Procurorii belgieni investighează o rețea vastă de corupție în care sunt implicați mai mulți europarlamentari. Primele date ale anchetei, care are numele de cod Generation, arată că Huawei, compania de telecomunicații din China, ar fi mituit politicieni din Parlamentul European. Jurnaliștii publicațiilor Follow the Money, Knak și Le Soir au publicat primele detalii din anchetă. Numele parlamentarilor acuzați sunt încă secrete, dar jurnaliștii au descoperit un indiciu: o scrisoare semnată de opt eurodeputați. Daniel Buda (PNL), Cristian Bușoi (PNL) și Tudor Ciuhodaru (AUR) sunt printre semnatarii scrisorii suspecte citate în investigația jurnalistică. 

• Europarlamentarul Daniel Buda neagă orice implicare în cazul de corupție.
• Procuratura din Belgia a făcut 21 de percheziții, 15 europarlamentari sunt vizați de anchetă și două birouri din Parlamentul European au fost sigilate. 
• Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan crede că ancheta procurorilor nu-i vizează pe colegii săi liberali:  „Din datele pe care le am acum scrisoarea nu face obiectul investigației” .

Procurorii din Belgia anchetează un caz de corupție legat de activitățile Huawei în Uniunea Europeană. Informațiile preliminare publicate de presă arată că lobbyiștii Huawei de la Bruxelles ar fi mituit membri ai Parlamentului European pentru a-și menține produsele pe piață, după ce compania a fost exclusă din Statele Unite, iar măsuri similare au fost luate de statele membre ale Uniunii Europene din cauza legăturii acesteia cu guvernul chinez. O amplă dezvăluire de presă a  publicației Follow the Money, împreună cu Le Soir și Knack, a scos la iveală practicile de lobby ale companiei care duc la eurodeputați. Articolul aduce și primele detalii despre investigația penală a procuraturii belgiene, care a primit numele de cod „Generation” și care este în curs de desfășurare de peste doi ani. 

Anchetatorii cred că lobbyiștii Huawei ar fi comis infracțiuni prin mituirea membrilor Parlamentului European (MEP) cu bilete de fotbal scumpe, cadouri somptuoase, călătorii de lux în China și, posibil, chiar bani în numerar, în schimbul susținerii vocale a companiei într-un moment în care aceasta s-a confruntat cu un control și o presiune tot mai mari din partea Comisiei Europene și a statelor membre ale UE.

Trei europarlamentari români sunt vizați în articolul Follow the Money. Aceștia ar fi redactat o scrisoare prin care militează pentru „valorile de nediscriminare, indiferent de scopurile actorilor terți de a semăna diviziuni și de a ne face să uităm cine suntem,” se mai amintește în scrisoare. Scrisoarea vine în contextul în care, în 2020, Comisia Europeană a anunțat că va lua măsuri pentru a exclude furnizorii „cu risc ridicat” din rețelele lor 5G. În acest moment, 12 state membre ale Uniunii au impus deja restricții. 

„Trebuie să recunosc că expertiza mea în această materie e zero”

Unul dintre semnatarii scrisorii este liberalul Daniel Buda. Contactat de reporterul Context.ro, Buda a declarat că a semnat scrisoarea din proprie inițiativă: „Nu m-a sfătuit nimeni”  în contextul în care “să spunem că vrem internet la nivelul Uniunii Europene”. „Trebuie să recunosc că expertiza mea în materia asta e zero”, a spus eurodeputatul, deși a semnat scrisoarea în care apără „valorile de nediscriminare” în ceea ce privește utilizarea rețelelor 5G.

Daniel Buda (sursa foto: Inquam Photos / Simion Sebastian Tataru)

Întrebat dacă a încasat vreo sumă de bani direct sau indirect pentru semnarea acestei scrisori, Buda a spus că nu s-a „întâlnit niciodată cu nimeni de la Huawei sau din China”. Acesta a negat orice implicare a sa în acțiunea de lobby în favoarea Huawei, iar semnarea scrisorii a fost mai mult o acțiune de procedură birocratică, întrucât birourile parlamentare primesc „zilnic 23 de scrisori care să fie consemnate”, iar „de multe ori nu stai să citești în profunzime fiecare cuvânt de acolo. Pur și simplu vezi care e tema generală, ok, ține de la internet, da, du-te, fă că vrei internet”, a adăugat Buda. De asemenea, acesta a spus că nu știa că scrisoarea a fost semnată doar de deputați români și italieni.

Am încercat să discutăm și cu Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, pentru a-l întreba dacă știa de semnarea acestei scrisori, dar acesta a răspuns deranjat: „Vorbiți cu ei (cu Daniel Buda și Cristian Bușoi n.red.), ce treabă am eu?”. 

Întrebată dacă cunoaște ceva despre semnarea scrisorii, Adina Vălean, europarlamentar PNL, a declarat reporterului Context.ro: „Nu am nici cea mai vagă idee despre ce vorbiți.”

Gheorghe Falcă, eurodeputat și coleg de partid al semnatarilor români, a declarat pentru Context.ro că nu știa despre această scrisoare, iar în ceea ce privește susținerea colegilor din PNL, a afirmat că „fiecare are responsabilitatea a ceea ce face”.

„Nu mi-a fost propusă această scrisoare”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, pentru Context.ro. În opinia sa „nu există nicio legătură între ancheta procurorilor belgieni în cazul Huawei și semnatarii acestei scrisori”. 

• Cine este europarlamentarul Daniel Buda

Daniel Buda a fost deputat în Parlamentul României în perioada 2004-2012. În acest moment este europarlamentar din partea PNL și este vicepreședinte în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European. Anterior, a făcut parte din PDL. A intrat în Parlamentul European în 2014 din partea PDL, iar la scrutinul din 2019 făcea deja parte din PNL.A avut mai multe luări de cuvânt în PE despre problemele fermierilor privind accesarea subvențiilor europene, răspândirea pestei porcine, dar și despre agricultorii afectați de atacurile animalelor sălbatice. 

În contextul îndemnului lui Călin Georgescu de a boicota supermarketurile, Daniel Buda a făcut apel la consumatori să cumpere de la producători români fie că-și vând produsele în piețe sau în supermarketuri. A declarat că „nu supermarketurile sunt dușmanii agriculturii românești. Dimpotrivă, 70% din produsele de pe rafturile acestora provin de la fermierii noștri, conform datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii. Să le boicotăm înseamnă, paradoxal, să afectăm exact acei producători pe care vrem să îi ajutăm.”

Recent, Daniel Buda a declarat, în urma anunțului făcut de președinta Von der Leyen despre planul de reînarmare a Europei și măsurile de mărire a cheltuielilor pentru apărare, că acesta, împreună cu Comisia de Dezvoltare Regională și Comisia de Agricultură, respinge „utilizarea oricăror resurse financiare din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru sistemul de înarmare, pentru că noi avem o viziune foarte clară și foarte ancorată în realitate.”

Într-un răspuns acordat pentru G4Media, Daniel Buda a spus: ”Nu am avut niciodată vreo legătură, întâlnire sau contact cu autorități, lobbyiști, reprezentanți chinezi sau orice alte persoane asociate cu acest subiect. Scrisoarea la care faceți referire a fost primită de la europarlamentarul Martusciello pentru a fi semnată, ceea ce reprezintă o practică obișnuită în Parlamentul European. Menționez că nicăieri nu apare în cuprinsul scrisorii vreo referire la Huawei sau China.”

Context.ro a scris despre averea lui Daniel Buda în serialul Averile și Integritatea europarlamentarilor. 

Mai exact, Daniel Buda și soția sa dețin o avere impresionantă. În cele 20 de conturi deschise la diverse bănci au aproximativ 300.000 de euro. Mai dețin acțiuni la Banca Transilvania de aproximativ 48.000 de euro și au împrumutat în nume personal o companie și patru persoane fizice cu suma totală de aproximativ 117.000 de euro. 

Și rubricile de terenuri și case sunt pline. Soții Buda dețin opt terenuri de aproximativ 1,3 hectare, două case, una de locuit, de 310 mp, și alta de vacanță, de 122 mp, și șase apartamente, două dintre ele în Bruxelles.

„Dobânzile scăzute la credite și chiriile foarte mari din Bruxelles m-au determinat să fac investițiile în cele două apartamente, care de altfel sunt situate în aceeași clădire”, a declarat Buda despre apartamentele din Belgia. 

Însă Daniel Buda are de restituit și șase credite la bănci, în valoare de aproximativ 500.000 de euro. 

La capitolul venituri, Daniel Buda a câștigat anul trecut aproximativ 353.000 de euro din salariul de la Parlamentul European, din cel de la Universitatea Babeș-Bolyai pentru servicii juridice, dar și din închirierea unor apartamente. 

Soția sa a câștigat aproximativ 51.000 de euro din servicii juridice, închirierea altor apartamente și din dividende.

Bușoi: “Cu siguranță, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare”

Fostul europarlamentar PNL Cristian Bușoi apare și el ca semnatar al scrisorii favorabile gigantului telecom Huawei, însă europarlamentarul spune că de fapt nu a semnat scrisoarea. 

Cristian Bușoi, fost membru al Parlamentului European, a declarat într-o postare pe Facebook: „Pentru corecta informare a publicului, în legătură cu informațiile care au apărut în legătură cu o scrisoare trimisă în 2021 către Comisia Europeană, fac următoarea precizare: Din verificările e-mailului oficial de la Parlamentul European și cu foștii mei asistenți, nu am găsit nicio corespondență cu domnul Fulvio Matrusciello, care pare inițiatorul demersului scrisorii de lobby pentru Huawei, sau cu altcineva pe tema acestei scrisori. 

Cu siguranță, NU am semnat nici electronic, nici olograf această scrisoare și nu îmi aduc aminte că fostul meu coleg, eurodeputatul Matrusciello, să îmi fi cerut un acord verbal pentru această scrisoare. Poziția mea în toate discuțiile oficiale și neoficiale a fost de a susține poziția României în a avea o tehnologie 3, 4 și 5G fără breșe de securitate”.

Cristian Bușoi (sursa foto: INQUAM PHOTOS/Virgil Simonescu)

Originar din Drobeta Turnu Severin, Cristian Bușoi are un doctorat în Sănătate Publică și Management Sanitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. A absolvit Facultatea de Medicină Carol Davila din București și Facultatea de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu din București. Este, totodată, absolvent al Institutului Român de Diplomație și al Colegiului Național de Apărare.

• Cristian Bușoi și Scandalul Qatar 

În 2022, Qatarul a fost acuzat că a oferit bani și cadouri pentru a-și asigura un tratament favorabil în Parlamentul European. Poliția belgiană a arestat-o pe Eva Kaili, vicepreședintele PE, împreună cu alte patru persoane, suspecți, cu toții, că au primit mită de la Qatar și Maroc. După ce scandalul Qatar a devenit public, mai mulți membri ai Parlamentului European și-au amintit că trebuie să declare „gratuitățile”, adică ce bunuri și servicii, inclusiv călătorii, le-au fost plătite de terți, o regulă existentă încă din 2013. Printre ei se află și Cristian Bușoi, care a făcut public, cu o întârziere de peste trei ani, că a călătorit, pe banii statului Qatar, în februarie 2020. La Doha, Bușoi a participat, împreună cu Eva Kaili, la o conferință intitulată „Social Media: Provocări, protejarea libertăților și promovarea activiștilor”, organizată de Comitetul Național pentru Drepturile Omului Qatar. I-au fost plătite avionul și patru nopți de cazare la Ritz Carlton.

Bușoi nu este un simplu membru al Parlamentului European, el conduce Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, un domeniu strategic pentru Qatar. Legăturile lui Bușoi cu statul arab sunt chiar mai profunde: conducea grupul informal de prietenie dintre PE și Qatar. Europarlamentarul PNL a avut, de-a lungul timpului, mai multe declarații publice favorabile referitoare la Qatar. Cristian Bușoi nu a răspuns solicitării Context.ro pentru un punct de vedere cu privire la scandalul Qatar.

• Declarația de avere

Conform declarației de avere din iunie 2024, europarlamentarul deține trei terenuri intravilane în București, Băile Herculane și Drobeta-Turnu Severin, cu o suprafață totală de 1.389,43 mp, din care deține ½ cotă parte, cealaltă revenindu-i Georgianei Bușoi. Această diviziune se menține și în privința terenului agricol din Sohatu, județul Călărași, de 53.443 mp. Tot alături de Georgiana Bușoi, mai deține două apartamente cu o suprafață totală de 259,6 m², unul în Bruxelles și unul în București, precum și o casă de locuit de 920,45 mp în Drobeta-Turnu Severin. 

Cristian Bușoi mai deține bijuterii în valoare de 47 000 EUR, tablouri în valoare de 9 000 EUR, iar conturile lui însumează 162 808,6 EUR, peste 600 de mii de lei și peste 200 de mii USD. 

A acordat în nume personal împrumuturi în valoare de 9,68 milioane de lei, dintre care 5,8 milioane au fost acordate către SC CSB European Business Target SRL, Cristian Bușoi, 123.085 lei către BN Libertas și 2,1 milioane de lei către Mihail Bușoi.   

A contractat în 2024 credite în valoare de 1,15 milioane de lei, scadente tot anul trecut; activitatea de europarlamentar îi aduce un venit anual de aproximativ 250.000 EUR, iar activitatea notarială la Biroul Notarial Libertas București.îi aduce un venit anual de  29.510,60 EUR. 

Europalamentarul AUR Ciuhodaru nu a lămurit afilierea cu Huawei

Europarlamentarul AUR Tudor Ciuhodaru este trecut și el pe lista de semnatari ai scrisorii favorabile Huawei, scrisoarea fiind nominalizată ca parte din activitățile suspecte investigate de procurorii belgieni. 

Tudor Ciuhodaru nu a răspuns până la această oră întrebărilor formulate de reporterii Context.ro.

Tudor Ciuhodaru este medic primar în medicina de urgență și europarlamentar român din partea AUR și  a trecut prin nu mai puțin de cinci formațiuni politice în ultimii 15 ani. 

În februarie 2024, George Simion, liderul AUR, și-a exprimat sprijinul pentru Tudor Ciuhodaru în cursa pentru Primăria Iași și a făcut apel la Marius Bodea, de la USR, să-și retragă candidatura pentru a forma o alianță cu AUR în vederea alegerilor pentru funcţia de primar.

Tudor Ciuhodaru (sursa foto: Inquam Photos / George Călin)

• Declaraţiile de avere şi interese

Tudor Ciuhodaru declară un portofoliu de bunuri și venituri variate. La capitolul proprietăți, acesta deține terenuri în intravilan, cu o suprafață totală de 981 m2, și teren agricol de 373 m2. În ceea ce privește imobilele, Ciuhodaru este proprietar al două case și două apartamente. De asemenea, acesta deține un automobil Renault din 2020.

Din punct de vedere financiar, Ciuhodaru are depozite bancare care însumează 76.706 lei şi 101.311 euro. Are în fonduri de investiţii 68.491 lei şi 7836 dolari, iar în conturile curente acesta are 19702 EUR. În plus, deţine titluri de stat şi obligaţiuni în valoare de 400.563 lei şi 460.800 euro. A acordat împrumuturi personale în valoare de 493.000 lei.

Acesta încasează o indemnizație de europarlamentar de 186.903 euro anual. Ca medic primar la Spitalul Nicolae Oblu din Iași, acesta are un venit de 269.596 RON, iar soția sa, medic primar la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, câștigă 268.436 RON. De asemenea, Tudor Ciuhodaru a primit o donație de 50.000 RON, fără a fi precizată sursa acesteia, și un venit de 3.240 RON de la Institutul de Medicină Legală.

În declarația de interese, acesta apare ca acționar în două firme: FOA și Hipocrat SRL.

Potrivit publicației Adevărul, Ciuhodaru a depus în 2022 plângere la DIICOT, după ce imaginea sa fusese folosită fără permisiune, susține acesta, în reclame online pentru „medicamente minune”.

În sfera politică, europarlamentarul s-a făcut remarcat, printre altele, prin votul împotriva certificatului verde din perioada pandemiei, declarând: „Eu am votat împotriva certificatului verde; au fost multe aberații în pandemie. Trebuie o schimbare radicală de strategie acum” în 2022.