INTERVIU Kovesi: Este o discuție ca nerespectarea sancțiunilor impuse Rusiei să fie investigate de EPPO/ Nu am primit din România nicio sesizare pe marile fraude de TVA

Într-un interviu pentru Context.ro, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a făcut declarații despre marile fraude cu TVA, spunând că, până acum, România nu a sesizat EPPO cu niciun caz. România nu a raportat astfel de fraude deși, în rapoartele UE, conduce topul ilegalităților cu TVA.

Kovesi a vorbit și despre o posibilă nouă funcție a EPPO, privind o viitoare calitate a Parchetului în investigarea nerespectării sancțiunilor impuse Rusiei. În prezent sunt discuții ca acest lucru să fie considerat infracțiune și să fie investigat de EPPO, a declarat șefa instituției pentru Context.ro.

» Principalele declarații din partea a doua a interviului:

• În mai mult de opt luni de zile nu am primit nicio sesizare pe aceste tipuri de infracțiuni, ceea ce este puțin greu de explicat;
• Nivelul de detectare a infracțiunilor este foarte scăzut;
• În fiecare an, Europa pierde peste 60 de miliarde de euro prin fraudă cu TVA;
• Fie nu a existat un interes în identificarea fraudelor, fie nu există persoane specializate, ceea ce mă îndoiesc, fie au identificat acele fraude și nu le-au raportat la EPPO;
• Există o discuție că se va extinde competența Parchetului European și nerespectarea sancțiunilor va fi incriminată ca infracțiune iar Parchetul European ar urma să primească această infracțiune.

• Citește aici prima parte a interviului, despre dosarul EPPO privind achiziția de vaccinuri anti-COVID

Reporter: Ați menționat că nu ați primit sesizări legate de marile fraude pe TVA din România. Din sesizările pe care le-ați primit poate pe alte căi la EPPO, știți că există în România dosare de genul ăsta? Aveți dosare mai vechi pe care le-ați preluat?

Laura Codruța Kovesi: Sigur că da. Sigur că da. Deci România este frontieră externă a Uniunii Europene. Deci noi în mai mult de opt luni de zile nu am primit nicio sesizare pe aceste tipuri de infracțiuni, ceea ce este puțin greu de explicat. Nu este România singură în poziția asta. Pentru că avem spre exemplu Grecia, avem Cipru, avem Estonia care este în aceeași situație și nu au raportat astfel de cazuri. Problema noastră este că nivelul de detectare a infracțiunilor este foarte scăzut. În fiecare an, Europa pierde peste 60 de miliarde de euro prin fraudă cu TVA. An de an, de ani de zile. Până când EPPO a fost înființat, a fost foarte greu de detectat o fraudă, în special dacă era transfrontalieră. Și am să vă explic probabil un pic mai târziu mecanismul. Dar ca să revin aici, la întrebarea dumneavoastră, făcând aceste investigații transfrontaliere în celelalte state membre, colegii de acolo identificau legături în România, fie companii românești, fie cetățeni din România și activități infracționale comise în România. Atunci sigur că tu vii cu informația din afara țării și constați că spre exemplu la o rambursare de TVA facturile au fost verificate și exista posibilitatea de a stabili că acele facturi sunt false sau nu, dar nimeni nu le-a raportat. Motivele pot fi diferite: fie nu a existat un interes în identificarea fraudelor, fie nu există persoane specializate, ceea ce mă îndoiesc, fie au identificat acele fraude și nu le-au raportat la EPPO.

Aceasta este o problemă majoră, cu detectarea de infracțiuni, mai ales cu TVA, și să nu uităm că TVA-ul este venit la bugetul de stat. Deci cred că primul om într-un stat interesat de recuperarea banilor atunci când sunt fraude cu TVA și de reducere a fraudelor cu TVA este Ministrul Finanțelor, pentru că vrea bani la buget. Și vorbim de 60 de miliarde de euro doar fraude cu TVA. Dacă analizăm, spre exemplu, că vorbim de contrabandă, veniturile care ar trebui colectate într-un an de zile din taxele vamale este 19 miliarde de euro. Sunt convinsă că sunt infracțiuni vamale. Dacă ne gândim la aceste sume trebuie să ne dăm seama că trebuie să existe un efort mult mai mare în a detecta aceste infracțiuni.

Rep: Apropos de fraudarea aceasta cu TVA, pare un termen foarte complicat. Cetățeanul de rând de ce ar fi interesat de aceste tipuri de infracțiuni?

LCK: Pentru că sunt banii lui. Poate nu în mod direct, așa cum este venitul pe care îl încasezi dacă muncești, dar sunt bani care vin în bugetul statului. Bugetul statului asigură asistență medicală, asistență socială, asiguri pensiile, asiguri plata salariilor, sunt banii cetățenilor europeni. TVA este un venit pe care statul trebuie să îl încaseze. Este un fel de impozit pe circulația mărfurilor, într-un termen cât mai simplificat. Și atunci grupuri organizate, pentru că noi asta am identificat în activitatea noastră, că sunt anumite grupuri organizate, bine structurate, care sunt foarte flexibile, se mută periodic dintr-un stat membru în alt stat membru. Spre exemplu, astăzi, grupul poate este stabilit în România și comite fraude în Italia, Spania și Olanda, mâine el se mută din România în Bulgaria și comite fraude în alte state membre. Ceea ce noi am constatat în activitatea noastră este că există o foarte mare legătură între aceste grupuri, câteodată chiar lucrează specializat. Adică ai un grup specializat în spălarea banilor, ai un grup specializat în importarea produselor din care tu faci țigări pe care ulterior le vinzi pe piața neagră. Există foarte multe legături între aceste grupuri. Faptul că noi avem acum un parchet transfrontalier numit EPPO și avem acces la toate dosarele înregistrate în cele 22 de state membre, avem acces la bazele de date naționale, avem acces la bazele de date europene, și avem o echipă de analiști și de investigatori financiari în Luxembourg, ne permite să facem legăturile dintre diverse grupuri organizate sau între faptele comise de diverse state. Practic noi nu avem frontiere, noi lucrăm în zona EPPO, colegii nu folosesc comisii rogatorii, nu folosesc scrisori, pun mâna pe telefon, sau apasă pe buton în sistemul de arhivare electronică a dosareor și transmit informația colegului.

Vă dau un exemplu concret, pentru o fraudă cu TVA. S-a înregistrat un dosar într-un stat membru, colegul procuror a introdus informația în sistemul electronic și sistemul automat a început căutarea și a identificat legături în alte trei state membre. Imediat procurorii europeni din acele state membre au fost anunțați, s-a făcut o echipă operațională, s-au pus la cap la cap toate informațiile iar în cele din urmă s-a constatat că acest grup organizat care acționa în principal în Germania, pentru că acolo a fost investigația principală, a creat fraude de peste 40 de milioane de euro în mai multe state membre, inclusiv în Italia, unde trei dintre suspecții pe care noi îi investigam, membri ai Ndragheta, erau localizați acolo, iar prin acest sistem, pe care îl numim sistem de măsuri de asistență, în câteva luni colegii din Germania au reușit să facă rechizitoriul, au reușit să trimită în judecată și avem o condamnare definitivă într-un an de zile, cu prejudiciu recuperat aproape 90%. Cam acesta este modul în care funcționează Parchetul European.

Rep: Pentru că vorbim de contextul european, aș vrea să vă întreb dacă în investigațiile pe care le aveți în derulare, trimise deja spre instanțe, aveți investigații care privesc oameni de afaceri din Rusia, având în vedere că există o mișcare la nivel european de a impune sancțiuni?

LCK: Avem foarte multe dosare în care sunt implicate persoane din terțe state membre, exact în acest moment nu pot să vă confirm cu Rusia pentru că în ultima statistică nu am văzut Rusia acolo. Avem foarte multe investigații care vizează terțe state. În ceea ce înseamnă sancțiunile impuse în contextul războiului, noi nu avem o competență expresă, avem o competență indirectă, pentru că atunci când vorbim de nerespectarea sancțiunilor, ca să dau un exemplu, putem vorbi de o contrabandă cu petrol, sau cu bunuri, atunci când există sancțiuni și ele nu sunt respectate în anumite state membre, avem această competență, dar există o discuție că se va extinde competența Parchetului European și nerespectarea sancțiunilor va fi incriminată ca infracțiune iar Parchetul European ar urma să primească această infracțiune. Să vedem.

VIDEO: Monica Lăzurean-Gorgan
EDITARE VIDEO: Yana Skoryna

• Citește aici prima parte a interviului, despre dosarul EPPO privind achiziția de vaccinuri anti-COVID