Pe cine am trimis în Parlamentul European? Averile și integritatea celor 33 de eurodeputați români

Personaje cu retorică anti-europeană, implicate în scandaluri publice sau dosare penale și politicieni milionari au ajuns pe lista celor 33 de eurodeputați care vor reprezenta țara noastră în Parlamentul European. Au fost aleși de peste nouă milioane de români și fac parte din trei alianțe electorale și două partide. Totodată, România trimite în Parlamentul European și un candidat independent. 

Cele mai multe voturi au fost obținute de alianța electorală dintre PSD și PNL, 48,67% conform ultimelor date oficiale, publicate în dimineața zilei de 11 iunie. 

Pe locul al doilea s-a situat AUR (care a candidat sub formă de alianță electorală), cu 14.95%, urmat de Alianța Dreptei Unite (formată din USR, PMP și Forța Dreptei) cu 8.63%. 

Peste pragul electoral au trecut și UDMR (6.53%), dar și partidul înființat de Șoșoacă (SOS România – 5.04%). Candidatul independent Nicu Ștefănuță a reușit să devină singurul independent trimis de români în Parlamentul European la aceste alegeri.

Plecând de la datele culese de Context.ro, Info Sud-Est și PressOne în cadrul serialului „Averile și Integritatea Eurocandidaților”, vă prezentăm acum o imagine completă asupra averilor și integrității celor 33 de eurodeputați români din legislatura 2024-2029. 

*Partidele/Alianțele sunt trecute în ordinea voturilor obținute, iar candidații în ordinea în care au fost trecuți pe liste. Acest articol va fi actualizat dacă în momentul în care vor fi anunțate rezultatele finale vor exista schimbări în ceea ce privește mandatele obținute de partide*

Cine a intrat în Parlamentul European de pe lista comună PNL-PSD (19 mandate): 

1. Mihai Tudose (PSD)

Tudose este unul dintre cei mai vechi politicieni care a prins un loc în Parlamentul European. A condus campania Partidului Social Democrat pentru europarlamentare și locale, partid pe care l-a și părăsit pentru scurt timp în perioada în care era condus de Liviu Dragnea, dar la care s-a întors după o perioadă petrecută în Pro România, partidul lui Victor Ponta. 

Premier (pe când PSD era condus de Liviu Dragnea), europarlamentar, deputat (între 2000 și 2020), consilier local și ministru al Economiei sunt funcțiile publice pe care le-a deținut de-a lungul timpului.

Potrivit declarației de avere, are un apartament de 97 de metri pătrați în Brăilă, cumpărat în anul 1996. Tudose are două autoturisme Mercedes, fabricate în anul 2020. La capitolul venituri, Tudose a raportat că într-un an a câștigat 93.000 de euro din salariul de europarlamentar, la care se mai adaugă aproximativ 50.000 de euro diurna primită de la Bruxelles. În conturi are 91.000 de euro. 

Mihai Tudose nu a fost ferit de scandaluri publice. Cel mai recent datează de anul trecut, când o fostă asistentă a povestit pentru Europa Liberă mai multe episoade în care a fost supusă hărțuirii de către europarlamentar. 

„Îmi spunea să merg în fața lui și a recunoscut la un moment dat că vrea să se uite la fundul meu. I-am spus că este inacceptabil. Multe remarci fizice, «ar trebui să te îmbraci mai mult în fustă, știi că ai craci frumoși, ce mironosiță ești»”. – fragment din mărturia femeii pentru Europa Liberă. 

„Nu toată lumea care pare victimă, e victimă. Poate să fie și agresorul. Pentru ea, e o poveste interesantă despre de ce nu mai lucrează la Parlamentul European”, a fost atunci reacția europarlamentarului, tot pentru Europa Liberă. 

În plus, o investigație publicată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație în anul 2015 arăta că Mihai Tudose a plagiat în teza de doctorat susținută la Academia SRI. Fostul premier a cerut retragerea titlului de doctor, dar a pierdut procesul în instanță. 

Tudose a mai fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în anul 2018, după o declarație considerată discriminatorie la adresa etnicilor maghiari: „Dacă steagul (steagul așa-zisului Ținut Secuiesc n.r.) ăla flutură în vânt, toți cei responsabili de acolo flutură și ei în vânt”.

2. Rareş Bogdan (PNL)

Ajuns în stratosfera PNL, Rareș Bogdan și-a început cariera ca mic om de afaceri în Cluj vânzând telefoane la finalul anilor 90. Apoi a intrat în jurnalism în cadrul trustului Ziua, condus de Roșca Stănescu, condamnat în 2014 într-un dosar penal. 

Actualul lider PNL declară tablouri de 240.000 de euro, ceasuri de 230.000 de euro, bijuterii de 180.000 de euro, argintărie de 22.000 și stilouri de 31.000 de euro. Așa arată colecția de obiecte de lux a europarlamentarului liberal Rareș Bogdan.

Cunoscut pentru opulența pe care o afișează, Bogdan nu s-a ferit să meargă la piață, în noiembrie 2023, alături de liderul Nicolae Ciucă, cu un ceas de 30.000 de euro la mână. 

„Eu sunt un om asumat, de asta îmi permit să port şi ceasuri de care vreau eu, şi costumele, eu nu mă duc în salopetă şi nu-mi pun ceas Pobeda să fie fericiţi socialiştii lui Ciolacu, port ce vreau eu şi cum vreau eu, pentru că am lucrat în mediul privat şi pentru că îmi permit să fac asta”, a declarat Rareș Bogdan cu acea ocazie. 

Candidat pe listele alianței PSD-PNL, Rareș Bogdan are în conturi, alături de soție, 180.000 de euro, acțiuni la Banca Transilvania de 8.200 de euro și credite de aproximativ 207.000 euro. 

Împreună cu soția deține și două terenuri de 11.449 mp în total, un apartament în Cluj-Napoca de 100 mp și o casă în Voluntari de 321 mp. 

În 2023, Rareș Bogdan a câștigat aproximativ 275.000 de euro, din venitul de la Parlamentul European și dividende.  

3. Gabriela Firea (PSD)

Fost jurnalist, Firea a lucrat pentru trustul Intact, controlat de mogulul condamnat Dan Voiculescu. E membru PSD din 2012, a fost primar al capitalei în perioada 2016-2020 și este la al doilea mandat de senator. A pierdut alegerile pentru Primăria Capitalei a doua oară în fața lui Nicușor Dan. 

În 2021 a fost desemnată ministrul al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, funcție din care a demisionat după ce o anchetă DIICOT, pornită de la seria de investigații “Azilele groazei”, a dezvăluit legăturile sale cu oamenii implicați în rețeaua de centre private unde persoanele cu dizabilități erau abuzate.

Anul trecut a avut venituri de aproape 80.000 de euro, împreună cu Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari. În conturi, cuplul Firea Pandele are doar 3.700 de euro.

Gabriela Firea preferă să-și investească banii în bijuterii și tablouri. A declarat că are bijuterii de platină, aur alb și galben în valoare peste 113.000 de euro și tablouri de 110.000 euro. A și vândut bijuterii de aproape 10.000 de euro.

În 2014 a fost sancționată de CNCD după ce a declarat, cu referire la Klaus Iohannis, că oamenii fără copii nu sunt compleți. Declarația senatoarei Firea a fost catalogată ca „nefericită” de purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Șova.

4. Dan Motreanu (PNL)

Daniel Motreanu este membru al Parlamentului European din 2019. Și-a început cariera profesională ca profesor de istorie și educație civică în 1995, dar a fost și jurnalist vreme de un an. Este activ politic de la sfârșitul anilor ‘90 și a ocupat diverse funcții publice în ultimele două decenii, atât la nivel local cât și național. A fost ministru al Agriculturii în perioada 2006-2007.

El a intrat în vizorul DNA în 2016, pentru fapte de corupție care ar fi avut loc în timpul campaniei electorale din 2008.

Motreanu și deputatul PNL George Scutaru au fost acuzați de luare de mită – cei doi ar fi primit în total 420.000 de euro, bani care au fost folosiți pentru finanțarea campaniilor electorale locale și generale ale PNL în 2008, conform procurorilor DNA. Ambii politicieni au fost achitați în 2019.

„În momentul când am preluat mandatul de europarlamentar, din luna iunie 2019, eram achitat definitiv și irevocabil și de completul de cinci judecatori de la Înalta Curte de Casație și Justiție, tot prin decizie unanimă. Și acest complet a păstrat decizia instanței de fond, respingând recursul DNA ca fiind nefondat. Deci opt judecători de la cea mai înalta instanță de judecată din România m-au declarat nevinovat de fapta invocată de DNA”, a transmis Dan Motreanu pentru Context.ro. 

El a declarat venituri anuale de peste 200.000 de euro, precum și peste 300.000 de euro în conturi. Deține un apartament de 155 mp și 1.450 mp de terenuri.

Acestora li se adaugă acțiuni de aproape 100.000 de euro, deținute de soția europarlamentarului în compania SC Unirea Press SRL – o companie din Alba Iulia a cărei principal obiectiv de activitate sunt „activitățile de editare a ziarelor” și care editează unul din cele mai vechi ziare din județul Alba – Ziarul Unirea.

Compania cu o cifră de afaceri de peste 5 milioane de lei a semnat, în perioada 2016-2024, peste 2.200 de contracte cu diverse instituții ale statului, majoritatea dintre ele din Alba Iulia. Contractele au o valoare totală de peste 4 milioane de lei și sunt, în mare măsură, pentru publicitate și publicare de articole individuale, diverse anunțuri și comunicate de presă.

„⁠Nu exista conflict de interese pentru că soția mea nu a avut nicio implicare în managementul executiv al acelei societăți. Singurul contact pe care l-a avut cu societatea cu răspundere limitată a fost votul anual pe care îl exercită în Adunarea Generală a Asociaților conform procentului de acționar minoritar de doar 8,49% din părțile sociale pe care îl deține în calitate de asociat. Mai mult, cabinetul meu parlamentar nu a avut nicio legătură de nicio natură cu SC Unirea Pres SRL”, a transmis Dan Motreanu, pentru Context.ro. 

Daniela Motreanu, soția europarlamentarului, deținea 388 de părți sociale în cadrul companiei SC Unirea Press SRL, până la data de 5 aprilie 2024, cu o zi după depunerea declarației de avere a acestuia, când i-a fost retrasă calitatea de acționar în cadrul companiei, iar acțiunile sale au fost cesionate către Popa Zelu, directorul ediției tipărite a Ziarului Unirea, conform site-ului publicației.

Daniela Motreanu a fost în 2018 angajată la Transgaz, instituție publică cunoscută pentru angajarea rudelor și apropiaților mai multor politicieni.

Vezi aici punctul de vedere complet transmis de Dan Motreanu la solicitarea Context.ro. 

5. Claudiu Manda (PSD)

Claudiu Manda este membru PSD de 26 de ani și președinte al filialei județene Dolj de peste 10 ani. A intrat în Parlamentul României în 2004 ca deputat, ulterior ca senator, până în 2019. De atunci reprezintă PSD în Parlamentul European.

Manda a fost acuzat de DNA și trimis în judecată, în aprilie 2021, după ce, în 2015, ar fi intervenit pe lângă directorul AJPIS Dolj pentru a opri executarea silită a 59 de beneficiari de ajutoare sociale dintr-o comună din Dolj. În schimb, aceștia ar fi urmat să voteze cu PSD.

La începutul lunii aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis definitiv încetarea procesului penal în care europarlamentarul PSD era acuzat de infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană cu funcţie de conducere, ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind prescrierea faptelor.

În cea mai recentă declarație de avere, Manda menționează că deține bijuterii în valoare de 28.500 euro și două ceasuri cu o valoare de peste 13.300 euro. Europarlamentarul mai declară că în ultimul an a încasat un venit de 93.870 euro și are 75.042 euro adunați în conturi. Are credite bancare de 279.412 euro, o datorie de peste 12 mii euro la un membru al familiei, din 2013, despre care declară că e scadentă în anul 2114. De asemenea, s-a împrumutat anul trecut cu mai bine de 91 de mii de euro de la una dintre cele patru firme la care este acționar.

Înainte să se căsătorească cu actuala primăriță a Craiovei, care a obținut un nou mandat la alegerile din 9 iunie, Lia Olguța Vasilescu, presa a relatat că Manda ar fi cumpărat un imobil cu finisaje de lux precum robineți din aur și clanțe cu cristale Swarovski, situat în centrul Craiovei. După cum reiese din ultima declarație de avere, europarlamentarul deține împreună cu soția, Lia Olguța Vasilescu, un teren de 364 mp și o casă de 332,7 mp. Mai are în proprietate și un autoturism Mercedes și un apartament de 76 mp în Belgia, cumpărat în 2019. Anul acesta, soția sa a moștenit trei terenuri de peste 3300 mp, o casă de 52 mp și două apartamente de 64-65 mp fiecare.

6. Adina Vălean (PNL)

Adina Vălean a ajuns europarlamentar în 2007 odată aderarea României la UE. 

Cu un venit anual de 281.000 de euro de la Comisia Europeană, Adina Vălean are 391.000 de euro în cele 13 conturi deschise la diverse bănci.

În ultimii cinci ani a deținut funcția comisar european pentru transporturi. În perioada 2014-2017 a fost vicepreședinte al Parlamentului European. 

A terminat Facultatea de Matematică în cadrul Universității din București în 1990 și a predat matematica  până în 1997 la o școală din București. Are și un masterat în studii europene de integrare și securitate. 

În 1999 a devenit membru PNL și după cinci ani a prins un loc de deputat. Din 2009 este căsătorită cu fostul lider PNL Crin Antonescu.

7. Victor Negrescu (PSD)

Negrescu este doctor în științe politice și cadru universitar și are deja două mandate de deputat în Parlamentul European, primul câștigat în 2014. Din 2017 a fost ministru delegat pentru Afaceri Europene responsabil de pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Până în 2020, a fost timp de doi ani prorector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, iar începând cu 2020 a ocupat un loc de deputat în Parlamentul European, fiind vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT). Negrescu este și consilier onorific al primului ministru al României.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, deține trei apartamente în București, un autoturism Hyundai Tucson fabricat în 2023. Are aproximativ 185 de mii de euro în conturi și două credite bancare în valoare de aproape 374 de mii euro.

În anul precedent a încasat aproape 93.800 de euro de la Parlamentul European și peste 13.800 de euro de la Școala Națională de Studii politice și Administrative (SNSP) din București și Universitatea Saint Louis din Bruxelles, pentru activități academice și de cercetare, potrivit declarației de avere.

I-au mai intrat în conturi peste 13.800 de euro din închirierea unui apartament și vânzarea unei mașini și aproape 11 mii de euro din titluri de stat. Negrescu mai menționează în declarație că a cotizat la PSD cu aproximativ 2.400 de euro.

8. Vasile Dîncu (PSD)

Senator PSD și președinte al Consiliului Național al social-democraților, Vasile Dîncu a strâns în cele șapte conturi pe care le are deschise la aceeași bancă aproximativ 463.000 de euro, conform ultimei declarații de avere depuse.

La capitolul venituri, fostul ministru al Apărării a declarat aproximativ 82.000 de euro câștigați ca senator al României, din activitatea didactică de la Universitatea București, UNAP Carol I și UM 01512 (Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”) dar și din dobânzi. Soția sa a câștigat în același an aproximativ 208.000 de euro, din activitatea didactică de la un Colegiu din Cluj-Napoca și din dividende de la o firmă de sondaje, marketing și publicitate.

Vasile Dîncu a mai declarat că deține tablouri în valoare de 15.000 de euro, bijuterii de aur de 18.000 de euro, sculpturi de 5.000 de euro, gravuri de 5.000 de euro și timbre de 2.000 de euro.

Cei doi soți mai au un teren intravilan de 596 de mp, un apartament de 86 mp și o casă de 596 de mp, toate în Cluj-Napoca. 

Deține un autoturism IMS din 1975 și un Mercedes-Benz din 2008.

Dîncu a fost ministru al Apărării în perioada noiembrie 2021-octombrie 2022, în Guvernul Ciucă. O serie de gafe l-au determinat să își dea demisia din funcție. Printre altele, Dîncu a vorbit de Austria ca membru NATO, deși țara este neutră militar din 1955, și a spus că singura cale de a aduce pacea în Ucraina este negocierea cu Rusia.  

De remarcat este că în ianuarie 2024 a declarat că Diana Șoșoacă „nu e nici putinistă, cu siguranță, nici legionară”, iar despre George Simion și Șoșoacă a spus că „au o limită peste care nu trec, UE și NATO”, deși senatoarea SOS s-a opus înființării unui comandament NATO în România.

Dîncu a mai ocupat funcțiile de ministru al Informațiilor Publice, în Guvernul Năstase, și ministru al Administrației și Dezvoltării Regionale în Guvernul Cioloș.

A contribuit cu 2 milioane de lei, venituri proprii, la campania electorală, a doua cea mai mare contribuție după cea a colegului său de partid Gheorghe Florin Cârciu.

9. Daniel Buda (PNL)

Europarlamentar din partea PNL, Daniel Buda și soția sa dețin o avere impresionantă. În cele 20 de conturi deschise la diverse bănci au aproximativ 300.000 de euro. Mai dețin acțiuni la Banca Transilvania de aproximativ 48.000 de euro și au împrumutat în nume personal o companie și patru persoane fizice cu suma totală de aproximativ 117.000 de euro. 

Și rubricile de terenuri și case sunt pline. Soții Buda dețin opt terenuri de aproximativ 1,3 hectare, două case, una de locuit, de 310 mp, și alta de vacanță, de 122 mp, și șase apartamente, două dintre ele în Bruxelles.

„Dobânzile scăzute la credite și chiriile foarte mari din Bruxelles m-au determinat să fac investițiile în cele două apartamente, care de altfel sunt situate în aceeași clădire”, a declarat Buda despre apartamentele din Belgia. 

Însă Daniel Buda are de restituit și șase credite la bănci, în valoare de aproximativ 500.000 de euro. 

La capitolul venituri, Daniel Buda a câștigat anul trecut aproximativ 353.000 de euro din salariul de la Parlamentul European, din cel de la Universitatea Babeș-Bolyai, pentru servicii juridice, dar și din închirierea unor apartamente. 

Soția sa a câștigat aproximativ 51.000 de euro din servicii juridice, închirierea altor apartamente și din dividende.

Daniel Buda este și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Punctul de vedere transmis de Daniel Buda poate fi citit integral aici. 

10. Maria Grapini (PSD/PUSL)

Vicepreședinta Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European, Maria Grapini, născută în Galați în 1954, este absolventă a Facultății de Textile din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” Iași. 

În 2017, Recorder a publica o investigație în care demonstra că Grapini a scris o carte în care a plagiat texte de pe Wikipedia. 

Conform declarației de avere, Maria Grapini deține bijuterii de aur și argint care valorează peste 38.000 de euro și tablouri în valoare de peste 32.000 de euro. Câștigă anual 86.023 euro din salariul de europarlamentar și o pensie de aproximativ 17.000 euro. Maria Grapini este proprietara unui Mercedes PKW GLE 350, achiziționat în 2021, și a unui Nissan. Are 38.000 de euro în conturi, două case și un apartament. 

Prima funcție de conducere într-un partid a fost în 2006, când a devenit vicepreședintă a Partidului Conservator și președintă a filialei din Timiș a aceluiași partid. A ajuns în Parlament în 2012 pe listele Partidul Conservator fondat de Dan Voiculescu. Ajunge în 2015-2019 să ocupe funcția de copreședintă a Partidului Puterii Umaniste Social-Liberal al aceluiași Voiculescu. 

În Parlamentul European, Maria Grapini a votat împotriva rezoluției care ar judeca și pedepsi liderii care au comis crime de război în Ucraina, susținând ulterior printr-o postare pe Facebook faptul că a întâmpinat probleme cu tastele și a votat greșit. Și-a modificat poziția la scurt timp după incident.

11. Gheorghe Cârciu (PSD)

A fost numit secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în ianuarie 2022 de către Nicolae Ciucă. Pe site-ul instituției, Gheorghe Cârciu este prezentat ca antreprenor cu peste 20 de ani de experiență în domeniul construcțiilor. 

În 2014 a candidat, fără succes, pentru un mandat de europarlamentar din partea Partidului Ecologist Român. Ulterior, a intrat în Partidul Social Democrat și este un apropiat al lui Paul Stănescu. Cârciu este și președinte al PSD Diaspora.

Secretarul de stat a fost cercetat penal de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare în perioada 2017-2020 pentru furt de curent electric. În 2020, dosarul a fost închis, procurorii renunțând la urmărirea penală pe motiv că „nu există un interes public”, potivit G4Media.

Are în proprietate un teren de 25 mp și un apartament de 109 mp în românia, dar și un teren de 1351 mp și o casă de 161 mp în Franța, mai deține o mașină Bentley fabricată în 2017 și are în conturi aproape 55.700 de euro. În declarația de avere mai notează că are două împrumuturi la o bancă din Franța, ce însumează 414.580 euro.

Mai declară că deține acțiuni sau părți sociale în mai multe firme din Franța, dar și din România, în valoare totală de peste 1,6 milioane de euro. Unora dintre aceste societăți le-a acordat anut trecut împrumuturi de aproape 274 de mii de euro.

În ultimul an a încasat un salariu de aproximativ 23.500 de euro de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, un salariu de 60 de mii de euro de una dintre companiile din Franța unde e și acționar, 20 de mii de euro dividente de la o alta firmă din Hexagon, dar a avut și încasări de 30 de mii de euro din închirierea unei proprietăți din Franța. 

Cârciu a donat cei mai mulți bani pentru campania PSD de la europarlamentare – 2.475.000 lei. 

12. Siegfried Mureșan (PNL)

Ales pentru a treia oară europarlamentar, Siegfried Mureșan declară o investiție de 1.15 milioane de euro sub forma titlurilor de stat. Împreună cu soția sa, angajată la Banca Europeană de Investiții, au un venit anual de peste 265.000 de euro în 2024 și dețin trei imobile: o casă și un apartament în Brașov și o casă în Belgia. 

Și-a început cariera politică în PDL, unde, după cum a declarat într-un interviu, nu era un membru activ. A continuat cu PMP – cu care a câștigat primul mandat de europarlamentar în 2014 – și a ajuns în PNL, partidul pe listele căruia a fost ales europarlamentar pentru un al doilea mandat, în 2019, și în care a rămas. 

Siegfried Mureşan a făcut stagiatura în 2006 la Bundestag, parlamentul german, continuând apoi, timp de trei ani, pe postul de consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene de atunci, Gunther Krichbaum. A fost consilier al Partidului Popular European pe probleme economice și sociale în Parlamentul European, iar acum se află în funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European. 

„Nici soția mea, nici eu, nu avem niciun fel de bunuri de lux, nu am avut niciodată, nu avem, nu folosim așa ceva”, susține Siegfried Mureșan pentru jurnaliștii Context.ro. 

Punctul de vedere complet transmis acesta poate fi citit aici. 

13. Dragoş Benea (PSD)

Vicepreședinte PSD și președinte al filialei social-democrate din Bacău, Dragoș Benea are terenuri cu o suprafață de aproximativ 13.000 de metri pătrați, cinci dintre aceste terenuri fiind dobândite prin donație în anul 2024, conform ultimei declarații de avere. A declarat că are 790.000 de euro în conturi și venituri de 245.237 de euro pentru anul 2023.

Eurodeputat din anul 2019, Benea a făcut parte în ultima legislatură europeană din Comisia pentru Dezvoltare Regională, Comisia Parlamentară de asociere UE-Moldova și Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Între 2000 și 2004 a fost viceprimar în Bacău, între 2004 și 2016 a fost președinte al Consiliului Județean Bacău, iar între 2016 și 2019 a fost senator.

Benea a mai declarat că a încasat dividende de la SC Extremis Muzinpres SRL, o firmă din Bacău cu o cifră de afaceri de 660.000 de lei în care este asociat unic.

14. Mircea Hava (PNL)

Deși în 2013 a fost scos de sub urmărire penală într-un dosar privind subvențiile publice pentru transportul pensionarilor, a urmat scandalul mașinii de lux cumpărate oficial pentru Serviciul de Poliție Locală al Municipiului Alba Iulia, dar care a ajuns la Mircea Hava, și care l-a costat un dosar penal. 

Un raport al Camerei de Conturi Alba din 2018 a stabilit că pentru mașina de serviciu, ajunsă în folosul lui Hava, s-au realizat deconturi ilegale pentru sute de litri de carburant, vignete și taxe de drum. Dosarul deschis de DNA a ajuns ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și a avut urmări doar pentru șoferul lui Hava, care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia în 2021.

Totodată, administrația locală a fost sancționată pentru discriminare de două ori , în timpul mandatelor sale de primar, cea mai  recentă, fiind în anul 2018 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a decis sancționarea administrației locale, condusă de Hava, pentru evacuarea unui număr mare de persoane dintr-un bloc ai căror rezidenți erau preponderent de etnie romă. Conform hotărârii CNCD, administrația locală nu ar fi asigurat alternative de locuire pentru aceștia, evacuarea fiind realizată în condiții de temperatură scăzută. Cu toate acestea, cele două instituții au câștigat, în final, procesul prin care au solicitat anularea sancţiunii.

Mircea Hava a avut anul trecut un venit de 151.200 de euro de la Parlamentul European, din indemnizații și alocație bugetară, după cum menționează în declarație și a mai încasat și o pensie de aproape 13.500 de euro. 

Are în proprietate o casă, un apartament și un teren intravilan în Alba Iulia și un un Mercedes fabricat în 2020. În conturi are aproape 290 de mii de euro adunați și a împrumutat aproape 72.800 de euro la o bancă din Belgia.

15. Dan Nica (PSD)

Nica și-a început drumul în administrația publică în 1985, în cadrul Direcției de Telecomunicații Galați, instituție căreia i-a devenit și director în 1991. În timpul carierei sale de aproape 40 de ani, a fost implicat direct în unele dintre cele mai mari scandaluri politice din România de după revoluție.

Din 1996 până în în 2012, a îndeplinit patru mandate de deputat în Parlamentul României, întâi din partea Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), după care a Partidului Social Democrat, succesorul acestuia. A fost ministru al Comunicațiilor în guvernul lui Adrian Năstase (2000-2004), dar și în cel de-al doilea guvern al lui Victor Ponta (2012-2014).

În perioada 2008-2009 a fost viceprim-ministru, apoi ministru de Interne, dar a fost demis de către prim-ministrul Emil Boc, după ce a declarat în repetate rânduri că ar avea informații despre fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009. Revocarea sa din funcție s-a soldat cu destrămarea alianței dintre PSD și Partidul Democrat Liberal, care formau guvernul de coaliție la acea vreme.

El a fost vizat în două dosare penale, ambele pentru fapte de corupție. A fost unul dintre cei 10 miniștri vizați de DNA în dosarul Microsoft, o serie de anchete declanșate 2014 pentru presupuse fapte de corupție legate de licențe Microsoft pentru școli. El s-a numărat printre miniștrii cabinetului Năstase urmăriți de DNA pentru încheierea fără licitație a unui contract care a produs un prejudiciu de peste 26 de milioane de dolari statului, însă toți au scăpat în 2018 prin prescrierea faptelor.

Tot în 2018, Dan Nica a scăpat de un alt dosar de corupție în care era vizat, de data aceasta pentru fapte care ar fi fost comise în perioada 2008-2009, când era ministru la Interne. Dosarul EADS, care viza condițiile în care au fost subcontractate o parte din serviciile pentru un contract de 750 de milioane de dolari pentru securizarea frontierelor României, a fost clasat din lipsă de probe.

Numele lui Dan Nica a apărut și în alt caz de corupție, cercetat în Suedia începând din 2012. Thomas Lundin, fost manager al subsidiarei românești a gigantului suedez L.M. Ericsson, a afirmat că i-a plătit lui Dan Nica sume importante de bani pentru a proteja interesele companiei la începutul anilor 2000.

Nici mandatul de europarlamentar al lui Dan Nica nu a fost lipsit de controverse. El a intrat în atenția presei în 2018, când a afirmat în mod fals în plenul Parlamentului European că rata achitărilor în dosarele de corupție trimise în judecată de DNA este de 98% – rata reală a achitărilor la acea vreme era de aproximativ 10%.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Dan Nica și soția sa, Mihaela Nica, au încasat în ultimul an venituri de peste 170.000 de euro. Europarlamentarul a strâns peste 260.000 de euro în conturi, la care se adaugă acțiuni în valoare de peste 70.000 de euro la Goldman Sachs și ING, precum și împrumuturi acordate în valoare de 90.000 de euro, dar și obiecte de valoare (bijuterii, tablouri, timbre, ceasuri și icoane) de aproape 30.000 de euro. Nica a ținut să menționeze că nu-și asumă răspunderea pentru valoarea declarată a bunurilor, deoarece aceasta a fost obținută în urma unei evaluări personale, fără a avea cunoștințe de specialitate.

El mai deține și 22 de hectare de teren, un apartament și o casă, precum și trei autoturisme, două de marca BMW și un Audi. 

16. Gheorghe Falcă (PNL)

Trimis în judecată în 2007 în dosarul „Fabrica de zahăr”, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu de procurorii DNA pentru vânzarea subevaluată a unui teren de 5 hectare din centrul Aradului, Falcă a fost achitat de trei instanțe. Decizia achitării a fost definitivă. 

A fost acuzat în 2017 de ANI de conflict de interese, pentru că ar fi semnat și aprobat, în calitate de primar al Aradului, zeci de certificate de urbanism, autorizații de construire, avize de oportunitate și autorizații de desființare pentru mai mulți beneficiari ale căror proiecte au fost realizate de firma Pro Arhitectura Arad, unde soția lui era asociată. ANI a sesizat Parchetul General, dar nu este clar cum s-a finalizat ancheta.

„Parchetul a verificat și avem rezoluție de neîncepere a urmăririi penale. Conform legii, firmele pot obține certificate de urbanism, autorizație de construire și planuri urbanistice zonale semnate de mine”, a declarat Gheorghe Falcă jurnaliștilor Context.ro cu privire la acest potențial conflict de interese.

Gheorghe Falcă începe al doilea mandat de europarlamentar, dar este și vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A mai fost primar al municipiului Arad în perioada 2004-2019.

Acesta a strâns în conturi aproximativ 430.000 de euro. Mai are acțiuni și împrumuturi date în nume personal de aproximativ 54.000 de euro. 

Din funcția deținută în Parlamentul European, activitatea didactică ca lector la Universitatea Vasile Goldiș din Arad și Asociația Municipiilor din România, dar și din închirieri de imobile și dividende, Falcă a câștigat în 2023 aproximativ 163.000 de euro. Soția sa a avut un venit de aproximativ 79.000 de euro, ca director la o firmă de arhitectură, din închirieri de imobile și dividende.

Soții Falcă dețin un teren de 1.400 mp, două apartamente de 296,5 mp în total și un spațiu comercial de 485 mp, dar și un autoturism Mazda din 2006.

De asemenea, Falcă a mai declarat cercei, brățări, inele, coliere și broșe în valoare de 55.000 de euro, dar și un credit contractat în 2021 și scadent în 2029, de 265.500 de euro. 

Prin două firme unde sunt asociați și administratori, soții Falcă au câștigat trei contracte publice în Timiș și Arad, două prin achiziții directe și unul prin licitație, de aproximativ 137.000 de euro.   

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Gheorghe Falcă pe acest subiect. 

17. Ștefan Mușoiu (PSD)

Ștefan Musoiu este în prezent deputat în Parlamentul României, aflat la al doilea mandat. A obținut primul mandat de deputat în 2016, după 8 ani în care a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița.

După cum reiese din ultima sa declarație de avere, deputatul a încasat un venit de aproape 100.000 de euro în ultimul an și are aproape 40.000 de euro strânși în conturi, dar deține și bijuterii în valoare de 19.500 de euro, pe care le-a achiziționat în 2022. Nu oferă alte detalii despre acestea. A donat pentru campania PSD la alegerile din 9 iunie 1.4 milioane de lei. 

18. ⁠Roxana Mînzatu (PSD)

Fost deputat în legislatura 2016-2020, Roxana Mînzatu este descrisă drept expert în fonduri europene. A mai fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, președinte la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, consilier de integrare între 2004 și 2006 la Ministerul Integrării Europene, dar și consilier județean în Brașov. Totodată, Roxana Mînzatu mai are trecute în CV mai multe proiecte în care a fost expert tehnic sau consultant. 

Conform declarației de avere, Mînzatu deține o casă de 131 de metri pătrați și un teren de 320 de metri pătrați, cumpărate între 2009 și 2012. Pentru anul trecut, a declarat venituri de 23.645 de euro și 22.827 de euro în conturi. În prezent, este vicepreședinte al filialei PSD Brașov, membru în Consiliul de Administrație SC Opcom SA. Roxana Mînzatu a contribuit la campania PSD pentru alegerile europene cu 30.000 de euro.

19. Virgil Popescu (PNL)

Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu deține aproximativ 13 hectare de teren. Virgil Popescu este, totodată, proprietarul a două case, dintre care una de vacanță de 200 mp, dobândită în 2010 prin donație, și una de 61.50 mp, dobândită prin moștenire. Soția lui deține și două apartamente pe care le-a achiziționat în 2007.  

Fostul ministru este absolvent al Politehnicii București, Facultatea de Automatică. Are și studii postuniversitare în Securitate și Apărare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și un doctorat în Management la Universitatea din Craiova. 

În 2007, a fost numit Secretar de Stat în Departamentul pentru Dialog Social, iar în 2013, devine vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și, în luna noiembrie a aceluiași an, este numit Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei. A fost ministru între 2019 și 2023: inițial în fruntea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și, din decembrie 2020, în nou-înființatul Minister al Energiei. A menționat un venit de peste 34.000 de de euro lunar.

Cine a intrat în Parlamentul European de pe lista comună AUR (6 mandate): 

1. Cristian-Vasile Terheș

Cristian Terheș are are pregătire teologică și a fost preot greco-catolic subordonat ierarhic Episcopiei greco-catolice din Oradea. Și-a început primul mandat de europarlamentar în 2019, pe lista PSD, printr-un protocol realizat cu PNȚCD, partid din care făcea parte la acea vreme, însă i-a părăsit pe social-democrați la doar un an mai târziu, în 2020.

Potrivit conducerii PNȚCD, și-a pierdut ulterior calitatea de membru în 2022 pentru că nu și-a plătit cotizațiile, însă europarlamentarul a declarat pentru Context că și-a dat demisia din partid în 2023, „din cauza litigiilor nesfârșite care sunt încă pe rolul instanțelor”. În același an s-a alăturat nou înființatului Partid Național Conservator Român, căruia i-a devenit și președinte. El a deschis lista AUR pentru alegerile europarlamentare. 

Eurodeputatul Cristian Terheș și soția sa au o avere considerabilă, de peste 228.000 de euro, la care se adaugă hârtii de valoare de peste 300.000 de euro, deținute în Treasury Direct, din SUA, și acțiuni de aproape 10.000 de euro la compania americană Fidelity Investments.

Cei doi dețin și patru terenuri, cu o suprafață totală de aproximativ 90 de metri pătrați, conform declarației de avere, însă Terheș a declarat pentru Context.ro că, din cauza unei erori, nu au fost luate în calcul în declarație suprafețele a două terenuri cumpărate în 2023, de 1500, respective 500 de mp. Ei dețin și trei apartamente – dintre care două de câte 53 de metri pătrați, în Sălaj, și unul de 81 de metri pătrați în Oradea.

Cristian Terheș are și împrumuturi acordate în nume personal Partidului Național Conservator Român, din care face parte, în valoare de 15.000 de euro. 

El a încasat anul trecut venituri de peste 93.000 de euro, indemnizația de europarlamentar, în vreme ce soția sa a câștigat puțin peste 45.000 de euro ca manager al unei firme înregistrate în California, Statele Unite.

De-a lungul activității sale de europarlamentar, discursul lui Cristian Terheș a fost bazat pe euroscepticism, promovarea valorilor iudeo-creștine și a individualismului românesc. În acest context, el a acuzat Bruxelles-ul în repetate rânduri de „tiranie” și suprimare a suveranității naționale a statelor membre, atât pe rețelele de socializare cât și în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European.

Discursul eurosceptic al lui Cristian Terheș a inclus de-a lungul timpului vehicularea diverselor teorii ale conspirației populare, cum ar fi ideea că Uniunea Europeană ar vrea să impună “ca oamenii să nu mai mănânce carne, ci să mănânce în schimb insecte” sau că, prin educația sexuală în școli, copiii “vor învăța poziții pentru acte sexuale, cum deja se întâmplă în SUA sau în alte țări, și vor putea face avort ori tratamente hormonale pentru schimbare de sex în voie și fără acordul părinților”. În 2021, a votat împotriva drepturilor LGBTQ+ în Parlamentul European.

Îndeosebi, Cristian Terheș a criticat în mod repetat politicile Bruxelles-ului pentru gestionarea pandemiei de Covid-19: a numit certificatele verzi o „tiranie la nivel UE” și a emis mai multe conspirații despre vaccinul anti-Covid, printre care faptul că ar avea efecte adverse ascunse de societatea medicală sau că 12.000 de oameni au „murit spontan” după ce au primit vaccinul.

El a mai acuzat UE, printre altele de cauzarea crizei energetice prin politicile verzi, de încercarea de a impune cenzura pe internet.

Vizavi de politicile verzi, Cristian Terheș a negat și existența crizei climatice, pe care a numit-o „o sperietoare” și „isterie”.

În 2023, Cristian Terheș a numit femeile transsexuale “perverse de sex masculin”, iar el și alți doi eurodeputați de dreapta au fost acuzați de propagarea discursului urii.

În 2021, a intrat în clasamentul Sputnik al personalităților partidelor politice din România. S-a numărat printre favoriții propagandei ruse, alături de Diana Șoșoacă și Liviu Dragnea, printre alții.

Punctul de vedere complet transmis de Cristian Terheș pentru Context.ro poate fi accesat aici.

2. Claudiu-Richard Târziu

În numeroasele scandaluri și derapaje publice, Claudiu Târziu a uzat de retorica revizionistă, pro-rusă, anti-Occident și anti-UE, legionaroidă și antisemită.

A minimalizat Holocaustul, în ianuarie 2021, într-un comunicat de presă în care istoria Holocaustului și educația sexuală erau numite „teme minore care au fost ridicate la rangul de materii” și se vorbea despre o „acțiune sistematică de subminare a calității învățământului din România”.

În aceeași lună, de la tribuna Parlamentului, Claudiu Târziu, copreședintele AUR la vremea respectivă, l-a amenințat pe Alexandru Muraru, consilier al premierului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, spunându-i că „o să dea socoteală”, iar mai târziu a amintit că „dacă era legionar, știți cum procedam, da?”. De precizat că mișcarea legionară a comis o serie de asasinate politice care au zguduit societatea românească în perioada interbelică.

Claudiu Târziu este admirator al Mișcării Legionare și apare în fotografii alături de șeful Mișcării Legionare, Șerban Suru. Tot Târziu a refuzat constant să spună dacă îl consideră sau nu criminal pe Corneliu Zelea Codreanu: ”Este un personaj istoric care trebuie tratat ca atare. Adică istoricii să-l judece, nu eu”.

Senatorul AUR a atacat în termeni duri, în aprilie 2024, serviciul militar ucrainean după ce Kyiv Post a scris că „partidul român pro-rus” Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-ar pregăti să lanseze în curând o serie de provocări anti-ucrainene.

Claudiu Târziu, președintele Consiliului Naţional de Conducere al partidului extremist AUR, a susținut în ianuarie 2024 la Iași un discurs revizionist în care a cerut unirea României cu teritorii aflate acum în Ucraina, precum și cu Republica Moldova. Discursul revizionist are loc în plin război revizionist lansat de Rusia în Ucraina.

Potrivit ultimei declarații de avere, Claudiu Târziu deține un teren de 570 de metri pătrați cumpărat în 2017 și un apartament de 58 de metri pătrați cumpărat în 2004. A declarat venituri de aproximativ 30.000 de euro pentru anul trecut și un credit de 40.000 de euro. 

3. Gheorghe Piperea

Avocatul Gheorghe Piperea este unul dintre cei mai bogați candidați la europarlamentare în 2024. Pe listele AUR, Piperea deține în patru conturi suma de aproximativ 659.000 de euro, are acțiuni la două companii, în valoare de 412.000 de euro, și a oferit împrumuturi de aproximativ 1 milion de euro. De asemenea, are credite și împrumuturi luate de aproximativ 360.000 de euro.

„Sunt avocat de 28 de ani și practician în insolvență (specialist în falimente) de 23 de ani. Din asta fac bani, iar nu din trafic de influență, lobby, sponsorizări sau sinecuri politice”, a declarat avocatul pentru Context.ro. 

Întrebat ce recomandări financiare are pentru români Pipera spune că e bine să-și păstrezei „neatinse principiile și idealurile de copii săraci și inocenți, nu vă aruncați banii pe aventuri și iarbă de calitate, nu vă împrumutați (decât dacă este absolut necesar, ca în cazul medicamentelor), nu achiziționați orice ideologie sau teorie pseudo-științifică, nu vă dați banii pe medicamente, vaccinuri inutile și nocive și suplimente alimentare sau recreaționale”.

Gheorghe Piperea mai deține, alături de soție, 7 terenuri de aproximativ 3,4 hectare în total, 5 case care însumează 1236 mp, cea mai mare fiind de 766 mp, în București, și un apartament de 111 mp, tot în Capitală. 

Avocatul mai deține bijuterii de 5.000 de euro, un ceas bărbătesc Ulysse Nardin de 7.500 de euro, un ceas de damă, aceeași marcă, de 11.000 de euro și tablouri de autori români în valoare de 10.000 de euro. 

Conform informațiilor publice, în perioada 2016-2023, Societatea de Avocați Piperea & Asociații a avut contracte publice de aproximativ 130.000 de euro.

Piperea coordonează societatea Rominsolv, care a avut printre alți clienți Oltchim sau Radet, conform Europa Liberă.

Piperea a declarat pentru 2023 venituri de aproximativ 668.000 de euro. Cei mai mulți bani au venit de la SCA Piperea și Asociații și RomInsolv SRL, unde este partener coordonator. Piperea a mai câștigat din salariul de profesor la Universitatea București, ca arbitru la Curtea de Arbitraj de pe lângă CCI București, din drepturi de autor și din chirii. Soția sa a câștigat aproximativ 35.000 de euro, ca director al direcției juridice la Unicredit Leasing.

Este unul dintre „influencerii” conspirațiilor în social media, cu peste 173 de mii de urmăritori pe Facebook

Punctul de vedere complet transmis de Gheorghe Piperea poate fi citit aici. 

4. Maria-Georgiana Teodorescu

Potrivit prezentării personale, Maria-Georgiana Teodorescu este avocat penalist, lector universitar la Titui Maiorescu și coordonator relații externe AUR. Conform declarației de avere, deține un teren de 800 de metri pătrați, o casă de 198 de metri pătrați – ambele cumpărate în 2022, dar și un apartament de 100 de metri pătrați cumpărat în 2015. Conduce un Mercedes B Klasse și un Volskwagen Sharan. A declarat venituri de 11.300 de euro și susține că are 14.000 de euro în conturi. Totodată, a contribuit la campania electorală AUR din acest an cu 60.000 de euro. 

5. Adrian-George Axinia

Axinia Adrian George a devenit în 2020 deputat AUR în Parlamentul României, după o carieră petrecută în privat. Inginer de meserie, el activează vreme de peste aproape 20 de ani în domeniul construcțiilor.

Această activitate continuă prin firma SC Axial Procon SRL, a cărui unic acționar este și care a încheiat, din 2018 până în prezent, 16 contracte cu diverse instituții publice din România. Valoarea totală a contractelor, care nu sunt trecute în declarația sa de interese, se ridică la peste 80.000 de euro. Majoritatea contractelor sunt pentru dirigenție de șantier.

Cu o singură excepție, contractele au fost semnate cu trei instituții publice: Primăria Sectorului 4 București, Primăria Comunei Ștefăneștii de Jos (Ilfov) și Consiliul Local al Comunei Tunari (Ilfov), unde candidatul deține și terenuri de peste 3.500 mp.

Candidatul a explicat că, după ce și-a preluat mandatul de parlamentar, compania sa nu a mai câștigat contracte publice. „Aceasta a fost o decizie conştientă, mai ales în condiţiile în care un punct important pentru AUR este separaţia dintre activitatea politică şi cea economică, noi considerând că partidele vechi (îndeosebi PSD şi PNL) au «jupuit» statul român, au construit reţele clientelare şi au întreţinut un climat de corupţie generalizată.”

Pe portalul oficial al achizițiilor publice am depistat un contract semnat de compania sa cu Primăria Sector 4 în decembrie 2021, la un an de la preluarea mandatului. Candidatul a precizat că a făcut verificări și că în acest caz lucrările n-au început și compania sa nu a facturat și nu a încasat bani. 

De asemenea, fosta soție a candidatului, Daniela Luciana Axinia, este acționar și parte a structurii de conducere a companiei Ideal Proiect Architecture & Engineering, firmă la care este director și acționar Marius Lulea Dorin, prim-vicepreședintele AUR, și la care a lucrat și liderul partidului, George Simion, înainte de a intra în parlament în 2020.

Vezi aici punctul de vedere complet transmis de Adrian Axinia la solicitarea Context.ro. 

6. Șerban-Dimitrie Sturdza

Șerban Dimitrie Sturdza este descendent direct al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, și este consul onorific al Macedoniei De Nord în România. În 2022, acesta a donat suma de 49.000 de lei pentru AUR.

Europarlamentarul deține, conform declarației de avere, aproape 2 milioane de euro în conturi bancare din România și Austria. Cu venituri de 186.000 de euro, Șerban Sturdza mai deține o colecție de arta, mobilier și ceasuri de 895.000 de euro. Potrivit declarației de interese, Sturdza deține Hotelul Cherica și Restaurantul 1896 din Constanța. Este cunoscut pentru revendicările pe care le-a făcut pentru a recupera imobilele deținute de familia sa.

„Este un adevărat om de dreapta, soț, tată, apropiat bisericii și patriot, un om al dialogului, o persoană care știe să clădească punți și să distrugă barierele dintre oameni”, este prezentarea făcută de AUR candidatului pentru europarlamentare.

Sturdza este președinte de onoare al Asociației ROST, fondată de Claudiu Târziu. 

Șerban Dimitrie Sturdza a făcut și declarații anti-europene în cadrul conferinței organizată de partidul extremis și intitulată „Acea Europă în care credem”.

„ În timpul lui Ceaușescu trebuia să bem înlocuitori de cafea, astăzi ni se spune să mâncăm gândaci în loc de produsele noastre naturale, tradiționale, produse chiar de noi (…) Uniunea Europeană de astăzi este o dictatură parlamentară europeană, nicidecum o democrație ”, declara el la conferință.

Cine a intrat în Parlamentul European de pe lista comună ADU (3 mandate): 

1. Dan Barna (USR)

Dan Barna a adunat peste jumătate de milion de euro în conturi, depozite și fonduri de investiții. Este vicepreședinte USR, partid pe listele căruia a fost ales deputat în 2016 și 2020. A avut, împreună cu soția, venituri de peste 80.000 de euro în 2023. 

În 2019, când a candidat la funcția de președinte al României, Barna a depus o declarație de avere în care veniturile soției sale, angajată la Petrom, erau anonimizate. Ulterior, a făcut publice datele. În același an, o investigație publicată de Rise Project a expus modul discutabil în care s-au cheltuit banii europeni în trei proiecte derulate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare, companie fondată de Barna. Ulterior, DNA a clasat dosarele penale care priveau modalitatea de implementare a proiectelor în care a fost implicat Barna.

2. Vlad Voiculescu (USR)

Vlad Voiculescu a fost ministru al Sănătății în două rânduri – în anul 2016, în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și între decembrie 2020 și aprilie 2021, în Guvernul format din PNL – USRPLUS – UDMR, condus de Florin Cîțu. Detalii, aici. Voiculescu, care inițial a făcut parte din formațiunea PLUS, condusă de Dacian Cioloș, a rămas în USR după ruptura Alianței și conduce filiala din București a partidului. 

În același timp, Vlad Voiculescu este membru fondator al Magicamp, „un refugiu distractiv și educativ pentru copiii cu afecțiuni oncologice”, potrivit descrierii Asociației. Mai are statutul de membru fondator în asociația Culturală Stepstones. Potrivit declarației de avere, Vlad Voiculescu nu deține terenuri, case sau mașini. Are aproximativ 33.000 de euro în conturi și un venit declarat pe anul trecut de 15.713 euro. 

Un aspect important de menționat în acest caz este că Vlad Voiculescu este singurul candidat care și-a trecut în declarația de avere banii cash. Mai precis, fostul ministru arată că, pe lângă banii din cont, mai are 9.000 de euro, 17.000 de lei și 2.000 de dolari (Vlad Voiculescu a fost singurul candidat la europarlamentare care a declarat banii cash. Detalii, aici)

Cel de-al doilea mandat de ministru al Sănătății, în timpul pandemiei de coronavirus, a fost presărat atât de scandaluri politice, cât și de tragedii petrecute în sistemul sanitar, din care amintim incendiul de la spitalul Matei Balș, soldat cu 26 de morți (detalii, aici). 

Pandemia de coronavirus i-a adus inclusiv un dosar penal în care este urmărit penal de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru rolul lui în achiziția de vaccinuri anti-COVID-19, alături de alți foști miniștri (Ioana Mihăilă, Andrei Baciu) și prim-ministrul din acea perioadă, Florin Cîțu. Context.ro a tratat pe larg acest subiect și a stat de vorbă cu Vlad Voiculescu despre acest dosar. Detalii, aici. 

„Am spus-o mereu: mi-as dori ca tot dosarul sa fie public și să poată orice om care știe să citească sa vada adevărul: vaccinurile despre care face vorbire procurorul au fost comandate de Gheorghiță (SRI-MAPN), Baciu și Cîțu (PNL) în februarie 2021. Eu am aflat în martie 2021, aproape o lună mai târziu și am reclamat lucrul ăsta în doua ședințe de guvern consecutive”, a declarat Vlad Voiculescu pentru jurnaliștii Context.ro. 

Vezi aici reacția completă a lui Vlad Voiculescu cu privire la dosarul DNA. 

3. ⁠Eugen Tomac (PMP)

Tomac este deputat în Parlamentul European din 2019 când a fost ales pe listele PMP, partid pe care îl conduce. Anterior, a fost deputat în Parlamentul României, din 2012.

În declarația de avere figurează că deține împreună cu soția două terenuri intravilane, în total 5186 mp, o casă de 322 mp și un apartament de 95,73 mp în Belgia, cumpărate în perioada 2021-2023. Mai are în proprietate două autoturisme – o Dacia Sandero și un Audi Q5.

Are 130.082 euro declarați  în conturi și împrumuturi bancare de 298.500 euro. Veniturile din ultimul an sunt în cuantum de 93.863 euro.

Cine a intrat în Parlamentul European de pe lista UDMR (2 mandate): 

1. Iuliu Winkler

A fost pentru un an subprefect al județului Hunedoara, după care, în 2000 a ocupat un loc în Camera Deputaților. Ulterior, din 2004 a fost, timp de aproximativ trei ani, ministru al Economiei și Comerțului, mai apoi, ministru delegat pentru comerț, șef al Departamentului de Comerț Exterior, dar și secretar de stat în același minister, în 2017. A fost și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației până să intre în Parlamentul European, tot în 2017.

Menționează în cea mai recentă declarație de avere că deține un teren intravilan de 3.140 mp, un teren agricol de 20.250 mp și un teren forestier de 9.550 mp, toate în județul Hunedoara. Winkler mai are în proprietate patru case în același județ. Are și două autoturisme, un BMW și o Skoda. În conturi declară că are în jur de 380 de mii de euro și a încasat dobânzi bancare de peste 2.200 de euro în ultimul an. Veniturile de anul trecut însumează peste 195 de mii de euro, din salariu, diurne și sume forfetare de la Parlamentul European, la care adaugă peste 1.600 de euro, pensie de urmaș, potrivit declarației de avere.

Anul trecut a acordat un împrumut de 7.000 de euro unei firme care deține un hotel din Hunedoara.

2. Lorant-Gyorgy Vincze

Lorant-Gyorgy Vincze este membru UDMR și eurodeputat încă din anul 2019. Și-a început cariera profesională în presă în anul 2000, când a fost realizator principal de emisiuni radio la Radio România, până în 2009. Ulterior, a lucrat în Parlamentul European ca asistent parlamentar. A făcut parte din Comisia pentru afaceri consittuționale, comisia pentru petiții, Delegația pentru relațiile cu India și Delegația la Adunarea parlamentară a parteneriatului UE-Regatul Unit. 

Potrivit ultimei declarații de avere disponibile, deține un teren de aproape 2.000 de metri pătrați în Covasna, două mașini – Mazda 6 și Audi A3. Lorant-Gyorgy Vincze a declarat că are aproape 300.000 de euro în conturi (incluzând depozitele și fondurile de investiții) și un venit anual de aproximativ 200.000 de euro. 

Cine a intrat în Parlamentul European de pe lista SOS (2 mandate): 

1. Diana Iovanovici-Șoșoacă

Șoșoacă spunea la un post de televiziune, printre alte declarații controversate, că persoanele vaccinate împotriva COVID-19 pot fi identificate prin bluetooth.

Senatoarea a protestat împotriva purtării măștii și a restricțiilor în pandemia de COVID-19. Diana Șoșoacă mai afirma într-o postare, că „masca este tortură și aduce atingere directă dreptului la viață”.

Aceasta a mai lansat și alte teorii conspiraționiste, inclusiv în cadrul emisiunilor. România TV a primit o amendă de 5.000 de lei după unele afirmații făcute de senatoare, referitoare la tratamentul împotriva COVID-19.

„Mor pentru că îi omoară, îi omoară tratamentul lui Tătaru. Ăla-i criminalul-şef, împreună cu Arafat şi îmi asum ceea ce spun”, spunea Șoșoacă.

De profesie avocat, Șoșoacă deține 2 apartamente, o casă și patru terenuri.

Vezi aici punctul de vedere integral transmis de Diana Șoșoacă pentru Context.ro.

2. Luis-Valentin Lazarus

Alături de senatoarea Diana Șoșoacă, Luis Lazarus a deschis listele candidaților SOS la europarlamentare. Proprietar al postului de televiziune Zeus TV, a devenit celebru la fosta televiziune a lui Dan Diaconescu. Acesta deține bijuterii, ceasuri, obiecte de artă și de cult în valoare de 26.000 euro. În timp ce unii candidați se mândresc cu active financiare tradiționale, Luis Lazarus surprinde prin averea sa virtuală în criptomonede, care însumează aproximativ 30.000 de euro. 

A mai declarat că a câștigat din youtube și Facebook peste 63.000 euro și spune că are în conturi peste 44.000 euro. Declarația sa de avere mai arată că a obținut 35.000 de euro din vânzarea unui teren în 2023.

Singurul candidat independent ajuns în Parlamentul European: 

Nicu Ștefănuță este singurul candidat independent care a reușit să prindă un loc din partea României în Parlamentul European, fiind votat de peste 270.000 de cetățeni. 

Este la al doilea mandat de eurodeputat, după ce în 2019 fusese ales pe listele Alianței USR-PLUS, și e vicepreședinte al Grupului Verzilor din PE.

Potrivit declarației de avere, are 2 terenuri de 700 de metri pătrați, 2 apartamente și 2 case. Un teren, o casă și un apartament sunt situate la Bruxelles. Alături de soția sa, susține că are peste 600.000 de euro în conturi, dar un credit a cărei valoare de plată este de 470.000 de euro, iar veniturile sale pentru anul trecut au fost puțin peste 100.000 de euro.