Investigație internațională: Cine sunt europarlamentarii români cu probleme de integritate

O investigație jurnalistică internațională la care Context.ro a luat parte a constatat că aproape o treime dintre europarlamentarii români au fost implicați în cel puțin un scandal. Vezi în text cine sunt politicienii români de la Bruxelles cu semne de întrebare în CV.

• Am trimis la Bruxelles un fost colaborator al Securității și doi politicieni care au scăpat de dosare penale pentru că faptele s-au prescris. Alți opt europarlamentari români în funcție au cel puțin o controversă la dosar.
• La nivel european, un sfert dintre membrii Parlamentului au fost implicați într-un scandal.

Scandalul public declanșat de Qatargate a șocat întreaga Europă: nivelul de corupție din Parlamentul European (PE) părea fără precedent. De fapt, relația politicienilor europeni cu regulile reprezintă o problemă mai veche și mai amplă. O investigație internațională la care Context a participat dezvăluie că aproape un sfert dintre membrii actuali ai Parlamentului European au fost implicați într-un anumit tip de scandal la un moment dat în cariera lor. Aproape o treime dintre reprezentanții României în PE au un trecut controversat: de la colaborarea cu Securitatea, la dosare de corupție închise în baza prescripției sau acuzații discriminare.

Împreună, jurnaliști din 20 de state membre ale UE, sub coordonarea Follow the Money, am dezgropat cât mai multe schelete din trecutul europarlamentarilor pentru a determina nivelul de integritate al Parlamentului European. MEP Misconduct Investigation poate fi citită aici.

Românii de la Bruxelles: de la un fost colaborator al Securității, la cei salvați de prescripție   

Din cei 33 de europarlamentari români, 11 au probleme de integritate care întrunesc criteriile analizei impuse de metodologia proiectului. Alții au fost implicați în controverse care nu au fost incluse în analiză, dar care ridică totuși semne de întrebare.

• O amnezie de trei ani

După ce scandalul Qatar a devenit public, mai mulți membri ai Parlamentului European și-au amintit că trebuie să declare “gratuitățile”, adică ce bunuri și servicii, inclusiv călătorii, le-au fost plătite de terți. 

Regula există încă din 2013. Printre ei, liberalul Cristian Bușoi, care a făcut public, cu o întârziere de peste trei ani, că a călătorit, pe banii statului Qatar, în februarie 2020. La Doha, Bușoi a participat, împreună cu Eva Kaili, la o conferință intitulată Social Media: Provocări, protejarea libertăților și promovarea activiștilor”, organizată de Comitetul Național pentru Drepturile Omului Qatar. I-au fost plătite avionul și patru nopți de cazare la Ritz Carlton.

Declarație depusă de Cristian Bușoi în decembrie 2022

Bușoi nu e simplu membru al PE, el conduce Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, un domeniu strategic pentru Qatar. Legăturile lui Bușoi cu statul arab sunt chiar mai profunde: conducea grupul informal de prietenie dintre PE și Qatar. Europarlamentarul PNL a avut, de-a lungul timpului, mai multe declarații publice favorabile referitoare la Qatar. Cristian Bușoi nu a răspuns solicitării Context.ro pentru un punct de vedere.

Alți europarlamentari români care au călătorit pe banii statului Qatar, precum Traian Băsescu, au declarat acest lucru înainte de izbucnirea scandalului.

• Voturi contra ajutoare sociale

Claudiu Manda și Dan Nica sunt doi dintre reprezentanții PSD la Bruxelles. Cei doi colegi de partid mai au ceva în comun: au fost trimiși în judecată de DNA, dar dosarele au fost închise pentru că a intervenit prescripția.

Claudiu Manda a fost trimis în judecată de DNA în 2021. A fost acuzat că a intervenit pe lângă directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj pentru ștergerea datoriilor a 59 de beneficiari de ajutor social din comuna Bratovoesti. Aceștia primiseră banii fără să îndeplinească toate condițiile cerute de lege. Conform DNA, în schimbul intervenției, Manda viza voturile asistaților social. În cazul lui Manda, ÎCCJ a constatat că faptele s-au prescris și au cerut încetarea procesului. Au fost condamnați fostul director al AJPIS Dolj și  primarul comunei Bratovoesti, care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției în 2020. Sentința a fost contestată atât de DNA, cât și de directorul AJPIS Dolj, ale căror apeluri încă se judecă. Claudiu Manda nu a răspuns solicitării Context.ro pentru un punct de vedere.

Claudiu Manda (foto: INQUAM Photos/ Octav Ganea)

• Dan Nica:  acuzat de abuz în serviciu în dosarul licențelor Microsoft, clasare în baza prescripției 

În 2014, DNA cerea Parlamentului European să aprobe ridicarea imunității lui Dan Nica (PSD). Procurorii parchetului condus de Codruța Koveși suspectau că a participat la unul dintre cele mai mari cazuri de corupție din ultimii ani, dosarul licențelor Microsoft vândute statului la suprapreț de Fujitsu Siemens și Siveco. Nica era urmărit penal pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Ar fi iniţiat şi avizat, în calitate de ministru al cercetării, proiecte de hotărâri de guvern și alte acte oficiale prin care a favorizat firmele Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, care au încheiat astfel contractul care a prejudiciat statul cu peste 65 de milioane de dolari. Pentru serviciile sale, Nica ar fi fost recompensat cu o parte din mita de 20 de milioane de dolari pusă la bătaie pentru obținerea contractului cu statul.

În 2018, procurorii au clasat partea din dosar care îl privea pe Nica pentru că faptele erau deja prescrise. Dosarul penal deschis pe numele europarlamentarului a revenit în atenția publică în 2019, când Nica a fost propus de Viorica Dăncilă pentru postul de comisar pentru Transporturi. Numele lui Nica a fost vehiculat și în legătură cu dosarul EADS, contractul de 750 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor țări, încheiat fără licitație. Dan Nica nu a răspuns solicitării Context.ro pentru un punct de vedere.

• Vasile Blaga, o demisie rară

Dosarele penale nu au avut niciun efect asupra carierei politice în cazurile Dan Nica și Claudiu Manda. Un alt europarlamentar în funcție a renunțat însă în trecut la funcția de conducere a partidului din care face parte. Procurorii DNA au anunțat în 2016 că Vasile Blaga este cercetat  pentru trafic de influență. În aceeași zi, Blaga a transmis că renunță la funcția de copreședinte al PNL și la candidatura pentru alegerile parlamentare.  Dosarul în care Blaga era acuzat că a primit 700.000 de euro de la un om de afaceri în schimbul acordării de contracte din bani publici s-a încheiat în 2022 cu achitarea europarlamentarului. Pentru Blaga, retragerea temporară din viața politică a fost un gest firesc: “consider că orice om politic aflat într-un context similar trebuie să se pună la dispoziția instituțiilor statului pentru a-și lămuri situația juridică.  Poziția lui Vasile Blaga pe acest subiect aici  

• Traian Băsescu: președintele și Securitatea

Fostul președinte Traian Băsescu, acum europarlamentar, a fost declarat oficial colaborator al Securității. Legătura cu fostul serviciu secret din timpul dictaturii comuniste nu i-a afectat cariera politică. Singura consecință a verdictului dat de Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității a fost retragerea privilegiilor de fost președinte: Traian Băsescu a rămas fără locuința de protocol, indemnizația și paza de la stat.

Nu este singura pată din trecutul europarlamentarului PMP. În 2007, Băsescu, la acea vreme președintele țării, a “confiscat” telefonul unei jurnaliste care îl abordase într-un supermarket, în timp ce se afla la cumpărături împreună cu soția sa. Telefonul i-a fost înapoiat jurnalistei cu o înregistrare audio în care Traian Băsescu folosește apelativul “țigancă împuțită” la adresa ei. Sancționat de Consiliul Național Antidiscriminare cu avertisment, Băsescu a scăpat după ce judecătorii ICCJ au considerat că remarca este discriminatorie, dar a fost făcută în privat.

În 2010, Băsescu a recidivat și a declarat, de această dată în public, că majoritatea romilor nu vor să muncească și că, tradițional, trăiesc din ce fură. A primit o amendă de 600 de lei, contestată fără succes. Tot pentru afirmații discriminatorii la adresa romilor a fost amendat și în 2022. Traian Băsescu nu a răspuns solicitării Context.ro pentru un punct de vedere.

• Mircea Hava, slalom printre acuzații

Înainte să fie europarlamentar, Mircea Hava a condus municipiul Alba Iulia timp de 24 de ani. În acest timp a fost implicat în mai multe controverse, de la dosare penale la amenzi primite pentru discriminare. În 2013, a fost scos de sub urmărire penală într-un dosar privind subvențiile publice pentru transportul pensionarilor.  A urmat scandalul limuzinei de lux, cumpărată oficial pentru Poliția Locală, care a ajuns de fapt la Mircea Hava. Un raport al Camerei de Conturi Alba a stabilit că pentru mașina de serviciu a primarului au fost decontați ilegal sute de litri de carburant. Dosarul deschis de DNA in rem a ajuns ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și a avut urmări doar pentru șoferul lui Hava, care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, respins definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia.

Mircea Hava (Inquam Photos / Mihaela Ionela Bobar)

Mircea Hava a refuzat să comenteze cazul autoturismul de serviciu. “Acuzațiile le fac instituțiile statului, justiția, dacă e cazul. De principiu, nu comentez deciziile instanței. În mod clar, în ceea mă privește, nu a fost vorba de așa ceva.” Referitor la sancțiunile CNCD, Hava a precizat că “Sunt multe decizii anacronice“. Despre cazul autobuzelor neadaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități, una dintre spețele sancționate de CNCD,  europarlamentarul e de părere că “au fost ani în care orice serviciu de transport public putea să fie sancționat. Sau orice primar.” Întreg răspunsul lui Mircea Hava poate fi citit aici.