Corupția, tot mai răspândită în România. PNL, nominalizat pentru că a orchestrat campania de hărțuire a Emiliei Șercan (Raportul Departamentului de Stat al SUA)

Corupția și gestionarea precară a fondurilor publice au fost tot mai răspândite pe parcursul anului 2023 în România, arată un nou raport al Departamentului de Stat al SUA, publicat în această săptămână. Oficialii americani se declară îngrijorați cu privire la accesul la informații de interes public și subliniază cazuri în care jurnaliști de investigații au fost supuși unor acte grave de hărțuire. Totodată, în raport mai este menționată implicarea Partidului Național Liberal (PNL) în ceea ce privește cazul Emiliei Șercan. 

Potrivit raportului citat, realizat pentru anul 2023, „corupția și gestionarea necorespunzătoare a fondurilor publice sunt tot mai răspândite” în România, iar mituirea autorităților publice este o obișnuință, mai ales în domeniul sănătății. 

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a avut anul trecut 50 de dosare de corupție în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri în care au fost implicați un manager, șapte medici și trei directori de spitale.

Raportul evidențiază, însă, că cel mai ridicat nivel de corupție se regăsește în cadrul Poliției Române și la punctele de trecere a frontierei. 

Printre exemplele ce ilustrează fenomenul de corupție ajunse sub lupa Departamentului de Stat al SUA se numără și cele trei explozii de la stația de gaz lichefiat petrolier din Crevedia, care s-au soldat cu moartea a șase persoane și rănirea a altor peste 50. În raport e menționat că stația de lângă București funcționa ilegal, din cauza corupției și patronajului politic. Stația de gaz era deținută de fiul primarului din Caracal, Ion Doldurea. Acesta și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat de primar. 

Un alt exemplu dat de oficialii americani este condamnarea pentru trafic de influență și luare de mită a fostului președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene. Acesta a fost condamnat la șase ani și opt luni de închisoare. Fostul președinte al PSD Neamț a părăsit, însă, țara înainte de decizia finală și s-a dus, conform rapoartelor, în Italia, unde așteaptă extrădarea.

Potrivit ultimelor informații prezente în presă, Arsene încearcă să scape de extrădare invocând faptul că ar suferi de „depresie” și că s-ar sinucide dacă ar fi trimis înapoi în România. 

Încălcarea drepturilor civile și a libertății de exprimare 

În secțiunea dedicată jurnaliștilor și reprezentanților societății civile, oficialii americani au transmis îngrijorarea față de îngrădirea libertății de exprimare prin accesul restricționat sau plătit la informațiile de interes public. Este subliniat că de multe ori s-a apelat la sistemul juridic, prin intentarea de procese civile împotriva entităților publice, pentru a accesa informațiile publice.

Jurnaliștii au fost hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat, conform raportului.

Totodată, în raport se evidențiază o situație gravă privind politizarea mass-media, modul de finanțare a presei și politicile editoriale subordonate interesului partidelor politice. În plus, oficialii americani arată că jurnaliștii sunt supuși unor acte de hărțuire și intimidare de către autorități. 

Cazul Boroș / Cazul Șercan 

Este dat ca exemplu cazul jurnalistei de investigații Crina Boroș. Aceasta a fost supusă la două ore de ,,interogatoriu agresiv”, prin care i se cerea încetarea investigației, în urma unei solicitări de accesare ale unor informații de interes public adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în august 2022. Investigația ei viza exploatarea forestieră ilegală, minerit și distrugerea habitatului. 

Raportul Departamentului de Stat SUA o menționează și pe Emilia Șercan, al cărei caz de Kompromat a fost tratat pe larg de Context.ro. Mai multe detalii, aici.

Într-un demers fără precedent, este menționat aportul Partidului Național Liberal (PNL) în ceea ce privește acest caz, oficialii americani citând declarațiile Emiliei Șercan și articole publicate de Hotnews pe această temă. Mai mult, oficialii americani evidențiază că Șercan ar fi fost „victima unei campanii de calomnie orchestrate de Guvern”.  

Deși calomnia și defăimarea nu constituie infracțiuni penale, raportul arată că oficiali guvernamentali au intentat, în nenumărate rânduri, procese civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca tactică de presiune. 

Un exemplu în acest sens este cazul jurnalistului Ionuț Stănescu. Între 2017 și 2019, jurnalistul, colaborator Rise Project, a investigat acuzațiile potrivit cărora cunoștințe și membrii familiei ai ministrului Transporturilor și Afacerilor Externe de atunci, Ramona Mănescu, ar fi obținut ilegal milioane de dolari din tranzacții imobiliare. Două instanțe de judecată au dat decizii favorabile fostului ministru în iulie 2020 și martie 2021. Cu toate acestea, în 2022, Curtea de Apel a obligat-o pe Ramona Mănescu la plata unei compensații.