ați înscris, veți primi un apel de la un agent care vă va îndemna să faceți o „investiție” inițială de câteva sute de dolari. Ei pun adesea accentul pe ușurința în utilizare, explicând că produsul lor – care, din nou, utilizează probabil o tehnologie avansată de tranzacționare – este destinat începătorilor. Ei vor promite profituri uriașe și ar putea încerca să exploateze grijile sau visele dumneavoastră financiare. Fiți precaut cu ofertele „exclusive” cu termene limită, deoarece firmele de investiții legitime nu vă grăbesc să luați decizii. Dacă un apelant vă întreabă despre situația dvs. financiară sau vă presează să acționați rapid, acesta este un puternic semnal de alarmă. Cel mai bun răspuns? Încheiați orice contact și raportați escrocheria.

Un alt semnal de alarmă este dacă „agentul” începe să fie puțin prea creativ cu privire la modul în care să le trimiteți bani. În special, aceștia vă pot îndepărta de banca dvs. obișnuită, instruindu-vă cum să o convingeți să aprobe tranzacțiile, vă pot împinge să deschideți noi conturi bancare online sau să vă mutați fondurile în criptomonede. Odată ce ați investit, escrocii nu se vor opri aici. Ei vor inventa motive pentru care fondurile dvs. nu pot fi retrase, vă vor presa să investiți mai mult sau vă vor spune că sunt necesare depozite suplimentare doar pentru a recupera ceea ce ați trimis deja.

Odată ce v-ați prins, unii escroci vă vor contacta în calitate de oficiali guvernamentali, oferindu-se să vă ajute să vă găsiți banii, dar folosind tactici de intimidare pentru a vă ține în priză. Adevărații reprezentanți ai agențiilor guvernamentale nu cer bani la telefon.

Fiți conștienți de faptul că acesta este doar un model. Deși aceste tehnici exacte au păcălit zeci de mii de oameni, există multe alte tipuri de înșelătorii în lume.