Ce știm despre afacerea cu vaccinuri COVID: Pierderi de 150 de milioane de euro, doar 50% din doze administrate / Morișca redistribuirilor

România a administrat doar 50% din serul de vaccin anti-Covid livrat în perioada pandemiei, a distrus doze expirate în valoare de 155 de milioane de euro. Țara noastră a revândut sau redistribuit 12% din doze către Irlanda, Germania, Coreea de Sud și Danemarca. Între timp, Guvernul a fost dat în judecată de compania farmaceutică Pfizer pentru că nu a respectat unul dintre contracte. Un fost premier și doi miniștri ai Sănătății sunt acuzați oficial pentru că au comandat prea multe doze de vaccin, iar DNA a stabilit un prejudiciu de 1 miliard de euro. 

Informații esențiale:

• România a primit până în acest moment 35 de milioane de doze de vaccin în valoare de aproape 451 de milioane de euro, din contractele semnate, estimate la 1.4 miliarde de euro.
• Calculele Context.ro arată că pierderile cu vaccinurile expirate și distruse sunt de 155 de milioane de euro, în timp ce DNA a estimat un prejudiciu de peste 1 miliard de euro.
• 53% din dozele care au ajuns în România au fost administrate populației, 35% au expirat și au fost distruse, iar 12% au fost revândute sau redistribuite către alte state.
• Guvernul și țările în care au ajuns dozele nefolosite în România refuză să spună prețul acestora și invocă “secretul comercial”.

Între 2020 și 2021, România a contractat peste 90 de milioane de doze de vaccin anti-COVID, din care aproximativ 35 de milioane au ajuns în țară până în luna septembrie a anului 2023. 

Potrivit datelor oficiale, țara noastră a vândut și donat către alte state cel puțin 5,6 de milioane de doze. 

Secretul comercial anti-Covid

Ministerele Sănătății din Irlanda și Danemarca nu au furnizat detalii suplimentare, cum ar fi prețul/doză de vaccin, invocând „secretul comercial”. 

Același lucru a fost menționat și de Ministerul Sănătății din România, într-un răspuns pentru Context.ro: „Prețul de achiziție/doză de vaccin este confidențial conform Contractelor încheiate cu producătorii”.

Ordonanța de Urgență care reglementa revânzarea de vaccinuri a stabilit, însă, că prețul de vânzare al dozelor de vaccin nu trebuie să fie mai mic decât cel de achiziție.

Am descoperit că cele aproximativ 2,6 milioane de doze de vaccin Pfizer revândute în Coreea și Danemarca au fost achiziționate la prețul de 12 euro/doză de vaccin, ceea ce presupune că România a cheltuit pentru aceste doze aproximativ 31 de milioane de euro.

Pentru dozele de vaccin Moderna revândute Germaniei, România a plătit 15,9 euro/doză, deci aproximativ 14,5 milioane de euro. 

Astfel, România a cheltuit 45,5 de milioane de euro pe aceste doze. Reamintim că Ministerul Sănătății susține că România a încasat, în total, din revânzări 57 de milioane de euro. 

Misterul vânzării de doze în Irlanda

Există, însă, o neclaritate – ce s-a întâmplat cu dozele pe care Irlanda anunța că le cumpără din România? Am cerut Ministerului Sănătății să lămurească această situație, dar încă nu am primit un răspuns. 

A explicat, însă, pentru Context.ro, Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății în momentul în care România a decis să revândă vaccinuri:

„A avut loc (n.r. achiziția), dar nu printr-un contract de vânzare-cumpărare similar cu cel semnat cu Danemarca, ci printr-o redistribuire a dozelor care nu sosiseră și o diminuare a dozelor din contractate aferente anului 2021. De fapt, prin această redistribuire, obligațiile României referitoare la contractele cu Pfizer pentru anul 2021 s-au diminuat cu aproximativ 7 milioane de doze. Această modificare de contract am operat-o prin modificarea formularelor de comandă la începutul lunii august 2021. Din cele 7 milioane de doze, o parte au fost livrate Irlandei”, susține fostul ministru. 

Ministerul irlandez al Sănătății a revenit, ulterior, și a explicat pentru Context.ro că a fost vorba de 700.000 de vaccinuri Pfizer, primite direct de la companie, în urma redistribuirii. 

Un lucru similar s-a întâmplat și cu Germania la începutul lui 2022, când i-au fost relocate 5 milioane de doze care urmau să fie primite de România în baza contractului semnat cu Pfizer în mai 2021. Astfel, numărul dozelor contractate de România pentru anii 2022 și 2023 a fost diminuat de la 39 de milioane la 34 de milioane. 

Cât au costat dozele de vaccin contractate de România

În cazul dozelor de vaccin Pfizer, primul lot, de aproximativ 8 milioane, a fost cumpărat cu 12 euro/doză, potrivit datelor Context.ro.

Ulterior, alte 17 milioane de doze au fost cumpărate cu 15,5 euro/doză, iar din ultimul contract semnat în mandatul Ioanei Mihăilă reiese că peste 30 de milioane de doze de vaccin anti-COVID de la Pfizer au fost cumpărate cu aproximativ 20 de euro/doză.

În cazul serului produs de Moderna, România a cumpărat cu prețuri între 15,9 – 23,42 euro/doză de vaccin. Vaccinul Jannsen a costat 7,55 euro/doză, iar serul Astra Zeneca puțin peste 1,5 euro/doză.

Prejudiciul estimat de DNA: 1 miliard de euro

Achiziția a ajuns și pe masa procurorilor DNA, care, la finalul anului trecut, au anunțat că au început urmărirea penală față de un fost premier și 3 foști miniștri ai Sănătății: Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu*. 

*Andrei Baciu a fost vicepreședintele și președinte al Comitetului de Vaccinare, secretar de stat în Ministerul Sănătății și secretar de stat cu atribuții de ministru al Sănătății. 

Procurorii anticorupție acuză că foștii demnitari au aprobat, începând cu februarie 2021, fără o justificare logică, achiziția a 52 de milioane de doze de vaccin anti-covid suplimentare, deși erau contractate suficiente doze de vaccin pentru 23 de milioane de români.

Anchetatorii au estimat drept prejudiciu suma alocată pentru cele 52 de milioane de doze suplimentare, adică puțin peste 1 miliard de euro.

Cine decidea câte vaccinuri trebuie cumpărate?

Fostul ministru Vlad Voiculescu spune, într-o declarație pentru Context.ro, că deciziile legate de achiziția de vaccinuri erau luate de premierul Florin Cîțu și implementate de Comitetul Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea Anti-COVID-19, condus de colonelul Valeriu Gheorghiță și fostul secretar de stat Andrei Baciu.

„Deciziile de achiziție au fost exclusiv ale premierului. Nu s-a sfătuit cu mine, ba mai mult: nici nu m-a informat (…) M-a asigurat că știe ce face, sau mai bine zis ce a făcut, pentru că achizițiile fuseseră făcute în februarie, iar eu am aflat și am avut această discuție cu Florin Cîțu în martie”, a adăugat Vlad Voiculescu. 

La rândul ei, Ioana Mihăilă a subliniat că ministrul Sănătății purta discuții cu producătorii de vaccinuri doar când era vorba de livrări, plăți sau revânzări. 

Am încercat să lămurim acest aspect cu fostul premier și reprezentanții Comitetului care s-a ocupat de vaccinarea anti-COVID. Nu am primit niciun răspuns.

 Însă, din documentele și informațiile analizate de Context.ro, reiese că înainte ca ministrul Sănătății să fie informat, achizițiile treceau prin pixul premierului Florin Cîțu. 

Potrivit DNA, în timp ce erau pregătite achizițiile suplimentare de vaccinuri la nivelul Guvernului, Ministerul Sănătății a avut o serie de corespondențe cu Ministerul Finanțelor, condus la acea vreme de Alexandru Nazare. 

În cazul contractelor semnate în februarie, pentru achiziția de 6,3 milioane de doze Moderna și 8 milioane de doze Pfizer, Ministerul Finanțelor cerea justificări și arăta că, în urma celor două achiziții, deficitul bugetar pentru anul 2021 ar urma să fie depășit cu 0,12% din PIB.

Corespondențele dintre cele două instituții au continuat, iar Ministerul Finanțelor cerea Ministerului Sănătății o „strategie de valorificare a dozelor achiziționate și neutilizate”, argumentând că noile comenzi „depășeau necesarul pentru vaccinarea populației”. 

Ulterior, în aprilie 2021, când au fost contractate alte 4 milioane de doze de ser Pfizer, Ministerul Finanțelor a cerut din nou Ministerului Sănătății să îi transmită numărul estimat de doze de vaccinuri pe care plănuiește să le mai cumpere în acel an și o strategie privind „valorificarea dozelor achiziționate și neutilizate”. 

Astfel, susțin procurorii, miniștrii Sănătății și premierul Florin Cîțu cunoșteau situația numărului de doze de vaccinuri contractate până la acel moment de România. 

Al patrulea contract și decizia revânzării dozelor

În ceea ce privește contractul semnat de Ioana Mihăilă pentru achiziția de doze de vaccinuri (mai 2021) pentru anii 2022 și 2023, procurorii susțin că fostul ministru a recunoscut „indirect” faptul că dozele cumpărate până în acel moment erau în exces.

Concret, în argumentarea achiziției, ministrul Sănătății de atunci sublinia că dozele de vaccin cumpărate în 2021 nu pot fi stocate și că în următorii ani trebuie cumpărate altele. Astfel, s-a luat decizia de a cumpăra alte 34 de milioane de doze de vaccin Pfizer, la 19,5 euro bucata. În total, contractul avea o valoare de peste 600 de milioane de euro. 

„Nu exista în acel moment niciun contract de furnizare pentru niciun vaccin care să acopere anii 2022 și 2023 (…) Toate dozele contractate până atunci erau aferente anului 2021 și vaccinurile, chiar dacă urmau să fie în surplus, aveau un termen limitat de valabilitate, care, pentru cele ARNm (n.r. Pfizer și Moderna), nu depășea 6 luni. Asta însemna, practic, că de la mijlocul anului 2022 populația rămânea fără nici un fel de vaccin ARNm, de altfel cel mai solicitat de către oameni”, susține fostul ministru Ioana Mihăilă, pentru Context.ro. 

În schimb, Ministerul Finanțelor a arătat, din nou, că România era în punctul în care putea asigura aproape 6 doze de vaccin/cetățean eligibil și sublinia că noua comandă trebuie acoperită din fonduri europene. Instituția a revenit, ulterior, și a subliniat că dozele contractate de România depășeau necesarul de vaccinare a populației. 

„Era o perioadă în care nicio autoritate, națională sau internațională, nu susținea că una sau două doze de vaccin ar fi fost suficiente pentru eliminarea acestei probleme de sănătate publică (…) Pentru vaccinurile bazate pe ARNm era cunoscută capacitatea de a-și actualiza formula foarte rapid, unul dintre aspectele revoluționare ale acestei tehnologii, știut și luat în calcul de la momentul lansării acestor vaccinuri. Prin urmare, renunțarea la vaccinul ARNm cel mai utilizat și dorit atunci în România și nu numai ar fi fost o decizie nesusținută științific și contrară datelor și informațiilor disponibile”, a mai declarat Ioana Mihăilă, care a subliniat că prețul de 19,5 euro/doză a fost justificat prin adaptarea vaccinurilor la tulpinile care circulau în acel moment sau creșterea temperaturii la care acestea puteau fi stocate. 

În iunie 2021, Ioana Mihăilă a trimis un proiect de Ordonanță de Urgență în care sublinia că „rata de infecție zilnică a scăzut în România” și că „s-a redus constant și adresabilitatea populației către vaccinare”.

„Eram într-un moment diferit, la o lună de la anunțul Administrației Prezidențiale că în România încep măsurile de relaxare mai devreme decât era prevăzut în calendarul inițial. Aceste măsuri au fost implementate contrar solicitărilor Ministerului Sănătății ca ele să meargă în paralel cu atingerea unui anumit grad de vaccinare la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale. În acel moment, numărul de vaccinări zilnice se redusese semnificativ, iar livrările din contractele agreate anterior se acceleraseră, ceea ce a dus la atingerea capacității de stocare pentru unele din vaccinuri”, a adăugat Ioana Mihăilă. 

Pentru că nu a respectat acest contract, țara noastră a fost dată în judecată de compania farmaceutică Pfizer, potrivit unui răspuns transmis de reprezentanții firmei pentru Context.ro. Detalii, aici. 

Valeriu Gheorghiță, Florin Cîțu și Andrei Baciu nu au răspuns solicitărilor Context.ro de a furniza un punct de vedere. Ministerul Sănătății încă nu a clarificat oficial ce s-a întâmplat cu dozele revândute către Irlanda.