Kovesi, despre fraudele cu criptomonede: ”Unul dintre cei mai buni specialiști din Europa este român și lucrează acum în EPPO/ Știm cum se spală bani cu criptomonede și suntem pregătiți”

În a treia parte a interviului pentru Context.ro, Laura Codruța Kovesi, șefa EPPO, a vorbit despre criptomonede și fraudele în acest domeniu, spunând că procurorii europeni știu metodele infractorilor din cripto și sunt gata să le combată.

Kovesi a vorbit și despre prejudiciul estimat din dosarele României la EPPO, unul dintre cele mai mari din UE: 1,3 miliarde de euro. Șefa Parchetului European are și o explicație pentru această sumă: ”Există un dosar mai mare, cu anumite proiecte care urmau să fie derulate în Delta Dunării, acea investigație jurnalistică”.

» Principalele declarații din partea a treia a interviului:

• Există un dosar mai mare, cu anumite proiecte care urmau să fie derulate în Delta Dunării (…) Fiind mai multe proiecte, și sumele care apar ca prejudiciu estimat sunt relativ mari;
• Avem foarte multe dosare în care investigăm contrabanda, în special cu țigări, și am observat această mutare. Am observat, practic, o specializare a grupărilor.
• Criptomonedele sunt o modalitate de a spăla banii.
• Unul dintre cei mai buni specialiști din Europa în criptomonede lucrează acum în EPPO, este român.
• Știm cum se fac astfel de fraude, știm cum se spală bani cu criptomonede și suntem pregătiți să le aplicăm.
• Avem dosare în care investigăm modul în care au fost folosite fonduri europene în acordarea contractelor de consultanță.

• Citește aici prima parte a interviului, despre dosarul EPPO privind achiziția de vaccinuri anti-COVID
• Citește aici a doua parte a interviului, despre marile fraude cu TVA din România și rolul EPPO în investigarea nerespectării sancțiunilor impuse Rusiei

Reporter: În raportul de anul acesta al Parchetului European, România e în top, cu prejudicii estimate de 1,3 miliarde. De unde provin aceste prejudicii? E vreun dosar mai important?

Laura Codruța Kovesi: Avem sute de dosare înregistrate la EPPO România. Din nefericire, am început doar cu cinci procurori. Pentru că noi avem 20 de procurori, dar autoritățile naționale nu au propus un număr suficient de procurori pentru a ocupa acele poziții. Vorbim de dosare care vizează fraude cu TVA și care au fost detectate ca urmare a conexiunilor cu celelalte state membre. În principal, majoritatea dosarelor vizează dosare de fraudă cu fonduri europene.

Există un dosar mai mare, cu anumite proiecte care urmau să fie derulate în Delta Dunării, cred că chiar ați contribuit la acea investigație jurnalistică (investigația de presă a fost realizată de jurnaliștii Info Sud-Est Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte alături de Nathalie Bertrams – Germania, Ingrid Gercama – Olanda și Tristen Taylor – Africa de Sud, n.red.). Fiind mai multe proiecte, și sumele care apar ca prejudiciu estimat sunt relativ mari. Dar vorbim de sute de dosare, în condițiile în care noi nu am evocat toate dosarele pe care le-am fi putut evoca. Deci, toate dosarele care au fost trimise între 2017 până la 1 iunie, Parchetul European avea posibilitatea de a le evoca, de a-și exercita competența. DNA a trimis peste 400 de dosare, noi am ales doar dosarele care nu aveau o anumită maturitate, pentru a lăsa colegii de la DNA să își continue anchetele și am ales doar dosarele care aveau o componentă transfrontalieră și prejudicii destul de ridicate.

Rep: Printre acestea sunt și dosare care vizează achizițiile în domeniul IT, știind că există o preocupare în România pe tema asta?

LCK: Da, avem anchete care vizează domeniul agriculturii, sunt subvenții date în agricultură, în domeniul medical. Avem, în general, achiziții publice. Aici sunt majoritatea dosarelor pe care le avem. Avem în domeniul IT, în domeniul infrastructurii, practic, în toate domeniile în care s-au folosit fonduri europene.

Rep: În raport se menționează și existența a cinci dosare care vizează infracțiuni de corupție. Avem printre suspecți politicieni, membrii ai parlamentului, miniștrii?

LCK: În acest moment nu pot să vă confirm. Noi investigăm corupția,  dacă este în legătură cu eco-fraudă, TVA, fie cu fraudă cu fonduri europene. În momentul în care o să putem să facem public calitatea persoanelor implicate, o să o facem.

Rep: Din datele pe care le aveți, care sunt cele mai noi tendințe când vine vorba de criminalitatea transfrontalieră? Ce ați observat în ultimul an, poate pe perioada pandemiei? S-a schimbat ceva în modul în care colaborează grupările de crimă organizată?

LCK: Colaborează foarte bine și sunt foarte flexibile, spre deosebire de autoritățile naționale și de autoritățile care trebuie să îi investigheze și care, de foarte multe ori, cel puțin până la crearea Parchetului European, erau limitate de frontiere. Noi acum nu avem frontiere în zona EPPO și este mult mai simplu de investigat. Observăm o creștere a activității, în special în zona fraudei cu TVA. Pe ceea ce înseamnă contrabandă, cumva, grupările infracționale s-au mutat dinspre est spre vest. Doar ca să vă dau un exemplu, în ceea ce privește contrabanda cu țigări, ai nevoie de două containere ca să faci o fabrică și să produci țigări ilegal.

Avem foarte multe dosare în care investigăm contrabanda, în special cu țigări, și am observat această mutare. Am observat, practic, o specializare a grupărilor. Își împart foarte bine competențele, au consultanță pe particularități ale legislației, fie pe anumite vulnerabilități ale legislației financiare, cum pot să evite taxele și impozitele. Apoi, ai grupări care sunt specializate în spălarea banilor și acolo, în special, liderii acelor grupări sunt din statele terțe, nu din statele membre UE. Am observat o flexibilitate foarte mare a acestor grupuri organizate, modurile de comunicare între ei sunt foarte simple și clare. Și cea mai mare problemă care există este legată de nivelul de detectare a acestor infracțiuni. Practic, ei au această posibilitate și capacitate să rămână nedetectați în statele membre.

Cumva, a fost pentru mine destul de interesant, în general, în discuțiile avute cu miniștrii de Finanțe, să aud că la mine-n țară nu am o problemă cu TVA-ul. Dar în momentul în care am explicat cum lucrează aceste grupări și având o viziune de ansamblu în toată zona EPPO, realizezi că poate tu nu ai în România o problemă cu TVA, dar tu găzduiești o organizație criminală care produce pagube în celelalte state membre și care în timp se vor întoarce și în România. Această lipsă de comunicare între autoritățile naționale sau comunicarea greoaie a determinat ca aceste grupări sa se dezvolte. Ele au o calitate care face dificilă munca noastră pentru că rămân nedetectate.

Chiar am avut o întâlnire cu Guarda di Finanza și ne explicau într-unul dintre dosare că membri unei grupări organizate au plecat în Olanda și s-au dus la o întâlnire cu un Ferrari, o mașină luxoasă, care imediat a atras privirile. A doua zi, liderul grupării le-a pus în vedere să fie modești, să arate ca niște olandezi, să meargă cu bicicleta și să aibă haine nu foarte elegante, ca să nu atragă atenția. Au aceste forme de traininguri prin care își instruiesc oamenii. Cum trebuie să acționeze, cum trebuie să arate, cum trebuie să interacționeze cu ceilalți și, în general, să rămână, dacă se poate, nedetectați.

Avantajul pe care acum Parchetul European îl are este că noi schimbăm informațiile la fel de repede, putem sa facem conexiunile între companii și oameni din diferite state membre, putem să obținem probe rapid.

Rep: Am văzut în alte dosare că în ultima vreme grupările de crimă organizată folosesc criptomonedele pentru a muta bani sau pentru a-i spăla. În dosarele dumneavoastră ați întâlnit astfel de practici, se folosesc criptomonede pentru a spăla profitul din furtul banilor europeni?

LCK: Da, este o modalitate de a spăla banii. Noi chiar am făcut angajări în această vară și unul dintre cei mai buni specialiști din Europa în criptomonede lucrează acum în EPPO, este român. Deci încercăm să dezvoltăm și să specializăm cât mai mulți colegi, el ne ajută.

Depinde de site-urile unde se fac aceste tranzacții cu criptomonede. Dacă vrei sa cumperi de o valoare de peste 100 mii euro, de exemplu, trebuie să îți faci identitatea vizibilă și să îți faci cunoscute datele de identificare. Dar suntem pregătiți, știm cum se fac astfel de fraude, știm cum se spală bani cu criptomonede și suntem pregătiți să le aplicăm.

Rep: Aveți protocoale cu exchange-urile de criptomonede, ați discutat cu aceste entități pentru a obține informațiile de acolo?

LCK: Nu am ajuns chiar așa de departe, să avem protocoale de comunicare. Am avut diverse întâlniri și prezentări, dar în investigațiile noastre aplicăm legislația națională și când avem nevoie de informații ei sunt obligați să ne pună la dispoziție informații. Dar sigur, este un domeniu în care și noi trebuie sa ne dezvoltăm. Deocamdată, în prima parte a mandatului a fost o muncă destul de grea să facem protocoale de cooperare cu țările nonparticipante în EPPO și cu statele terțe, să recunoască EPPO ca autoritate competentă. Deși funcționăm de an an și jumătate, suntem o instituție la început, dar cu siguranță ne vom dezvolta.

Rep: Ați menționat mai devreme că grupările de crimă organizată au departamente specializate pe consultanță. În fraudele cu TVA, mai exact, acești consultanți sunt reali, acesta este jobul lor?

LCK: Pot fi avocați, pot fi consultanți financiari. Sunt companii care angajează specialiști în finanțe. Nu înseamnă neapărat că întotdeauna consultanța pe care o dau este ilegală. Dacă ei știu că într-un anumit stat membru sunt vulnerabilități în legislație care te ajută să plătești un impozit mai mic sau să eviți plata unor taxe, te ajută să le identifici, au o cunoaștere foarte bună a legislației din statele membre. Din păcate, există această imperfecțiune a legislațiilor, care le oferă posibilitatea de a face acel forum shopping, de a-și alege competența unde ei pot fi investigați. Chiar și noi avem o problemă, în regulamentul Parchetului European: nu în toate statele membre putem să ne exercităm competența în ceea ce privește, de exemplu, contrabanda cu țigări. Și atunci, dacă știi acest lucru și ai un grup organizat, știi că dacă mergi în Franța sau Olanda, pe acest tip de infracțiuni EPPO nu te va investiga.

Dar dacă vii în România sau Italia, cu siguranță EPPO te va investiga. Pentru că există două limitări pe care noi le avem în regulament. Prima: dacă prejudiciile care au fost cauzate bugetului național sunt mai mari decât prejudiciul cauzat bugetului european, noi nu ne putem exercita competența decât dacă autoritățile naționale competente, în cazul nostru Parchetul Național, își exprimă consimțământul ca noi să exercităm competența, atunci când sunt aceste infracțiuni inextricabile. Acesta este termenul tehnic. Iar pedeapsa pentru astfel de infracțiune, adică o infracțiune conexă, deci dacă fac o fraudă cu fonduri europene și depun acte false, infracțiunea de fals este considerată inextricabilă. Dacă pedeapsa pentru această infracțiune este egală sau mai mare, nu ne putem exercita competența. Și avem în câteva state membre această problemă, inclusiv în România. Este unul din motivele pentru care am avut întâlnirea cu ministrul Finanțelor și așteptăm să vedem dacă acel proiect de implementare a directivei PIF va fi adoptat. Și acest lucru, spre exemplu, este o vulnerabilitate pe care un eventual consultant poate să o ofere unui grup organizat, să spună că, dacă te duci în România, poți să scapi nedetectat, nivelul de detecție e zero, nu te întreabă nimeni ce faci acolo, du-te liniștit si comite faptele, dar după 3-4 luni poate te muți, poate te muți în Bulgaria. Cam astea sunt tipurile de consultanță.

Rep: Chiar ieri, colegii de la Follow the Money au publicat un material legat de contracte de consultanță făcute de companii cu statele membre, companii care apoi au primit ele însele bani europeni din programul de reziliență și aceleași companii au contracte și cu Comisia Europeană. Aveți dosare în care investigați, de exemplu, conflictele acestea de interese în interiorul Comisiei Europene?

LCK: Putem investiga conflictul de interese sau corupție dacă este în legătură cu frauda cu fonduri europene. Ce vă pot confirma este că noi avem dosare în care investigăm modul în care au fost folosite fonduri europene în acordarea contractelor de consultanță. Pentru că acest contract de consultanță de multe ori trebuie să fie asimilat unei proceduri de achiziție publică. În cele mai multe situații se acordă direct unei anumite companii, care poate în cele din urmă nu face niciun fel de consultanță. De exemplu, am avut și în România instituții publice care aveau serviciu juridic, dar care plăteau un avocat să reprezinte instituția în instanță. Într-o anumită perioadă de timp, acest lucru era considerat nelegal, apoi a fost considerat legal. Nu s-a clarificat. Deci noi avem în investigare, dar nu vă pot confirma pe ce tipuri de consultanță sau ce companii. Nu neapărat consultanța în sine este nelegală, ci procedura de atribuire a contractelor sau poate finalizarea, pentru că sunt situații în care deși se plătește o consultanță, în realitate nu are loc nicio consultanță, ci doar are rolul de a crea un circuit financiar pentru spălarea banilor.

Rep: Parchetul European are competența să investigheze corupția din interiorul Comisiei Europene în legătură cu fonduri europene?

LCK: Corupția din orice instituție națională sau europeană, din orice agenție europeană, din orice agentie de aplicare a legii. Tot ce se comite în zona EPPO și are legătură cu frauda cu fonduri europene, corupție, conflict de interese în legătură cu frauda cu fonduri europene, frauda cu TVA este în competența Parchetului European și noi ne exercităm această competență. Nu contează calitatea sau cetățenia persoanei, noi ne uităm după fapte. Dacă există o faptă care ne atrage competența, noi ne exercităm competența.

Rep: Care este cel mai mare dosar pe care l-a trimis în judecată EPPO pană acum, din perspectiva dumneavoastră?

LCK: Sunt mai multe dosare. Avem foarte multe dosare mari în cursul investigației, în special pe ce înseamnă frauda cu TVA. În cele peste 1000 de dosare pe care le avem acum în lucru, ca să vă faceți o idee, prejudiciile pe care noi le investigăm sunt de peste 5,2 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din prejudicii sunt create din fraude cu TVA. Dar am avut un dosar făcut de biroul EPPO din Germania, în care frauda era de aproximativ 40 milioane euro. Dosarul a fost inițiat în iunie anul trecut și într-o perioadă de un an dosarul a fost finalizat, inculpații au fost trimiși în judecată, prejudiciul a fost recuperat în proporție de 90%, și au fost și condamnați. Avem condamnare definitivă într-un an, într-un dosar în care au fost implicate patru state membre. Deci este o viteză pe care poate nu o întâlnești nici măcar dacă faptele au fost comise pe teritoriul aceluiași stat membru.

Video: Monica Lăzurean-Gorgan
Editare video: Yana Skoryna